Linkuri accesibilitate

Ce soluții ar avea fermierii pentru a lupta cu arşiţa şi ce măsuri au luat pentru a-şi salva culturile?

Odată în doi-trei ani Republica Moldova este afectată de secetă. Potrivit meteorologilor, în ultimele decenii acestea au devenit mai frecvente şi mai lungi. Lipsa de precipitații din acest an a afectat mare parte din culturile agricole. Unii producători agricoli spun că nu a plouat în zona lor de trei luni.

În condițiile unei agriculturi rudimentare, insuficiența de precipitații se transformă în minicatastrofe, ce se repeta cu regularitate. În șirul de ani secetoși va intra, cu siguranţă, şi 2015.

Agricultorul de la Rezina Andrei Gârlea spune că în zona unde arendează el terenuri nu a plouat de la 28 aprilie. Spre deosebire de alte secete de după 2000 de care îşi amintește, el spune că în acest an au fost afectate atât culturile timpurii, cât şi cele semănate mai târziu. L-am întrebat ce a făcut pentru a nu fi dependent de natură, pentru preveni într-o oarecare măsură această stare de fapt:

„În primul rând, o iau mai pe departe: noi suntem păcătoși toți, societatea e bolnavă, Dumnezeu ne pedepsește. Noi avem relații bune cu banca şi banca ne-a reeșalonat creditele, iar asta nu înseamnă că poate să facă la fel fiecare fermier. Noi am trecut la tehnologiile no til, dar cu părere de rău în anul acesta nici tehnologiile acestea nu au dat rezultate. Şi altă soluție decât să rugăm banca să ne reeșaloneze creditele n-am văzut”.

Colacul de salvare pentru agricultori ar putea fi companiile de asigurări. Numai că şi acolo trebuie să mergi cu punga groasă. Gârlea spune că şi-a putut permite să asigure de secetă doar lanurile de rapiță şi de îngheţ pentru toate celelalte. Zice că e prea scumpă asigurarea pentru toate riscurile. Experiența sa îi permite să afirme că serviciile de asigurare nu funcționează prea bine în Republica Moldova.

„Dacă instituțiile statului ar fi lucrat aşa cum ar trebuit, ar fi fost o soluție şi asigurarea. Dar cum lucrează la noi în țară asta-s cheltuieli în surplus, dar rezultate tot aceleași”.

Potrivit fostului ministru al Agriculturii Vasile Bumacov, soluția de bază este irigarea. Din păcate, spune el, majoritatea fermierilor şi a factorilor de decizie îşi amintesc de irigare doar când e secetă. Cât despre tehnologiile no till (sau zero lucrări), fostul ministru atrage atenția că acestea dau rezultate în 4-5 ani, dar aplicate corect, nu după ureche.

Sisteme de irigare la Criuleni

Sisteme de irigare la Criuleni

„Din Mesopotamia, cu 5.000 de ani în urmă, oamenii știau că dacă nu plouă trebuie să faci irigare. Şi schimbările climatice încă odată ne demonstrează că trebuie programe de stat, nu fiecare țăran să rezolve cum poate problema. În toată lumea aducerea apei aproape de fermieri este datoria statului. Noi nu ne ocupăm serios nu avem strategii. Uitați-vă ce se întâmplă. Apele Moldovei sunt nu știu pe unde”.

Europa Liberă: Dar când erați dumneavoastră ministru a existat mai mult interes, să zicem, din partea celor din minister să facă treaba asta?

„Păi, noi am promovat mai multe soluții, atunci s-a lansat şi Compact, atunci irigarea la scară mică prin distribuirea de utilaj prin sistemul 2 KR. Bun, dar conceptual a fost o chestie inclusă foarte serios în strategie, dar vă spun ministerul este lipsit de pârghii”.

Coordonatorul Secţiei de științe agricole al AŞM, Boris Găină, afirmă că în acest an lipsa de umiditate în sol ajunge şi la peste un metru adâncime, iar în găuri poți băga pumnul. Savantul îşi amintește de situații când fermierii de la Rezina, de pe malul Nistrului, au tăiat zeci de hectare de porumb care nu a crescut din cauza arșiței.

„Sigur că sistemele de irigare sunt visul nostru, sigur că sistemele acestea costă scump, sigur că atunci când dă Dumnezeu şi plouă toată primăvara ele nu sunt utilizate, valorificate şi atunci sigur că acest capital stă mort şi așteaptă lipsă de umiditate”.

De asemenea, irigarea presupune o disciplină tehnologică, iar producția va fi mai scumpă, spune academicianul Boris Găină. De ani de zile cercetătorii încearcă să facă soiurile cât mai rezistente la secetă şi la înghețuri, dar, deocamdată, remarcă savantul, o soluție mai bună decât irigarea nu există.

XS
SM
MD
LG