Ministerul Economiei a prezentat săptămâna trecută un bilanţ optimist al unui an de la intrarea Republicii Moldova în zona de liber schimb a Uniunii Europene. Dar e credibil acest bilanţ? Sunt şi restanţe?
Analistul economic Viorel Chivriga a acceptat să ne împărtăşească viziunea sa.
Europa Liberă: Faptul că Republica Moldova este guvernată de un Guvern interimar în acest moment este un motiv suficient, dle Chivriga, pentru ca Parlamentul să amâne examinarea raportului de bilanţ al unui an de funcţionare a Acordului de Asociere şi de Liber Schimb? Sau ar exista şi alte motive din care politicienii au decis astfel?
Viorel Chivriga: „Sigur că nu este un motiv. Instabilitatea politică și economică care este sesizată la moment are o implicație directă în realizarea Agendei de Asociere și, de fapt, un de zile ne-a arătat cu prisosință că regresele sau carențele în implementare se datorează în mare măsură instituțiilor de stat sau partidelor care sunt la guvernare și care, de fapt, pe perioada unui an de zile, au ridicat așteptările populației la niște niveluri foarte înalte.
Pe de altă parte, o raportare este necesară. Este necesară în primul rând pentru autoritățile din Republica Moldova, pentru a vedea unde s-a dat greș şi unde trebuie de lucrat insistent. În condițiile pe care le avem, noi vedem că principiile și instrumentele pentru implementarea Agendei de Asociere sunt încălcate, și sunt încălcate într-un mod foarte grosolan.
În primul rând, nu avem informații din prima sursă privitor la progrese, în al doilea rând nu există o transparență, o răspundere și o incluziune a unor actori foarte importanți în implementarea Acordului de Asociere, inclusiv a Zonei de Comerț Liber. Pe de altă parte, nu sunt înregistrate nişte reforme foarte serioase în domeniile care sunt foarte importante și în care trebuie să fie realizate măsuri de reformă de proporții.”
Europa Liberă: Ziceaţi că nu avem informaţii din prima sursă… Dar acest bilanţ făcut de ministrul interimar al economiei de ce nu ar fi din prima sursă?
Viorel Chivriga: „Nu aş consideră că ceea ce vine din partea Ministerului de Economii poate fi tratat ca un raport privitor la evoluţia pe această dimensiune a reformelor. Trebuia pregătit un raport la care trebuiau să vină cu aportul lor toate instituţiile de stat, în condiţii ideale în afară de instituţiile de stat trebuiau să fie incluse în acest proces unele părţi foarte importante, mai ales cele din domeniile reglementate - am în vedere comunitatea de afaceri administraţia publică locală, sectorul academic, care sunt actori nu numai importanţi, dar necesari în procesul de implementare a Acordului de Asociere.”
Europa Liberă: Să rămânem, totuşi, pe acest bilanţ prezentat de Ministerul Economiei. Atunci când a tras concluzii, ministrul a comparat indicii economici din anul 2014 cu cei înregistraţi în primele luni ale anului 2015. De ce, credeţi, nu a comparat 12 luni cât a funcţionat Acordul cu 12 luni anterioare intrării în vigoare a Acordului? Ca să iasă poate cifrele mai bine? Pentru că în statistica, dacă comparăm 12 luni faţă de alte 12 luni, creşterile iese mai mici.
Viorel Chivriga: „Cu colegii mei de la IDIS „Viitorul”, când am făcut public raportul sau produsul nostru „Monitorul Economic”, am arătat că anul 2015 va fi unul diferit decât cel anterior. În primul rând, sunt aşteptări foarte negative privitor la evoluţia economiei naţionale. Şi lucrul acesta se reflectă deja în datele statistice privitoare la investiţiile străine directe, privitoare la comerţul internaţional, inclusiv importuri-exporturi pe pieţele tradiţionale. Datele vor fi cu mult mai îngrijorătoare în următoarele luni.
