Linkuri accesibilitate

Un interviu în exclusivitate cu Jerzy Pomianowski, director-executiv al agenției European Endowment for Democracy cu sediul la Bruxelles.

Jerzy Pomianowski este directorul unei agenții europene (European Endowment for Democracy) care administrează fonduri europene destinate întăririi instituțiilor democratice în țările din vecinătatea estică și sudică a UE. Fondul European pentru Democrație ajută activiștii civici din Ucraina, Moldova, Georgia sau Belarus, dar și dinTunisia sau Maroc. Peste 186 de inițiative civice (de la platforme media independente la inițiative de participare civică) au beneficiat până acum de peste 10 milioane de euro.

Una dintre cele mai importante teme ale organizației este lupta împotriva propagandei rusești. Întrebat de corespondenta noastră la Strasbourg care crede că ar fi cea mai bună armă a UE împotriva dezinformării promovate de televiziunile controlate de Kremlin, Pomianowski a arătat că răspunsul UE ar trebui să fie o platformă multimedia la cerere, în limba rusă, care să fie ca o umbrelă pentru diferite canale radio sau TV, care să ofere programe de știri, divertisment, reportaje sau documentare. Pluralismul, aceasta este cheia, crede expertul polonez.

Europa Liberă: Domnule Pomianowski, s-a împlinit un an de la semnarea de către Ucraina a Acordului de Asociere. V-aș întreba, ca expert în procese democratice, există evoluții notabile în democrația ucraineană de la „Maidan” încoace?

Jerzy Pomianowski: „Dacă vorbim despre democrație, în ciuda războiului, în Ucraina este multă democrație. Oamenii vorbesc deschis despre guvern, critică fără teamă deciziile care se iau la Kiev, dacă nu sunt luate sau aplicate suficient de rapid, și, în același timp, ei înțeleg că este o șansă unică pentru țara lor. Și mă refer mai ales la mass media, la societatea civilă, căci mulți activiști sociali au intrat acum în politică. Într-un sens, vedem acum această activitate vibrantă a activiștilor civici care vor să schimbe, și prin intermediul politicii, prin luarea deciziilor, societatea.

Asta nu înseamnă că totul merge bine. Sunt lucruri care merg, din păcate, prea lent. De pildă lupta împotriva corupției - prea lentă. Eliminarea oligarhilor din viața politică - se mișcă prea încet. Reconstruirea peisajului media, de exemplu, prin crearea unui canal de știri de stat - prea lent.

Sunt însă și realizări: acum câteva zile, a intrat in vigoare o nouă lege a Politiei, iar oamenii au putut constata că poți chema poliția și să vină în trei minute! Însă viața omenilor rămâne in continuare grea, iar economia nu merge bine.”

Europa Liberă: Ați menționat mass media. De la declanșarea războiului în Ucraina mass media s-a schimbat în mod radical în țările Parteneriatului Estic. Putem enumera schimbările care s-au produs? Există și schimbări pozitive sau doar negative?

Jerzy Pomianowski: „Media este foarte important pentru că oferă populației senzația de libertate și îi ajută pe oameni să înțeleagă mai bine ce se întâmplă în țară. Însă în acest caz, mass media trebuie privită în contextul general al agresiunii ruse în Ucraina, căci vorbim despre două tipuri de agresiune: agresiunea militară și războiul informațional. Mijloacele de informare rusești sunt urmărite in Ucraina. Nu sunt interzise sau oprite prin măsuri administrative.”

Europa Liberă: La fel ca în Moldova, Georgia sau Azerbaidjan…

Jerzy Pomianowski: „Da, în Moldova, Belarus, la fel. Presa rusească vinde publicului o imagine neadevărată a Europei, a lumii și a situației din acele țări. Ei încearcă să construiască un mediu emoțional prin intermediul căruia încearcă să vândă variantele artificiale ale evenimentelor din perspectiva lor. Ei explică astfel că Vestul vrea să distrugă Rusia sau că tot ce vrea Vestul este să impună căsătoriile gay. Apoi, ei spun faptul că în Ucraina reformele sunt făcute de grupuri de naziști sau fascisti. Acestea sunt imagini artificiale neadevărate și foarte emoționale care afectează opiniile și gândirea oamenilor de rând.

Această retorică nu este de acum, de când cu războiul. A început acum zece ani, deci s-a intipărit in mintea oamenilor. Din păcate, Occidentul s-a făcut că nu vede, iar acum vedem deja daunele. Ca să reparăm ce s-a stricat va fi nevoie de mult timp si efort.”

Europa Liberă: Care sunt principalii factori care frânează dezvoltarea unei prese sănătoase în țările parteneriatului estic?

Jerzy Pomianowski: „Mai întâi, să ne uităm la audiență. Cine o alcătuiește? De exemplu, în Letonia (care nu este țară membră a Parteneriatului Estic, dar al cărui exemplu este relevant în acest context) există o audiență care consumă media în limba rusă. Este vorba de letoni vorbitori de limba rusă. Exista un grup de persoane care lucra la serviciul public de televiziune care a decis să aibă un canal special in ruseste pentru acest public. Din păcate, in parlament ideea s-a lovit de ezitarea partidului de dreapta, acum la putere. Asa incat, in cele din urmă, nu va fi inființat un canal independent in limba rusă pentru letoni.

Problema este că, dacă serviciul public de televiziune nu se va ocupa de această audiență, atunci o va face altcineva. Adică mass media controlată de Kremlin, desigur. Ca atare, să intelegem audiența este esential. Nu putem ignora o audienta care există. Chiar dacă nu se potrivește cu imaginea pe care o avem despre țara noastră. Acest lucru se aplică și Ucrainei, Moldovei si celorlalte țări din regiune.

Europa Liberă: Organizația Dvs a publicat recent un studiu de fezabilitate despre canalele de televiziune in limba rusă. Oferiți-ne amănunte. Ce concluzii ați tras?

Jerzy Pomianowski: „Dacă mă întrebați dacă credem că UE ar trebui să înființeze un canal in limba rusă, atunci eu vă spun nu, nu recomandăm să se înființeze noi canale de televiziune în limba rusă. Deja avem astfel de canale - Euronews, Vocea Americii, Radio Europa Liberă. Așadar există!

Problema este că acum acestea nu pot depăși o audiență mai mare de 2-5%. Pentru că sunt informații care sunt interesante doar pentru o anumită audiență. Avem nevoie să atragem oameni care nu urmăresc neapărat știri, ci care sunt interesați de cultură sau divertisment, și care nu doresc să schimbe canalul. Un astfel de canal al UE in limba rusă va fi cu siguranță tăiat de Kremlin, deci nu va ajunge la audiența din Rusia.

Ca atare, pentru un astfel de public singura opțiune rămâne internetul. Iar acești oameni caută conținut interesant. Nu neapărat știri, ci reportaje, seriale, diferite tipuri de documentare, cultură, divertisment.

Oamenii caută conținut interesant, nu neapărat știri, ci reportaje, seriale, diferite tipuri de documentare, cultură, divertisment...

Ca atare, in locul unor canale TV putem infiinta o platformă multimedia la cerere. In limba rusă, desigur. Aceasta poate reuni diferite institutii media, diferite canale de stiri, radio sau TV.

Este nevoie să folosim acest pluralism, să le reunim. Pluralism: acesta este, credem noi, cel mai bun mod de a ne bate cu acest aflux informațional unic controlat de Kremlin. De exemplu, în Găgăuzia, in R. Moldova, există un site care are cam 50.000 de utilizatori. Aceasta platforma online, cu suportul donorilor europeni, poate avea un continut de calitate, pe care altfel nu si l-ar fi putut finanta. Astfel, in ochii utilizatorilor lor vor deveni foarte profesioniști, iar audiența lor va crește.”

Europa Liberă: Vorbind despre Găgăuzia, despre Moldova... Care a fost rolul mediei de limbă rusă în alegerile din Găgăuzia și in cele locale din R. Moldova?

Jerzy Pomianowski: „A avut un impact foarte mare. Un rol determinant. Am analizat impactul acetor campanii media in tipul alegerilor foarte atent. Candidații pro-ruși au beneficiat de spatiu mult în media controlată de Kremlin sau în cea pro-rusă. Au folosit celebritățile, au răspândit afișe in care pozau împreună cu vedere cunoscute, celebrități. Astfel au avut mai multă vizibilitate. Iar presa rusă a promovat doar o singură opțiune politică.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG