Linkuri accesibilitate

Un progres, în sensul accesului la structurile puterii, şi un regres în reprezentarea femeilor pe listele formaţiunilor politice.

Mai multe organizații neguvernamentale ce promovează egalitatea de gen în Republica Moldova constată că la alegerile locale din această vară femeile și-au consolidat pozițiile. Totuși, comparând rezultatele scrutinelor din 2007 și 2011, experții remarcă un regres, și anume la nivel de reprezentare a femeilor în listele de candidați pentru consilieri locali, raionali și municipali. Și la scrutinul parlamentar din noiembrie anul trecut și la aceste alegeri, promovarea femeilor în politică a fost un angajament în lista de priorități ale partidelor, observă experții. De ce întârzie acest lucru?

Bilanțul alegerilor locale arată că în fruntea a 185 de primării, din numărul total de 898, au fost alese femei. Comparativ cu rezultatele de acum patru ani, numărul femeilor care au primit votul de încredere al cetățenilor a crescut cu 20. În aprecierea experților, acest rezultat este un pas înainte care se datorează și faptului că la acest scrutin, o mare parte din candidate, circa 20 la sută, nu au fost înaintate de partide politice, spune Cristian Ciobanu, de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare:

Cristian Ciobanu

Cristian Ciobanu

„Mai multe femei, văzând că nu sunt promovate de partide sau nu au acces la aceleași resurse, aleg să candideze ca și candidat independent. Și au succese, multe dintre ele au câștigat. Din nou, nu numai că femeile sunt mai puțin înaintate pe listele raionale și municipale, dar asta reflectă faptul că ele sunt alese mai puțin și poziționarea lor este mai proastă.”

Urmărind însă ponderea femeilor în listele candidaților pentru funcțiile de consilieri locali și raionali, Cristina Ciobanu notează că la capitolul balanță gender, tabloul de reprezentare este în regres și rămâne la nivelul anului 2007. În listele consilierilor, cele mai multe femei au fost înscrise în raioanele Ocnița, Șoldănești, Dubăsari și Dondușeni. La celălalt pol, se află Briceni, Ialoveni, Căușeni și Nisporeni.

Cristian Ciobanu spune că în lipsa unor cote ce ar stabili un număr obligatoriu de femei pe listele de candidați, de obicei, numele lor se regăsește în coada listelor, și prin urmare, au mai puține șanse de a prinde un mandat:

„Noi nu avem posibilitate să votăm anumite persoane de pe liste, noi votăm o listă închisă. Cine sunt primii ajung, cine sunt mai departe-nu. De aceea menționez importanța proiectului de lege 180 și fixarea unor cote. Trebuie să ne asigurăm că aceste liste sunt mai deschise pentru ambele genuri și este mai multă transparență în procesul lor de constituire.”

Andrei Brighidin

Andrei Brighidin

Andrei Brighidin, coordonator de programe la Fundația Est-Europenă susține că femeile sunt preferate atunci când alegătorii își cunosc bine candidații. Pe de altă parte, spune el, atât timp cât partidele își asumă formal echilibrul de gen, reprezentarea echitabilă a femeilor în procesul decizional bate pasul pe loc:

„Atunci când avem influența politicului în listele electorale și atunci când alegătorul își cunoaște mai puțin candidatul femeile sunt mai dezavantajate. Cu cât partidele se implică mai mult în elaborarea listelor electorale cu atât femeile sunt mai dezavantajate, fapt care denotă necesitatea adoptării măsurilor temporare speciale pentru a asigura în sfârșit egalitatea, nu doar de jure, dar și de facto.”

În opinia lui Andrei Brighidin, faptul că nici la acest scrutin electoral nu s-a asigurat o reprezentare echilibrată a femeilor și bărbaților confirmă inacțiunea autorităților, care și-au asumat însă angajamente atât pe plan intern, cât și extern.

Experții în probleme de gen au anunțat azi formarea unei platforme care va cere legislativului să adopte proiectul de lege ce ar urma să asigure o cotă minimă de 40% de reprezentare a femeilor în procesul electoral.

XS
SM
MD
LG