Numele Maia Sandu (actualul ministru interimar al educaţiei) este prezentat de presa de la Chişinău ca propunere a PLDM pentru funcţia de premier, după ce PD şi PL nu ar fi acceptat revenirea în această funcţie a liderului liberal-democrat, Vlad Filat. Beneficiile unei astfel de nominalizări sunt enumerate de economistul român George Scarlat, expert al Fundaţia Universitară a Mării Negre din România, într-o analiză publicată pe platforma civică de opinii și analize Contributors.ro şi preluată de presa de la Chişinău. Prezenţa Maiei Sandu în fruntea guvernului ar putea avea ca efect venirea încă din luna august a delegaţiei FMI, încheierea cu rapiditate a acordului, prin septembrie, şi intrarea banilor poate chiar în octombrie, ceea ce ar putea face ca Republica Moldova să evite intrarea în încetarea de plăţi, cu tot cortegiul de nenorociri care ar fi decurs de aici, scrie expertul român. Potrivit lui Scarlat, „[…] prin numirea Maiei, veroşii politicieni de la Chişinău dau semnalul că s-au predat, că se dau cu totul pe mâna partenerilor de dezvoltare, în principal UE şi SUA, care vor impune reforme dure, în principal în ce priveşte justiţia şi combaterea corupţiei. Aceasta nu este o alegere uşoară pentru oligarhii din Republica Moldova.
Presa scrie şi despre cum s-au partajat portofoliile ministeriale între cele trei componente ale noii alianțe. PL ar putea prelua Ministerele Mediului, Apărării și Educației de la liberal-democrați și Transporturilor de la democrați. Totodată, PLDM și PD au „schimbat” între ele două ministere, rocadă în urma căreia Ministerul Sănătății și cel al Justiției trec la PD. În „Ziarul Național”, Victor Ciobanu e de părere că trecerea sub controlul PD al justiţiei pune la îndoială calitatea viitoarelor reforme în acest domeniu. Ar fi demonstraţie a faptului că PD e cel mai abil la negocieri, adică obține maximumul. Problema e cum obține, arată analistul. Cel mai bine acest lucru a fost formulat de Vlad Socor, care l-a numit partid al șantajului”, scrie Ciobanu. „Cum se va reforma justiţia putem să ne imaginăm”, mai scrie autorul. Încotro va merge această alianță rămâne pentru el o întrebare deschisă.
Comentariile analistului politic al Fundaţiei „Jamestown” şi „Eurasia Daily Monitor”, Vladimir Socor, făcute într-o emisiune la „Radio Moldova” sunt citate mai pe larg de IPN. „AIE 3 este un „rău necesar”, a spus analistul. Despre felul în care au decurs negocierile între PLDM, PDM și PL, Socor crede că e o demonstraţie a faptului că Republica Moldova rămâne o ţară „a dezmăţului politic” și că „PD şi PL au negociat, protejându-şi propriile interese, iar celălalt partener, PLDM, a fost pus în situaţia de a face cedări în condiţii de şantaj.”
Presa de la Chişinău îl citează şi pe premierul României, Victor Ponta, care a salutat semnarea Acordul de constituire a unei noi Alianțe pentru Integrare Europeană în Republica Moldova. Pe pagina sa de Facebook, premierul român a scris: „[…] Felicitări liderilor proeuropeni pentru decizia adoptată la Chișinău! Guvernul României și eu personal vom acorda tot sprijinul posibil Republicii Moldova!”
Despre eficienţa luptei cu corupţia, două lustraţii probate sunt prezentate pe două site-uri mai mult sau mai puţin specializate. Pe cel al „Ziarului de Gardă” este invocat exemplul judecătorilor. Victor Moșneag scrie că, în ultimii trei ani, șapte judecători au ajuns pe banca acuzaților în urma incriminării faptelor de corupţie. În două cazuri, justiția a reușit să-și spună cuvântul final, pronunțând sentințe de condamnare definitive. Deși judecătorii au fost condamnați, din diverse motive, niciunul nu a ajuns după gratii. În alte cinci cazuri, dosarele magistraților încă se examinează în prima instanță sau în instanțele de apel, arată Victor Moșneag.
Portalul Anticorupție apelează la exemplul avocaţilor. Numărul celor acuzaţi de corupţie s-a triplat în ultimii trei ani, conform datelor Centrului Național Anticorupție. După cum observă portalul citat, unii dintre acești avocați continuă să activeze în pofida faptului că Legea cu privire la avocatură interzice acest lucru. Portalul menționează că în prima jumătate a anului curent, în vizorul CNA au ajuns 28 de avocați (în 2012 unor avocați le-au fost intentate zece dosare de corupție; în 2013 – 17, iar în 2014 – 27).
