Linkuri accesibilitate

Problema Băncii de Economii a Moldovei (Ziarul național; Agora).

Neîncrederea că alianţa de guvernare va fi formată până la sfârşitul acestei luni, precum şi că negocierile au fost pornite de la „varianta zero”, dar şi că ar fi posibil un guvern format din toate partidele din legislativ străbate articolele din presă care scriu despre condiţiile în care decurg negocierile pentru formarea unei alianțe pro-europene de guvernare. Ilie Onceanu îl citează în „Adevărul Moldova” pe directorul Centrului „Politicon”, Anatol Țăranu, care spune că nu crede în termenele avansate de politicieni din cauza „realităţilor politice actuale.

Deputatul liberal-democrat Valeriu Ghileţchi este citat de IPN din cadrul unei dezbateri organizate de această instituţie și „Radio Moldova” spunând că „[…] formarea guvernării trebuie să aibă loc în format restrâns şi este imposibilă crearea unui executiv de către toate partidele din Legislativ.” Deputatul a spus că un aspect al negocierilor țin de formarea unei alianței de guvernare este cea cu privire la alegerea șefului statului.

Alexandru Vakulovski scrie într-un editorial publicat pe portalul „Deschide știrea” că ar fi absurd ca Vlad Filat să fie din nou prim-ministru al Moldovei. Vakulovski pretinde că liderul PLDM ar fi vizitat recent Croaţia pentru a se întâlni cu subsecretarul de stat al SUA, Victoria Nuland, […] „ca s-o convingă că el ar fi un premier ideal pentru Moldova. Vizita nu a fost confirmată oficial.

Editorialistul Nicolae Negru de la Ziarul national profită de ecourile din presa internaţională la jaful de la Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, pentru a formula următoarea concluzie: Republica Moldova este condusă de un oligarh, care nu este atât de deştept cum s-ar părea. Nicolae Negru nu- l numeşte, dar îi adresează următorul mesaj: chiar dacă ții sub control Procuratura Generală, CNA și SIS, există FBI, CIA, SIE, SRI, care te vor identifica, în virtutea „dimensiunii geopolitice” a fraudei, căci ai pus în pericol securitatea unui stat-partener al SUA, ca să nu mai vorbim de interesul României pentru securitatea regională.

Autorul îşi formulează concluziile în urma unei analize mai detaliate a articolului din revista americană „Forbes” semnat de Frances Coppola, specializată în bănci, finanțe și economie. Banca Națională ar avea de răspuns la niște întrebări, se arată în articolul citat, pe care încă nu i le-a pus nimeni, şi anume: de ce BNM, fiind responsabilă de reglementarea și supravegherea băncilor, nu a făcut nimic pentru a stopa risipa de bani de la cele trei bănci? Dacă Banca de Economii era insolvabilă din 2007, după cum declară guvernatorul, de ce nu a fost lichidată? Dacă privatizarea a avut drept scop recapitalizarea BEM, de ce noilor proprietari li s-a permis să-și extindă creditarea atât de masiv, încât a devenit din nou insolvabilă în câteva luni? Coppola vede în spatele BNM umbra politicului. La fel, şi Nicolae Negru. El sugerează că, în realitate, există un singur oligarch care a „capturat” reglementarea și supravegherea sectorului bancar. În acest sens, ideea editorialistului e că ar fi cazul ca acesta “să-și presare cenușă pe cap și să se retragă din politică”.

Portalul AGORA propune într-o analiză o soluție pentru „problema Băncii de Economii a Moldovei” – absorbția acesteia de către „Banca Socială” și „Unibank”. Scenariul ipotetic cu care operează publicaţia ar fi ca BEM să fie desființată prin divizarea în două părți, una din ele trecând la Banca Socială, iar alta la Unibank. Ar fi o mișcare simplă a afacerii dintr-un buzunar în altul ai aceluiași proprietar. Soluția nu ar contravine legislației şi a fost aplicată sub o formă sau alta și în alte țări, mai scrie AGORA.

Portalul E-Sanatate observă, cu referire la statisticile oficiale, că deși „[…] numărul persoanelor afectate de boli cronice este într-o continuă creștere, moldovenii merg tot mai rar la doctor pentru a-și verifica starea de sănătate.” Autoarea articolului, Sorina Bujarov, scrie că, potrivit datelor Ministerului Sănătății, vizitele moldovenilor la doctor a scăzut semnificativ. „[…] Dacă în 2013 numărul consultațiilor medicale era de aproximativ 23 de milioane la nivelul întregii țări, anul trecut frecvența acestora a scăzut cu mai mult două sute de mii”, scrie sursa citată.

Moni Stănilă constată într-un editorial publicat în Timpul că „lipsa de consens este o boală națională”. Columnista scrie despre Marea Adunare Națională, organizată de unioniști la 5 iulie, eveniment catalogat drept „cel mai sincer protest din Moldova”. Totuși, Moni Stănilă notează că „[…] E halucinant câtă lipsă de consens e în Moldova: de la proromâni, la proruși, la stataliști sau găgăuzi cu cireașa din vârful Transnistriei. O țară minusculă cu o mie de tabere. Ca în fabula cu știuca, broasca și racul. Fiecare trage la turta lui și în felul acesta nimic nu se schimbă”, scrie Moni Stănilă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG