Linkuri accesibilitate

Falimentul Greciei (C. Păun/ziare.com).

Sovietul Suprem al Transnistriei a respins acum câteva zile o măsură pe care Iulian Chifu, de la Evenimentul zilei, o considera realistă: adoptarea unui pachet legislativ anticriză. Situația provinciei separatiste, pe care Moscova a cam încetat să o susțină economic, e foarte proastă și s-ar fi înrăutățit semnificativ odată ce autoritățile de la Chișinău au pus sub control efectiv punctele de trecere a frontierei prin care intrau în Transnistria multe mărfuri de contrabandă, rezultă din acest articol. „Tiraspolul, scrie Chifu, a rămas fără resursele ilicite, iar averile potentaților locului se fac acum doar pe seama alocărilor de la Moscova, și ele în declin masiv”. „[...] Se pare că Moscova s-a săturat să plătească pentru a alimenta gusturile luxuoase ale liderilor separatiști, vacanțele și călătoriile charter pentru cumpărături ale liderului separatist Evgheni Șevciuk și ale pretinsei ministrese de externe a regiunii, Nina Ștanski”. Comentatorul precizează că motivul sub care membrii pretinsului parlament de la Tiraspol au respins pachetul de legi anticriză a fost impactul pe care aceste măsuri l-ar avea asupra populației.

Într-un interviu acordat la ziare.com, profesorul universitar de economie Cristian Păun explică falimentul actual al Greciei printr-o politică oarecum asemănătoare, dar dusă ani de zile sub ochii Europei. „De foarte mulți ani, politicienii greci au făcut ce au vrut din popor, l-au sedus cu nenumărate cadouri sociale otrăvite, imposibil de susținut financiar din ceea ce producea economia greacă”. Statul elen duce în spate uriașe scheme de asistență socială, prin care produce cheltuieli mai mari decât veniturile pe care le poate obține din taxe, arată invitatul Ioanei-Ene Dogioiu. România s-ar fi aflat în aceeași situație, dar din fericire anvergura acestui tip de abordare a fost aici mai mică.

În revista 22, Alexandru Lăzescu publică un dialog cu Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului Băncii Naționale a României. În opinia sa, România a evitat la limită colapsul grație abruptelor măsuri de austeritate adoptate în 2010 de guvernul condus de Emil Boc. A fost un noroc, admite invitatul lui Lăzescu, că datoria publică a României era mult mai mică decât a Greciei, de pildă, dar e adevărat că tăierile de salarii și majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată au costat enorm din punct de vedere social și politic. Lucian Coitoru reamintește care e perspectiva corectă asupra unor impasuri de acest fel: „Nimeni nu i-a obligat la nimic pe greci, spune el. Ei, voluntar, au aderat la Uniunea Europeana și la rigorile pe care le implică menținerea în clubul țărilor europene”. În cazul României, crede că acum este nevoie de o analiză responsabilă a contextului: eventuala intrare în zona euro trebuie făcută numai dacă crește gradul de competitivitate al economiei românești și, bineînțeles, dacă euro rămâne o monedă puternică, riguros susținută. Principala problemă în România rămâne cea a „cheltuielilor mari și ineficiente”, mai spune consilierul guvernatorului BNR în revista 22.

XS
SM
MD
LG