Linkuri accesibilitate

Tiraspolul spune că va reveni la masa de negocieri în formatul 5+2, dar în anumite condiţii.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Tiraspolul a extins din nou decizia din februarie prin care a tăiat 30 la sută din pensii şi salarii. Opinii ale locuitorilor din stânga Nistrului. În ciuda crizei economice fără precedent, cursul rublei transnistrene va rămâne neschimbat, dă asigurări administraţia regiunii. Reprezentanta politică Nina Ştanski spune că Tiraspolul va reveni la tratativele în formatul 5+2, dar în anumite condiţii. Şi… reacţii dure la Chişinău după consultările purtate la Moscova de vicepremierul moldovean pentru reintegrare.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute, cu Iulia Mihailova:

***

Premierul interimar Natalia Gherman a discutat miercuri, 15 iulie, la Kiev cu ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin mai multe subiecte bilaterale și regionale. Potrivit unui comunicat de presă al guvernului moldovean, Gherman și Klimkin s-au pronunțat pentru reluarea negocierilor în format 5+2 în chestiunea transnistreană și pentru soluționarea pașnică a conflictului din estul Ucrainei, unde separatiștii pro-ruși se confruntă cu trupele guvernamentale ucrainene. Alte subiecte abordate au fost intensificarea negocierilor privind reglementarea raporturilor de proprietate, finalizarea procesului de demarcare a frontierei dintre cele două state, protecţia bazinului râului Nistru.

În autonomia găgăuză au fost lansate marţi, 14 iulie, cursuri gratuite pentru copii și adulți de limbă română. Proiectul este finanţat cu suportul OSCE. La cursuri vor fi înscriși 150 de adulți şi copii din regiune. Başcanul autonomiei găgăuze, Irina Vlah, care a vorbit la eveniment în limba română, a spus că, deşi „în autonomie sunt trei limbi oficiale: limba găgăuză, rusă și româna, totuși, cunoașterea limbii de stat oferă mai multe avantaje”. Proiectul a fost lansat cu sprijinului Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE și a Asociației naţionale a trainerilor europeni.

Președinții Nicolae Timofti și Aliaxandr Lukașenka s-au declarat de acord „că relațiile tradiționale economice dintre cele două țări pot evolua chiar dacă Republica Moldova și Republica Belarus aparțin unor spații economice diferite”, se spune într-un comunicat de presă dat de președinția de la Chișinău vineri la încheierea vizitei de două zile a șefului statului moldovean la Minsk. În document sunt date cifre care atestă creșterea comerțului bilateral după vizita la Chișinău din toamna trecută a lui Aliaxandr Lukașenka și se precizează că „în timpul vizitei președintelui Timofti în Belarus au fost încheiate șapte acorduri bilaterale în domeniile comercial-economic, justiției, transporturilor, administrației publice și culturii”.

Parlamentul ucrainean a cerut joi Curții Constituționale să examineze amendamentele propuse de președintele Petro Poroșenco la insistențele liderilor occidentali. Este vorba de un amendament la Constituție care să includă „legea specială care va reglementa particularitățile guvernării din unele regiuni autonome”. Separatiștii din Donetsk și Luhansk cer ca dreptul regiunilor lor la autodeterminare să fie înscris în constituție, doleanță care a fost acceptată în acordul de încetare a luptelor negociat în februarie.

Autorităţile georgiene şi-au exprimat îngrijorarea faţă de activităţile trupelor ruseşti din provincia secesionistă Osetia de Sud de a muta cu peste 1,5 km linia de demarcație cu Georgia, înglobând în noul teritoriu şi conducta strategica de petrol Baku-Supsa, scoțând-o astfel de sub controlul autorităţilor de la Tbilisi. Preşedintele Georgiei, Ghiorghi Margvelaşvili, a spus că situaţia nu va afecta importanţa culoarului energetic strategic, dar a criticat acţiunile trupelor ruseşti din provincia secesionista a cărei independenţă a fost recunoscută de Moscova după războiul ruso-georgian din 2008. Sâmbătă, în capitala Georgiei, mii de persoane au protestat împotriva a ceea ce spun că e ocuparea de către Rusia a regiunilor georgiene separatiste Abhazia și Osetia de Sud. Mai mult de trei mii de oameni s-au adunat în fața cancelariei de stat de la Tbilisi, scandând „Georgia!”, purtând pancarte cu înscrisuri care califică Rusia drept ocupant și cerând oprirea cooperării cu „inamicul”.

***

Europa Liberă: Situația economică în regiunea transnistreană continuă să se înrăutățească, iar administrația de la Tiraspol a anunțat că va continua să achite pensii și salarii reduse. Din luna februarie acestea sunt plătite în proporție de numai 70 la sută. Mai mult, din cauza că veniturile încasate la bugetul regiunii continuă să scadă, sunt înregistrate restanțe și întârzieri la achitarea pensiilor și îndemnizațiilor. Astfel, pentru luna iunie pensiile au fost achitate doar în proporție de 92 la sută, iar plata îndemnizațiilor încă nu a început. Însă, chiar și în această situație dificilă, administrația de la Tiraspol nu renunță la manifestările festive de la începutul lunii septembrie, marcând 25 de ani de la autoproclamata sa independenţă faţă de Republica Moldova. Detalii, de la Lina Grâu:

Veniturile bugetare ale regiunii transnistrene sunt într-o continuă scădere de la sfârșitul anului trecut, iar în prima jumătate a lui 2015 încasările bugetare s-au redus cu 30 la sută. Exporturile au scăzut cu 20 la sută, iar importurile – cu 25 la sută.

În cadrul unor ședințe care au avut loc săptămâna trecută la Tiraspol, șeful executivului Tatiana Turanskaia a declarat, citată de presa din regiune, că deocamdată nu există premise pentru îmbunătățirea situației economice:

Tatiana Turanskaia

Tatiana Turanskaia

Tatiana Turanskaia: „Din păcate, situația nu evoluează într-o direcție bună, ceea ce nu ne permite să schimbăm mecanismul de finanțare în sensul majorării salariilor și pensiilor. Astăzi l-am informat pe Evghenii Șevciuk că acest mecanism, de achitare a plăților în proporție de 70 la sută, va fi menținut, având în vedere veniturile noastre reale”.

Potrivit datelor departamentului de finanțe de la Tiraspol, sumele neachitate către populație la capitolul pensii și salarii, care sunt acumulate ca datorie a administraţiei, se ridică la 400 milioane ruble, sau la aproape 35 de milioane de dolari.

În cadrul ședinței s-a discutat și despre faptul că nu există suficienți bani nici pentru procurarea de medicamente și carburanți pentru ambulanțe și mașinile miliției, și nici pentru asigurarea alimentației în instituțiile sferei sociale, cum ar fi grădinițele, orfelinatele sau spitalele. Nu sunt suficienți bani nici pentru organizarea manifestărilor consacrate celor 25 de ani de la autoproclamarea independenței.

Tatiana Turanskaia: „La adoptarea bugetului pentru 2015 au fost prevăzute anumite surse financiare pentru organizarea acestor evenimente. Dar, având în vedere situația social-economică dificilă și dificultatea cu care este îndeplinit bugetul, s-a pus foarte acut problema dacă mai putem asigura în măsură deplină achitarea salariilor și pensiilor. Motiv pentru care executivul a revizuit programul manifestărilor în sensul reducerii sumelor alocate”.

Așadar, chiar și în condițiile unei crize economice profunde, administrația regiunii nu renunță la manifestările festive, chiar dacă a redus sumele alocate în acest sens.

***

Europa Liberă: Europa Liberă a încercat să afle şi opiniile unor locuitori din Tiraspol şi Bender despre decizia executivului transnistrean de a prelungi perioada de achitare a pensiilor şi salariilor reduse cu 30 la sută.

