Linkuri accesibilitate

Liderii partidelor pro-europene continua să transmită mesaje încurajatoare pentru că aşteptarea este atât de mare, încât nu le lasă loc de manevre.

Liderii partidelor pro-europene s-au întâlnit azi pentru a treia oară în tot atâtea zile pentru a discuta despre formarea noii guvernări, pe fondul presiunilor partenerilor occidentali ai Moldovei, care au spus că vor cât mai curând la Chișinău un guvern capabil să trateze cu FMI, prevenind o criză economică. Ce noutăți au adus negocierile din ultimele trei zile?

Singura noutate este înţelegerea, agreată se pare de toţi, că delegarea responsabilităților începe de la zero. Toate celelalte probleme, pe care cele trei formaţiuni au păreri şi soluţii diferite, rămân precum erau la momentul noiembrie 2014.

Este vorba în primul rând de funcţia de procuror general. La fel ca după parlamentarele din noiembrie, liberalii insistă pe înlocuirea, acum, a actualului procuror general cu unul european. Este de la sine înţeles că democraţii, care controlează începând cu 2009 această funcţie, nu sunt de acord să piardă o pârghie de primă importanţă în actul guvernării. De aceea, ei operează cu argumentul că reforma procuraturii va elimina problema controlului politic asupra acestei funcţii. Cel puţin aşa rezultă din declaraţiile pe care ni le-a făcut astăzi democratul Sergiu Sârbu, care participă şi la negocierile politice, şi la procesul de elaborare a acordului viitoarei coaliţii:

„O simplă schimbare a unui conducător de instituţie nu va schimba situaţia. Dar în conformitate cu concepția de reformare a procuraturii, procurorul general va avea foarte şi foarte restrânse competenţe. El va fi doar un administrator, iar procurorii vor fi asimilați magistraţilor. Cei care insistă pe un procuror din exterior, pur şi simplu nu au studiat concepția de reformă. Noi suntem de acord că procuratura trebuie reformată şi e ava fi reformată. Legea a fost expertizată de Comisia de la Veneția. Nu prea înţelegem de ce se insistă. Mergem pe principiile europene. E greşit să pui accent pe o persoană şi să ignori reforma instituţiei. Putem să aducem o sută de procurori din afară, dar dacă instituţia nu va reformată, nu va fi nici un efect.”

Liberalii, pe de altă parte, propun aplicarea aceleiaşi formule şi în cazul altor instituţii publice cu subordonare parlamentară, cel puţin al celor cu un rol mai mare, aşa cum am aflat tot astăzi de la negociatorul PL, Valeriu Munteanu:

„La pachet cu Procurorul General, trebuie să fie aduse persoane din afara Republicii Moldova, fie la momentul organizării concursurilor, fie la numire, în cele mai importante instituţii aflate sub control parlamentar. Sunt minim 20 de instituţii cu subordonare parlamentare, unde intră PG, CNI, CNA, BNM, CNPF, CC, CCA, CO, ANRE - în cele care au rol determinant în Republica Moldova, trebuie să fie persoane din afară. Iar în momentul în care această paradigmă nu va fi aplicată, vrem să găsim mecanisme interne, cu garanţii europene, ca aceste instituţii să funcţioneze.”

La fel de mari ca la începutul discuţiilor sunt diferenţele de viziuni ale celor trei partide şi în ce ţine de modalitatea de depăşire a problemei alegerii şefului statului. În cazul lui Nicolae Timofti, compromisul de acum patru ani a fost că s-a mers pe o figură din afara politicului, de la care nimeni nu s-a aşteptat să dea dovadă de o prea mare putere de decizie. Cum se va soluţiona peste şase luni, când mandatul acestuia expiră, partidele recunosc că nu au deocamdată soluţia. Variantele pe care insistă cele trei variază între alegerea prin vot universal a preşedintelui şi reducerea numărului de voturi necesare alegerii în parlament a acestuia. Numai că niciuna nu are şi soluţia practică.

Înţelegerea politică nu e atinsă nici în ceea ce ţine de răspunsul la întrebarea: ar trebui sau nu să revină în funcţii de prim rang liderii celor trei partide, cu renunţarea la practica numirii unor reprezentanţi ai eșaloanelor doi sau chiar trei ale acestora. Liberalii au lăsat de înţeles că nu cred binevenită această revenire, în timp ce despre revenirea lui Vlad Filat la guvern se speculează deja destul de frecvent.

E, de fapt, ca şi cum nici o înţelegere politică nu ar fi fost atinsă. Liderii celor trei partide continua însă să transmită mesaje încurajatoare pentru că aşteptarea că vor crea cât de curând un guvern care să poată negocia cu FMI este atât de mare încât nu le lasă loc de manevre. Soluţia găsită este ca negocierile politice să fie duse în paralel cu munca experţilor, în speranţa că pe durata cât aceştia vor scrie acordul şi programul noului guvern, şi liderii se vor pune de acord asupra acestor trei chestiuni mai importante.

XS
SM
MD
LG