Cum se prezintă situaţia cu privire la egalitatea de gen în politică şi în procesul electoral după recentele alegeri locale generale? Şi ce învăţăminte şi acţiuni s-ar cuveni pentru a schimba starea de lucruri după care se ghiceşte discriminarea prost camuflată a femeilor?
O convorbire la această temă cu Andrei Brighidin, director pentru Dezvoltare al Fundaţiei Est-Europene.
Europa Liberă: Recentele alegeri locale au fost, prin definiţie, încă un fel de test al disponibilităţii societăţii, clasei politice pentru egalitatea de gen, pentru promovarea sau respectarea egalităţii dintre bărbaţi şi femei. Reprezentanţii unui şir de organizaţii neguvernamentale, inclusiv cea pe care o reprezentaţi, au prezentat date comentate în acest sens. Pentru început, ce schimbări ar putea fi remarcate, în comparaţie cu scrutinul precedent din acest punct de vedere, domnule Brighidin?
Andrei Brighidin: „Referitor la schimbările care au avut loc în urma acestui scrutin electoral, putem să menţionăm trei lucruri majore, trei aspecte majore. Primul este faptul că este înregistrată o uşoară creştere a numărului de femei alese în funcţia de primar.
În urma scrutinului din 2015, avem mai mult cu 20 de femei alese în funcţia de primar, ceea ce reprezintă un anumit progres, comparativ cu alegerile din 2011. În acelaşi timp, a doua tendinţă este o descreştere a ponderii femeilor alese în funcţia de consilieri locali şi în funcţia de consilieri raionali.
Aici pierderile de gen reprezintă peste 5% în cazul consilierilor locali şi peste 12% în cazul femeilor alese în funcţia de consilieri raionali. Şi al treilea aspect important este faptul că, în cadrul acestui scrutin, am avut o creştere a ponderii femeilor care au candidat independent. Aceasta tinde peste 22%.”
Europa Liberă: Aşadar, numărul femeilor alese în funcţia de primar este în creştere, în comparaţie cu scrutinul de acum patru ani. Nu e aceeaşi situaţie şi în cazul consilierilor, unde se votează mai curând partidul. Cum explicaţi aceste tendinţe?
Andrei Brighidin: „Putem trage trei concluzii majore din aceste date care au fost realizate de către Centrul „Parteneriat pentru dezvoltare”. Prima concluzie ar fi că femeile, dar vorbim despre femeile alese în funcţia de primar, s-au dovedit a fi mai bune candidate prin experienţă, prin lucruri deja realizate şi, respectiv, succesul lor a fost mai mare la nivelul primăriilor.
Situaţia, într-adevăr, după cum aţi menţionat, este diferită în cazul consilierilor locali şi raionali, acolo unde alegătorul nu votează candidatul, nu votează persoana, alegătorul votează o listă care, foarte frecvent, este întocmită de către partidul politic. Prin acesta și se explică faptul că femeile au fost mai dezavantajate.
Deci, cu cât este mai mare influenţa politicului, partidelor politice asupra listelor electorale, cu atât femeile sunt mai dezavantajate, cu atât pierderile de gen sunt mai mari. Aceasta este a doua concluzie pe care o putem formula din aceste date.
Şi o a treia concluzie, dacă examinăm ponderea femeilor care au candidat independent, care este, după cum am menţionat, de peste 22%, ajungem la concluzia că există dorinţa în rândurile femeilor de a candida la alegeri. Şi aceasta ar putea spulbera mitul precum că femeile nu au suficient curaj şi dorinţă.”
Europa Liberă: De fapt, aparent, n-ar fi vorba de suspiciunea că femeile n-ar avea curaj sau alte calităţi necesare în confruntarea aceasta politică inclusiv, ci, mai degrabă, de liberul arbitru sau selectarea uşor subiectivă a liderilor de partid, atunci când se întocmesc aceste liste. Cum poate fi influenţat şi de către cine un partid sau altul să fie mai receptiv, de exemplu, faţă de echilibrul de gen în aceste liste pe care le propune alegătorilor?
Andrei Brighidin: „Soluţia pentru care milităm de mai bine de doi ani ar fi adoptarea unor măsuri temporare speciale. De exemplu, adoptarea cotei minime de reprezentare pentru ambele sexe. Instituirea acestor măsuri ar determina partidele politice să devină mai sensibile sub aspectul egalităţii de gen.
Probabil nu este un secret pentru radioascultători că avem înregistrate în Parlament două iniţiative legislative, una dintre care este aşa-zisul proiect nr. 180, care prevede instituirea cotei minime de reprezentare de 40% şi care include prevederi referitoare la poziţionarea femeilor, la fiecare cinci poziţii trebuie să existe cel puţin două persoane de acelaşi sex. Şi prevede anumite sancţiuni în cazul în care partidele politice nu se conformează, nu respectă aceste prevederi.
În opinia noastră, reieşind din abordările patriarhale din societatea noastră, din stereotipurile de gen pe care le avem şi reieşind din faptul că pe parcursul ultimilor 20 de ani situaţia nu se schimbă, aceste măsuri pur şi simplu sunt necesare pentru a avea egalitate de gen nu doar de jure, dar şi de facto. Mă refer la o reprezentare echitabilă a femeilor şi bărbaţilor în organele elective decizionale.”
Europa Liberă: Domnule Brighidin, s-ar părea că totuşi, dacă ne uităm pe listele întocmite de partide, femeile sunt prezente, doar că mai spre capătul listei. Cum influenţează acest lucru alegerea cetăţenilor?
Andrei Brighidin: „Evident că acest lucru influenţează. După cum am spus, cetăţenii, alegătorii, în cazul consilierilor locali şi raionali, nu votează persoana, ei votează lista întocmită de partidul respectiv. Şi în cazul în care femeile sunt poziţionate mai la coada listei, este şi evident că sunt mai dezavantajate şi vor avea mai puţine şanse să acceadă în consiliile locale. Anume de aceasta sunt necesare prevederi de plasament, atunci când vorbim despre instituirea cotei minime de reprezentare, astfel încât la fiecare cinci poziţii să existe cel puţin două femei sau cel puţin doi bărbaţi, din cinci persoane două să fie de acelaşi gen. Atunci când există aceste prevederi de plasament, şansele cresc semnificativ.”
Europa Liberă: Mai multe ONG au constituit o nouă platformă menită să consolideze eforturile tuturor actorilor care militează pentru promovarea egalităţii de gen. Am urmărit conferinţa de presă recentă în acest sens. Unul dintre accente a fost pus pe faptul că atunci când este vorba de asigurarea egalităţii de gen, inclusiv în procesul electoral, parcă ar trebui să fie luate în consideraţie obligaţiile pe care le are Republica Moldova şi pe care şi le-a asumat inclusiv prin ratificarea instrumentelor internaţionale, dar şi prin adoptarea documentelor corespunzătoare de politici la nivel naţional. În funcţie de aceste instrumente internaţionale, ce s-ar putea face însă în situaţia în care s-a ratificat atâta, s-au asumat numeroase angajamente, dar se pare că sunt neglijate?
Andrei Brighidin: „Am menţionat şi ieri la conferinţa de presă, noi ne exercităm rolul care îl avem. Rolul societăţii civile este de a promova, de a mobiliza toate eforturile pentru a determina decidenţii să adopte aceste măsuri temporare speciale. Într-adevăr, deşi Republica Moldova este membră, a aderat la Convenţia pentru eliminarea discriminării faţă de femei, inclusiv la Protocolul opţional, deşi Republica Moldova a recepţionat mai multe recomandări din partea Comitetului pentru eliminarea discriminării faţă de femei, și veţi vedea, dacă veţi deschide aceste recomandări, că una dintre ele este adoptarea măsurilor afirmative, măsurilor temporare speciale pentru a asigura egalitatea de facto dintre femei şi bărbaţi în societatea moldovenească.
În plus, avem şi nişte angajamente asumate de către Republica Moldova prin Planul Naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului, prin Programul pentru egalitate de gen, vom regăsi cota minimă de reprezentare în aceste documente de politici adoptate. Cu regret, acestea nu au fost realizate.
În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să ne mobilizăm eforturile, să coalizăm atât organizaţiile neguvernamentale, cât şi persoanele fizice. După cum probabil cunoaşteţi, această platformă, care s-a lansat ieri, este o platformă care va include şi persoane fizice, care vor întreprinde acţiuni de advocacy, se vor mobiliza pentru a determina decidenţii. În afară de aceste acţiuni, ce mai putem face?
Atunci când Republica Moldova va susţine următoarea evaluare periodică universală, evident, societatea civilă se va mobiliza cu un raport alternativ, în care va informa comunitatea internaţională referitor la lipsa de progrese privind egalitatea de gen, aspecte pe care Republica Moldova şi le-a asumat, inclusiv în urma evaluării periodice universale.
Şi nu în ultimul rând, atunci când Republica Moldova va depune următorul raport cu privire la realizarea Convenţiei privind eliminarea discriminării faţă de femei, iarăşi vom întreprinde acţiuni şi la nivel internaţional, ca şi comunitatea internaţională să cunoască despre lipsa de progrese la acest capitol. Facem tot ceea ce putem pentru ca egalitatea de gen să devină o realitate în Republica Moldova.”