Пенсии 30 процентов сняли. А у меня кредит. Вот я отдаю, я только расписываюсь, получаю вот это. И все. Живи, как хочешь. Я же на них рассчитывала. Там кое-что уплачу, телефон, телевидение, а за квартиру у меня не выходит, отопление не выходит. Это же ужас. Банк же не будет делать отсрочку мне или что-то там еще… Нет, как хотите. Говорил, что в сентябре будет расчет, а откуда он возьмет деньги? Что, с неба упадут они? Не знаю. Пусть коттеджи продают свои, эти куркули.

Не знаю даже, когда их отдадут. Людям говорят, что вот-вот должны в этом месяце. Но никто ничего не знает. А на бюджет семейный очень влияет, еще как…

Нет, не повлияет.

На меня нет. На меня только курс влияет…

Конечно, влияет. Все-таки 30% с каждой зарплаты – это ощутимо. Даже за услуги заплатить те же 700 рублей… и еще 30%... много значит.

Говорят, что вроде в сентябре месяце начнут платить…

Тяжело оплачивать коммунальные услуги, так же на пропитание нужны деньги, вот сейчас не за себя скажу, а за остальных людей – многие, скорее всего, знают, когда наконец пойдет возврат денег и планировали, наверное, ну, выплату кредита или еще чего-то. Я думаю, это не только на меня, а на всех хорошо повлияет.

Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

***

Europa Liberă: În pofida crizei economice fără precedent și a deprecierii valutelor naționale în Rusia, Ucraina și Republica Moldova, administrația de la Tiraspol menține neschimbat cursul monedei din regiune – a rublei transnistrene. Şeful adjunct al departamentului de dezvoltare economică din Tiraspol, Dmitri Boltrușko, a declarat că autoritățile ar avea pârghiile necesare pentru a menține neschimbat cursul rublei pe termen mediu și lung. Revine la microfon, Lina Grâu.

„Nu avem dreptul să depreciem rubla, pentru că asta va duce la creșterea bruscă a prețurilor și va afecta populația”, a spus Boltrușko. Potrivit acestuia, Transnistria importă cam 70 la sută din ceea ce consumă, iar o depreciere a rublei va duce imediat la creșterea prețurilor și va agrava și mai mult situația din economia regiunii.

„O depreciere treptată sau bruscă va genera panică. Oamenii se vor arunca la bănci să schimbe ruble transnistrene în altă valută. În consecință, vom obține un efect galopant. Iar rezervele de aur și valută pe care le deține Transnistria acum nu ne vor permite să facem față unui astfel de efect. Populația în cazul unei astfel de evoluții poate sărăci brusc de câteva ori într-un interval foarte scurt de timp. În plus, oamenii care au luat credite în valută ar putea să ajungă în incapacitatea de a-și achita creditele majorate, ceea ce va afecta și sectorul bancar”, a spus Dmitrii Boltrușko.

Și chiar dacă autoritățile dau asigurări că banca centrală transnistreană are suficiente capacități de a menține stabilitatea cursului rublei, datele statistice ale instituției arată că doar în luna iunie rezervele valutare ale Transnistria au scăzut cu 10 la sută – de la 31,73 de milioane de dolari la 28,44 de milioane de dolari.

Datele statistice din regiune arată că în prima jumătate a anului producția industrială a Transnistriei a scăzut cu 16 la sută. Peste 50 la sută din producția industrială a Transnistriei revine electroenergeticii, adică energiei electrice produse de centrala de la Cuciurgan. Singurul cumpărător al acestei energii electrice este compania Union Fenosa, care livrează electricitate în centrul și sudul Republicii Moldova. Generarea de energie electrică a crescut în 2015 cu 21 la sută, fiind practic singurul domeniu unde, pe fundalul crizei economice, se înregistrează o creștere a producției și a veniturilor.

Al doilea loc în producția industrială a Transnistriei continuă să-l ocupe metalurgia, cu o cotă de 15 la sută, chiar dacă volumele produse în acest domeniu au scăzut practic de două ori. Urmează industriile textilă și cea alimentară, cu o cotă de 11 la sută fiecare.

Aceleași date statistice spun că peste 80 la sută din mărfurile industriale sunt produse în sectorul privat al economiei. Restul de 20 la sută revin întreprinderilor de stat și municipale și anume aceste întreprinderi au înregistrat în acest an creșteri de 15 la sută ale producției.

Să mai menționăm în final că tot săptămâna trecută Tiraspolul a fost vizitat de șeful Delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, și negociatorul-șef al UE pe Zona de liber schimb, Luc Devigne. Aceștia au avut parte de o primire protocolară rece, fiind primiți doar la nivel de adjuncți ai conducerii executivului transnistrean. Potrivit unui comunicat de la Tiraspol, în cadrul întâlnirii s-a discutat despre situația din economia Transnistriei și, citez, „s-au abordat unele aspecte problematice ale relațiilor comerciale externe dintre Transnistria și Uniunea Europeană, în contextul identificării mecanismelor menținerii unui regim comercial stabil pentru agenții economici transnistreni pe piața europeană după încheierea anului 2015”.

Amintim că după încheierea acestui an producătorii transnistreni nu vor mai putea face comerț preferențial cu Uniunea Europeană, pentru că administrația de la Tiraspol refuză să adere la Acordul de liber schimb cu UE pe care l-a semnat Republica Moldova, Acord care prevede eliminarea taxelor de export. Tiraspolul dorește semnarea unui document separat cu UE pentru facilitatea exporturilor din regiune.

***

Într-un interviu acordat centrului media „Transnistria eurasiatică”, negociatorul-șef de la Tiraspol, Nina Ștanski, spune că Tiraspolul este dispus să revină la masa de negocieri în formatul 5+2 doar după ce Chișinăul va închide dosarele penale pe numele unor demnitari din Transnistria și va renunța la ceea ce Tiraspolul numește presiuni economice asupra regiunii. Lina Grâu revine la microfon cu principalele teze din interviul Ninei Ștanski.

Nina Ştanski

Nina Ştanski

Responsabila de relațiile externe ale regiunii transnistrene, Nina Ștanski și-a început interviul prin a reitera acuzațiile la adresa Ucrainei de instituire a unei blocade economice a Transnistriei. „Blocarea exporturilor a început încă în 2014. Am ridicat această problemă în cadrul formatului 5+2, dar partea ucraineană numește asta „luptă cu contrabanda”. Este interesant că Misiunea EUBAM, care stă la frontieră din 2005, nu a prezentat de atunci comunității internaționale niciun fel de dovezi de contrabandă. Dar imediat ce Ucraina a interzis exportul în Transnistria a produselor accizabile, Misiunea EUBAM a raportat imediat că contrabanda a fost stopată. Reiese că a fost stopat ceva ce nu a existat?”, se întreabă retoric Nina Ștanski.

În plus, mai spune ea, Ucraina practic a blocat și importurile în Transnistria. Acum, prin vama ucraineană pot trece doar mărfuri destinate agenților economici înregistrați în Republica Moldova, iar veniturile din taxele vamale și accize constituiau practic o treime din bugetul regiunii. „Nu trebuie să fii economist ca să înțelegi ce consecințe au aceste acțiuni ce lipsesc Transnistria de această sursă de venit”, conchide Nina Ștanski.

Potrivit ei, toți partenerii din formatul 5+2, cu excepția Ucrainei, recunosc că aceste măsuri sunt distructive pentru stabilitatea social-economică a Transnistriei. „Se pare că inclusiv colegul meu Victor Osipov împărtășește acest punct de vedere. Într-un recent interviu acesta a dat câteva detalii ale vizitei sale la Kiev, spunând că a cerut ucrainenilor să-și revadă abordările pe acest subiect”, spune Nina Ștanski.

„Blocada există, - continuă ea, - acest lucru este incontestabil, și efectele blocadei sunt catastrofale. Veniturile bugetare sunt publicate în surse deschise. Informăm periodic în detaliu – cu cifre, grafice și fapte concrete – partenerii noștri. În plus, informăm și comunitatea internațională despre situația creată, prin intermediul corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova”, a mai adăugat Nina Ștanski. Ea a acuzat Chișinăul de faptul că a schimbat abordarea față de agenții economici din regiunea transnistreană. În 2006, spune Nina Ștanski, după ce a retras ștampilele vamale necesare exportului, Chișinăul a propus agenților economici transnistreni să se înregistreze provizoriu în Republica Moldova, dând asigurări că aceștia nu vor fi impozitați. Acum, Chișinăul ar fi schimbat regulile de joc și insistă ca organele fiscale moldovene să aibă acces direct pe teritoriul întreprinderilor din Transnistria.

Referindu-se la perspectiva reluării negocierilor în formatul 5+2, Nina Ștanski a spus că Tiraspolul s-a pronunțat mereu în favoarea negocierilor – dar pentru negocieri adevărate, nu pentru mimarea acestora. „Negocierile nu sunt doar întâlnirile de la Viena, o dată la două-trei luni, acestea înseamnă și efortul dintre runde la nivel de experți, dar și întâlniri în formatul 1+1, în cadrul cărora s-a reușit de multe ori găsirea unor soluții operative”, spune Nina Ștanski.

Ea a subliniat însă că partea moldovenească nu a îndeplinit condițiile cerute la sfârșitul anului trecut de Tiraspol pentru reluarea negocierilor. Tiraspolul s-a retras atunci din proces cerând închiderea dosarelor penale deschise de autoritățile moldovene pe numele liderilor din regiune. „Aceste dosare nu au fost închise, mai mult decât atât, avem informații că numărul acestora crește, spune Nina Ștanski. Luna trecută știam că sunt peste 100 de astfel de dosare, iar recent într-un interviu Victor Osipov a anunțat că deja sunt peste 200 de cauze penale deschise. Mai mult, dosarele au început să fie deschise și pe numele unor oameni de afaceri. Presiunea asupra economiei a crescut, au apărut probleme cu licențierea unor întreprinderi – un pachet întreg de măsuri neprietenoase împotriva Transnistriei. Asta, în timp ce partea moldovenească continuă să afirme că este gata de negocieri”, mai spune Nina Ștanski. Potrivit ei, Tiraspolul își va relua activitatea în formatul 5+2 doar după ce presiunile asupra Transnistriei vor înceta.

***

Natalia Gherman şi Pavlo Klimkin

Natalia Gherman şi Pavlo Klimkin

Europa Liberă: Aprecierea laudativă şi criticile Ninei Ştanski la adresa vicepremierului moldovean pentru reintegrare sunt o referire la interviul pe care Victor Osipov l-a acordat publicaţiei ruse Kommersant, din 7 iulie, după discuţiile purtate de acesta la Moscova cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Unele declaraţii ale demnitarului moldovean au fost criticate dur la Chişinău de mai mulţi observatori ca fiind cel puţin „neprietenoase” în raport cu Ucraina. Osipov a părut să sugereze, între altele, că Kievul ar fi trebuit să se consulte mai întâi cu Chişinăul, înainte să oprească traficul de mărfuri accizabile pe segmentul transnistrean. Totodată, el a spus că Republica Moldova ar fi gata să ajute trupele ruseşti de menţinere a păcii izolate indirect în regiune de Ucraina. La o săptămână după aceste declaraţii, premierul interimar al Republicii Moldova, Natalia Gherman, a întreprins o vizită la Kiev, despre care unii analişti au spus că ar fi fost o încercare de a „drege busuiocul”. Dar Natalia Gherman nu a fost primită de preşedintele Petro Poroşenko, aşa cum s-a sperat, ci a purtat discuţii numai cu ministrul de externe Pavlo Klimkin. Liliana Barbăroşie s-a interesat ce legătură există între vizita Nataliei Gherman la Kiev şi declaraţiile vicepremierului pentru reintegrare Victor Osipov:

Relaţia Republicii Moldova cu Ucraina este deteriorată de referințele critice ale lui Osipov la adresa Kievului, iar Natalia Gherman a mers în ţara vecină pentru a da explicaţii pe această temă. De această părere sunt analiştii, unul dintre ei Ion Leahu, fost membru cu o experienţă îndelungată în Comisia Unificată de Control, structură ce se ocupă de asigurarea ordinii de drept în zona de securitate de la Nistru.

