Linkuri accesibilitate

De ce-ar fi mai dăunător revizionismul ungar, decât cel românesc?


La Școala de Vară de la Tușnad

La Școala de Vară de la Tușnad

„Inovațiile” democratice agreate la București și la Budapesta deschid larg ușile pentru discursuri iredentiste și pentru jocuri electorale care pot produce derapaje.

Relațiile dintre România și Ungaria nu au fost niciodată line, pe de o parte din cauză că nu a existat o reală reconciliere istorică și pe de altă parte pentru că politicienii din ambele țări folosesc regulat retorica naționalistă în scopuri electorale. Orice gest al maghiarilor din România continuă să fie interpretat în notă iredentistă, în vreme ce guvernul condus de Viktor Orban dă apă la moara celor care întețin atmosfera de ostilitate.

Fotografiile postate de premierul Ungariei, Viktor Orban pe Facebook reprezintă „simboluri istorice”, explică șeful birului de presă al acestuia, după ce Ministerul de Externe de la București a dat o replică dură acestui gest. Premierul ungar a pus pe contul său de Facebook mai multe poze de la Școala de Vară de la Tușnad, un eveniment anual în care oficiali de la Budapesta se întâlnesc cu reprezentanți ai comunității maghiare din România și cu studenți. De fiecare dată sunt invitați și liderii români, dar în ultima vreme aceștia refuză să participe.

Printre fotografiile alese de Viktor Orban se află și unele cu insigne noi și vechi cu harta Ținutului Secuiesc sau chiar cu harta Ungariei Mari, de dinainte de Primul Război Mondial.

Transilvania, cu toate că a fost mereu locuită majoritar de vorbitori de limbă română, s-a aflat până în 1918 în Imperiului Austro-Ungar, fiind administrată de autoritățile de la Budapesta. Este un fapt istoric tranșat prin Tratatul de la Trianon (1920) și privit cu nostalgie de unii reprezentanți ai elitei ungare, mai cu seamă că în regiunea de Vest a României trăiesc încă mai mult de un milion de maghiari. Peste 15% din populația Transilvaniei este formată din maghiari. Guvernul de la Budapesta nu ar avea, însă, cum să revendice Transilvania, dar susține autonomia maghiarilor din Ținutul Secuiesc, zonă ce înglobează județele Harghita, Covasna și Mureș, unde există cea mai mare concentrare a vorbitorilor de limbă maghiară. Extremiștii de la Jobbik, aflați în Opoziție fac propagandă pentru Ungaria Mare și au filiale în Transilvania, dar e greu de crezut că aceștia ar putea destabiliza această provincie istorică.

Ministerul român de Externe consideră că gestul premierului ungar de a posta „simboluri revizioniste” nu ajută la „eficientizarea” relației româno-ungare, pentru că în acest fel sunt încălcare atât prevederile Tratatului bilateral semnat de cele două state în 1996, cât și cele ale Declarației privind cooperarea și parteneriatul strategic dintre România și Ungaria din 2002.

Este un răspuns dezechilibrat, dacă ne uităm în oglindă la propaganda pe care România o face aproape în mod oficial față de Republica Moldova. De fapt, România a acceptat ca maghiarii din țară să poată vota la alegerile din Ungaria, în așa fel încât și românii din Republica Moldova să poată face același lucru la alegerile din România. Astfel de inovații democratice agreate la București și la Budapesta deschid larg ușile pentru discursuri iredentiste și pentru jocuri electorale care pot produce derapaje.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG