Linkuri accesibilitate

Partea bună e că acum masele însele îşi aleg duşmanii, fără indicaţia partidului conducător.

În perioada sovietică aşa-zişii duşmani ai poporului erau de două feluri: externi, adică imperialiştii, şi interni, adică afaceriştii, chiaburii, adepţii liberalizării. Curios era însă că nu poporul decidea cine îi este duşman, ci politrucii care conduceau imperiul.

Ei bine, trăim acum într-o altă epocă şi într-o altă ţară, dar am impresia că masele au în continuare inamici. Partea bună e că acum masele însele îşi aleg duşmanii, fără indicaţia partidului conducător. E bine şi că inamicii nu mai sînt linşaţi, executaţi, distruşi. Acum ei sînt doar detestaţi şi urîţi.

Unul dintre duşmanii cei mai mari ai poporului e aici cinovnicul opac, făţarnic, recalcitrant şi indiferent. În anii tranziţiei interminabile în mase a crescut constant convingerea că funcţionarii sînt nişte indivizi puşi pe carieră şi pe căpătuială, că ei fac parte dintr-o dimensiune superioară, că s-au îndepărtat de popor într-atît, încît îi doare-n cot de problemele oamenilor simpli.

Şi adevărul e că această convingere a fost alimentată bine de viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Cine dintre noi, stimaţi ascultători, nu a avut de-a face cu cinovnici indiferenţi şi iresponsabili? Eu, dacă mă gîndesc mai bine, am văzut mulţi asemenea indivizi. Unii dintre ei erau infatuaţi de parcă ar fi fost laureaţi ai Premiului Nobel. Le lipsea modestia cu desăvîrşire. Or chestia asta e de-a dreptul bizară: cum poţi să fii plătit din bugetul de stat şi totodată să fii ţîfnos cu contribuabilii? Aşa ceva e posibil numai acolo unde maşinăria statală munceşte mai mult pentru propria ei bunăstare.

Aşadar, cinovnicul nu e văzut bine în partea asta de lume. Dar numai pînă la un punct. Căci atunci cînd ruda ta sau prietenul tău bun devine cinovnic atitudinea ţi se poate schimba niţel. Dacă ruda sau prietenul în straie de cinovnic te ajută folosindu-şi funcţia, devii mai tolerant. Există şi printre funcţionarii opaci oameni mai acătării…

XS
SM
MD
LG