Ion Leahu: „Trebuie să ţii cont că totuşi ai, în cazul dat, în calitate de partener Kievul. Kievul, care odată cu alegerea în funcţia de preşedinte al dlui Poroşenko radical şi-a schimbat atitudinea faţă de situaţia la hotarul cu Transnistria, cu Moldova pe segmentul transnistrean şi în genere faţă de Moldova. Kievul e cel puţin într-o situaţie absolut neclară pentru el. Ce înseamnă asta? El a făcut lucrul acesta pentru noi în primul rând, şi noi îi punem asta în vină. Mai mult ca atât, ne permitem să supunem unor examinări, testări activitatea Kievului.”

Cu două săptămâni mai devreme, Victor Osipov, care în calitatea sa de vice-premier responsabil cu reintegrarea este negociator principal din partea Chişinăului în problema transnistreană, s-a întâlnit la Moscova cu vice-premierul rus Dmitri Rogozin.

Ulterior, într-un interviu pentru publicaţia moscovită „Kommersant”, Osipov a dat detalii despre discuţiile purtate cu demnitarul rus şi a părut să sugereze că, în condițiile în care Ucraina a denunțat acordul ruso-ucrainean privind tranzitul militarilor ruși către provincia separatistă, Republica Moldova va ajuta Kremlinul să-şi aprovizioneze pacificatorii.

Vicepremierul moldovean a lăsat impresia că îi reproșează Kievului decizii luate fără a o consultare prealabilă cu Chişinăul, printre ele fiind şi interdicţia, de acum câteva luni, pentru mărfurile accizabile din regiunea transnistreană. În viziunea sa, măsura ar fi excesivă pentru că ar pune în dificultate comercianții onești.

Ion Leahu, fostul membru al CUC, are însă o altă părere.

Ion Leahu: „Ucrainenii cunosc foarte bine că prin trei porturi - Iujnoe, Odesa şi Iliciovsk, în Transnistria veneau cu bulucul mărfuri care în toate ţările normale sunt supuse accizării. Aceste mărfuri, cum ar fi tutungeria, spirtul, alcoolul, carnea, etc… veneau acolo fără nici un fel de control, fără nici un fel de acciză. Se devămau, chipurile, şi de acolo umpleau şi Ucraina, şi Federaţia Rusă, şi Moldova, şi România şi mai departe, şi mai departe.”

Europa Liberă: Şi de ce Osipov le-ar lua apărarea transnistrenilor în aceste chestiuni?

Ion Leahu

Ion Leahu

Ion Leahu: „Sper că au dominat nu interesele meschine, ci o oarecare dorinţă de a tatona, de a pregăti mai bine spus terenul faţă de vizita la Moscova.”

În celălalt subiect fierbinte abordat de Osipov, asigurarea militarilor ruşi şi a pacificatorilor din Transnistria după închiderea coridorului ucrainean, Ion Leahu crede că greșeala demnitarului moldovean e că a lăsat impresia că Chişinăul ar putea fi mai flexibil ca partea ucraineană:

Ion Leahu: „Evident că Rusia este extrem de revoltată de faptul că ea nu poate liber să opereze modificările cu persoane, schimb de informaţii etc. Şi iată anume prin faptul că Osipov n-a spus clar aceste lucruri că trupele Grupului Operativ de Trupe Ruse sunt ilegale şi ele trebuie în mod neapărat în conformitate cu acordul din 1992, art. 4, să fie evacuate şi pentru asta Ucraina eu sunt convins că o să meargă la aceea ca trupele să fie evacuate, adică să tranziteze Ucraina. El, dacă spunea asta era clar. N-a spus-o.”

Deşi nu au fost urmate de vreun răspuns din partea Kievului, declaraţiile vice-premierului moldovean au fost extrem de criticate la Chişinău, ca fiind nesăbuite, de către analişti.