Dar, în acelaşi timp, nu trebuie să ne aşteptăm la nişte rezultate excepţionale în prima parte a anului 2015 ţinând cont de faptul că rezultatele bune nu vin într-o perioadă atât de scurtă. Şi aici chiar aş lăsa un avans instituţiilor de stat, dar nu numai instituţiilor de stat, ci tuturor actorilor implicaţi în ceea ce priveşte rezultatele care trebuie să apară timp scurt. Ele trebuie să arate că aceste rezultate apar datorită măsurilor de reformă care sunt implementate în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere, în caz contrar rezultatele vor fi conjuncturale şi ele nu vor reflecta nişte schimbări de proporţie, schimbări pe termen mediu şi lung, dar va fi aşa ca întotdeauna în Republica Moldova: factorii interni, factori externi care au o implicaţie directă în ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.”
Europa Liberă: În linii mari, Ministrul Economiei a vorbit despre creşterea cu peste 16% a exporturilor în Uniunea Europeană, reducerea cu 22% a importurilor, şi a mai zis de valorificarea în proporţie de 80% deja a cotelor la cereale, ceea ce ar fi un succes la părerea ministerului. Cum ar arăta însă, pe scurt, un bilanţ pe care l-aţi face Dvs.?
Viorel Chivriga: „Dacă să dăm crezare datelor statistice, în anul 2015 noi înregistrăm deja un regres foarte pronunţat în ceea ce priveşte comerţul internaţional. Importurile şi exporturile cad datorită unor implicaţii, unor factori pe care îi avem din anul 2014, şi nu numai din 2014. Noi avem probleme destul de mari pe piaţa din Federaţia Rusă. Un impact de anihilare a acestor efecte apare prin suportul care-l primim de la nişte parteneri care tot se află în Uniunea Vamală cum ar fi Belarus sau Kazahstan.
Dar, pe altă parte, exporturile în ţările europene sunt foarte mici sau creşterea este foarte mică şi asta se datorează unor probleme pe care
Exporturile în ţările europene sunt foarte mici sau creşterea este foarte mică...
le au însele statele europene în comerţul internaţional cu Federaţia Rusă. Chiar dacă trecem la nişte poziţii tarifare cum ar fi cele tradiţionale în comerţul internaţional, fructele ca exemplu, merele, aici vedem o situaţie care nu poate fi gestionată foarte rapid. Noi am exportat în anul 2014 o cantitate mai mică faţă de anul 2013, dacă vorbim de exporturile în Federaţia Rusă, şi este o cantitate prea mică pentru Republica Moldova, doar 1300 de tone de mere în condiţiile când producerea în Republicii Moldova e de peste 300 mii de tone. Şi aici, dacă luăm în consideraţie că pe piaţa europeană se află jucători de talie mondială, cum ar fi Polonia care exportă circa 700 mii de tone, şi în anul 2014 noi exportam în jur de 60% din cantitatea produsă în Federaţia Rusă, aici vedem că apar nişte condiţii concurenţiale care practic nu ne permit să intrăm pe piaţa europeană.”
Europa Liberă: Dar cum vă explicaţi, de exemplu, că la mere cotele au fost valorificate doar în proporţie de 2%? Nu e cel puţin ridicol, neprofesionist să ceri dublarea cotelor, aşa cum a cerut Guvernul de la Chişinău vara trecută, iar pe urmă să le valorifici doar în proporţie de 2%?
Viorel Chivriga: „Noi deja avem tradiţii de aşa gen. Nişte semnale foarte clare pentru Republica Moldova existau şi în anii precedenţi până la semnarea Acordului de Asociere, atunci când nu puteam valorifica cotele oferite în cadrul preferinţelor comerciale autonome. Şi asta se referea la nişte grupe de produse care ocupă un rol semnificativ în comerţul internaţional al Republicii Moldova. Mă refer în primul rând la cereale, la băuturile alcoolice, la zahar, la unele produse animaliere şi multe alte poziţii. Şi aici, ca să fie o claritate, noi vorbim de comerţul internaţional cu produse animaliere.
Noi în Uniunea Europeană momentan exportăm doar mere, în rest discutăm de ani buni cu structurile europene privitor la includerea Republicii Moldova în lista ţărilor terţe care au dreptul să exporte produse animaliere în Uniunea Europeană, dar fără niciun succes. La unele produse vegetale e o situaţie tot complet atipică pentru un stat care doreşte să se considere un stat agricol. La unele poziţii rezultatele chiar sunt foarte banale. Să luăm aceleaşi tomate. Exporturile şi aici sunt foarte mici.
Acestea sunt nişte date care reflectă situaţia de facto în comerţul internaţional al Republicii Moldova şi o astfel de situaţie trebuie să fie
Sistemul de producere în R. Moldova fără a fi conectat la comerţul internaţional este un sistem care nu poate să se dezvolte...
gestionată cu mare tact, dar şi să fie gestionată foarte rapid, deoarece sistemul de producere în Republica Moldova fără a fi conectat la comerţul internaţional este un sistem care nu poate să se dezvolte. Pe de altă parte, instituţiile de stat din Republica Moldova trebuie să acorde un suport destul de mare comunităţii de afacere pentru a intra pe alte pieţe şi lucrul acesta trebuie să fie făcut sau acest proces trebuia să demareze cu mult înainte de negocierea Acordului de Asociere, ne mai vorbind de întrarea acestuia în vigoare.”
Europa Liberă: În concluzie, dle Chivrigă, dacă v-aş ruga să menţionaţi cele mai importante restanţe care au existat în acest an în punerea în practică a Acordului de Asociere şi Liber Schimb, la ce va-ţi referi?
Viorel Chivriga: „În primul rând, neapariţia acelui raport despre care s-a discutat foarte mult. Raportul trebuia să apară neapărat, chiar dacă există nişte carenţe în implementare.
În al doilea rând, dacă vorbim anume de titlul 5 al Acordului de Asociere, care conţine prevederi privind crearea Zonei de Comerţ Liber, aici sunt
Este ridicol ca după un an de zile din momentul din care a fost aprobată strategia de dezvoltare a agriculturii şi de dezvoltare rurală să nu avem un plan de acţiuni..
probleme destul de mari legate anume de instituţiile de stat. Instituţii care sunt foarte importante în procesul de apropierii a Republicii Moldova, cum ar fi Ministerul Agriculturii, cum ar Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. Este ridicol ca după un an de zile din momentul din care a fost aprobată strategia de dezvoltare a agriculturii şi de dezvoltare rurală să nu avem un plan de acţiuni.
Pe de altă parte, creşterea capacităţilor instituţionale şi administrative a cestor instituţii sunt vitale în procesul de implementare a Zonei de Comerţ Liber aprofundat şi cuprinzător. Şi asta, în primul rând, ar prevede o capacitate de a implementa prevederile în domeniul TBT, capacitatea de implementare a legislaţiei vamale pe întreg teritoriu Republicii Moldova, îmbunătăţirea climatului investiţional şi de afacere, capacitatea de asimilare deplină a fondurilor şi ajutoarelor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.
Şi aici chiar fac o remarcă la ceea ce s-a întâmplat cu creditul polonez sau discuţiile privitoare la instrumentul financiar al Parteneriatului Estic dedicat agriculturii – ENPARD - aruncă o umbră foarte mare. Nu în ultimul rând, mă refer şi la capacitatea de implementare a aquis-ului comunitar în domeniul comercial, vamal, concurenţă, proprietate intelectuală, achiziţii publice, capacitatea de informare - care este foarte redusă, şi, în mod cer,t aceeași comunicare defectuoasă pe care o avem în prezent cu principalii beneficiari ai Acorduri de Liber Schimb - comunitatea de afaceri, administraţia locală, organizaţiile neguvernamentale şi populaţia ţării.”