„Să le faci cu ochiul rușilor din spatele unei Ucraine sângerânde e un semn nu doar de lașitate, ci și de atrofiere a instinctului autoconservării. Kievul, sprijinit de UE și SUA, este astăzi un scut natural pentru Chișinău”, scria bunăoară într-un editorial analistul Petru Bogatu.

Pentru un alt analist, Anatol Golea, singura explicaţie a spuselor lui Osipov este încercarea partidului care l-a numit în funcţie, PD-ul condus de Marian Lupu, de a restabili relaţia cu Moscova, în schimb s-ar putea deteriora cea cu Kievul:

Anatol Golea

Anatol Golea

Anatol Golea: „Pe de o parte, este clar că Republica Moldova încearcă fără prea mare succes să restabilească relaţiile cu Federaţia Rusă. Ulterior am văzut reacţii pozitive din partea Moscovei, chiar am văzut laude la adresa lui Osipov, paremi-se din partea viceministrului de externe Grigori Karasin. Pe de altă parte, am observat că dl Osipov nu a fost prea diplomat cu Ucraina, care acum, după mai mulţi ani de situaţii, iarăşi, incerte, acum este un aliat al Republicii Moldova pe care trebuie să-l preţuim. Dl Osipov, vrând să se pună bine pe lângă Moscova, a admis paremi-se o gafă diplomatică, într-un fel jignind Ucraina, spunând că ar fi trebuit să coordoneze nişte lucruri cu Republica Moldova”, este de părere jurnalistul şi analistul politic Anatol Golea.

***

Europa Liberă: Despre evoluţiile de ultimă oră în relaţia Kiev–Chişinău, Liliana Barbăroşie şi Alexandru Canţîr au discutat într-o emisiune matinală a Europei Libere cu expertul Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice din Chişinău.

Oazu Nantoi: „Eu vreau să readuc aminte despre situația din anul 2005, când în Republica Moldova, după alegerile parlamentare din 6 martie, a apărut un președinte pro-european - e vorba de dl Vladimir Voronin - şi la Kiev, în urma „revoluției oranj”, a venit în funcția de președinte dl Viktor Iușcenko care și el avea relații tensionate cu Federația Rusă. Atunci, în februarie 2005, au fost semnate planurile de acțiuni Uniunea Europeană - Ucraina, Uniunea Europeană - Moldova și în baza acestor două planuri de acțiuni la 3 martie 2006 a apărut misiunea de asistență la frontiera Uniunii Europene EUBAM, care a schimbat radical situația în regiunea de est a Republicii Moldova. Și anume businessul din stânga Nistrului a fost obligat absolut fără niciun fel de negociere să se înregistreze la Camera de Industrie și Comerț a Republicii Moldova și toate operațiunile de export să le efectueze în baza certificatelor de conformitate și a documentelor vamale eliberate de Republica Moldova.

Ce am eu în vedere? Atunci când la Kiev și la Chișinău există consonanță în ceea ce privește orientarea spre Uniunea Europeană, atunci apar poziții comune în ceea ce privește prezența Federației Ruse în raioanele de Est ale Republicii Moldova. Când vorbesc de prezență, am în vedere mai multe aspecte ale acestei prezențe, deoarece e vorba de operațiunea de menținere a păcii, dar totodată este vorba și de prezența ilegală a trupelor rusești în raioanele de Est ale Republicii Moldova. Și să nu uităm că în prezent situația este extrem de complicată pentru Ucraina, deoarece ea este atacată de Federația Rusă.

Oazu Nantoi

Oazu Nantoi

Mai mulți experți, din Republica Moldova în special, când conflictul era într-o fază acută, deschisă aș zice eu, - și acum este într-o fază acută, - exprimau temeri motivate că trupele rusești aflate pe teritoriul Republicii Moldova din punct de vedere juridic, al dreptului internațional, puteau să atace, de exemplu, Odesa, în ceea ce privește ideea așa zisului proiect „Novorosia” să fie pornit din două direcții, și din est, și din vest. Însă, spre fericire, acest scenariu nu a fost realizat.

Dar, oricum, Ucraina absolut motivat încearcă să se securizeze în raport cu regiunea transnistreană. Ucraina se simte afectată în modul cel mai direct de fluxul de contrabandă care este realizat prin această regiune și există suficiente motive pentru a crede că și la Chișinău sunt mai multe persoane implicate în aceste activități economice ilegale, și aduc daune evidente Ucrainei, nemaivorbind de Republica Moldova. Însă Republica Moldova e o poveste aparte.

Prin urmare, după întâlnirea din 17 martie a anului curent a președintelui României, dl Klaus Iohannis, cu președintele Ucrainei, dl Piotr Poroșenko, a doua zi după aceasta Guvernul Ucrainei a adoptat hotărârea de a închide accesul mărfurilor neaccizate la punctele vamale la frontiera moldo-ucraineană care nu sunt controlate de puterea centrală de la Chișinău. Și, respectiv, desemnarea dlui Saakașvili în funcție de șef al administrației din regiunea Odesa, din câte se cunoaște de la Kiev, are drept prioritate tot lupta cu contrabanda regională, ceea ce evident aduce daune securității naționale a Ucrainei, și, respectiv, atinge interesele mai multor persoane de la Tiraspol și, indirect, și de la Chișinău.

Prin urmare, situația este una foarte complicată - în situația când Republica Moldova se află într-o criză politică de lungă durată, în situația când majoritatea absolută a celor din Parlament nu are idee ce e acesta conflictul transnistrean, în situația când Parlamentul Republicii Moldova așa și nu a luat nicio atitudine tranșantă vizavi de politicilor Rusiei, mai bine zis de agresiunile Rusiei față de țara vecină care ne protejează de scenariile cele mai sumbre... În ceea ce privește politicile Rusiei, Ucraina are mai multe, în mod firesc, semne de întrebare vizavi de comportamentul Republicii Moldova.

Eu nu pot să presupun ce s-a discutat în cadrul întâlnirii dnei Natalia Gherman cu dl Klimkin, care este ministrul de externe al Ucrainei, există doar comunicate oficiale și din ele rezultă că a fost realizată trecerea în revistă a mai multor probleme, inclusiv a celor cronice, istorice privind demarcarea frontierei etc., până la problema conflictului transnistrean. Și e pozitiv faptul că dna Gherman a susținut integritatea teritorială a Ucrainei și în acel comunicat oficial a fost exprimată susținerea soluționării pașnice a conflictului în baza Acordului de la Minsk.

Dar pe lângă partenerii ucraineni, și noi, cetățeni ai Republicii Moldova, ar trebui să avem întrebări tranșante vizavi de guvernarea noastră, în ceea ce privește conflictul din raioanele de Est ale Republicii Moldova, în ceea ce privește combaterea contrabandei, ceea ce înseamnă și lupta noastră veșnică cu corupția.”

Europa Liberă: Că s-a tot vorbit de tensionarea situației de interes în acest sens, cine ar putea fi interesat să escaladeze situaţia în regiunea transnistreană acum în special? Altfel spus, cine cultivă stările alarmiste în legătură cu ce se întâmplă acum la câteva zeci de kilometri est de Chişinău?

Oazu Nantoi: „Dacă ne uităm la ceea ce numim noi context regional, situația din Transnistria ar putea fi destabilizată doar în cazul dacă Federația Rusă ar fi reușit să destabilizeze grav situația în Ucraina. Atunci Federația Rusă ar fi putut să amplifice aceste procese prin implicarea așa zisei Transnistrii, dar mai bine zis a factorului militar și a factorului serviciilor secrete amplasate ilegal în raioanele de Est ale Republicii Moldova în aceste procese. Deocamdată, situația în Ucraina este tensionată și deocamdată eu constat că statul Republica Moldova este protejat de Ucraina care deocamdată rezistă. Asta deloc nu înseamnă că noi putem la infinit să ne permitem luxul de crize politice și să ne permitem luxul de a nu avea nicio poziție vizavi de politicile Federației Ruse în raport cu raioanele de Est ale Republicii Moldova și în raport cu Ucraina.”

Europa Liberă: Opinia expertului Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice din Chişinău.

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG