Linkuri accesibilitate

Retrospectiva săptămânii politice


Vasile Botnaru în dialog cu Denis Cenuşă şi Daniela Terzi-Barbăroşie.

După ce Uniunea Europeană a închis robinetul finanţărilor, analistul Denis Cenuşă constată că liderii partidelor de la guvernare ar trebui să se întrebe dacă nu cumva tutorilor de la Bruxelles le-a crăpat răbdarea.

Denis Cenuşă: „Criza din Grecia rămâne a fi un eveniment care creează probleme la nivelul Uniunii Europene, mai degrabă contribuie la dezintegrare decât o integrare mai puternică. Aceste evenimente ne arată că foarte mult depinde de calitatea guvernării, de calitatea elitei politice şi de modul cum aceştia guvernează. Adică, până la urmă, chiar şi aderând la Uniunea Europeană, poţi deveni victima unor elite politice corupte. Criza din Grecia este ca un fel de mostră că nici măcar prezenţa în Uniunea Europeană nu este o panacee pentru rezolvarea, soluţionarea tuturor problemelor. Dar, din păcate, în Republica Moldova văd din ce în ce mai puţine partide realmente pro-europene. Promovarea valorilor europene şi promovarea Uniunii Europene ca model de dezvoltare a Republicii Moldova nu este nici pe departe înţeles de către clasa politică de la Chişinău. Mai degrabă este folosită pentru a-şi multiplica averile, pentru a-şi multiplica influenţa în Republica Moldova.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:28 0:00
Link direct

Europa Liberă: Probabil, acest lucru l-a determinat pe Pirkka Tapiola, care era diplomatul super-răbdător, să dea un avertisment cât se poate de clar că, până când nu probează mişcarea pe direcţia europeană, nu se mai dau bani. Dumneavoastră cum tălmăciţi acest avertisment?

Denis Cenuşă
Denis Cenuşă

Denis Cenuşă: „Acest avertisment demonstrează că Uniunea Europeană începe, deşi foarte timid, să intre în dedesubturile politicii moldoveneşti, în murdăria care există acasă la noi. Domnul Tapiola, până la urmă, a demonstrat foarte multă diplomaţie, până în momentul când a început să critice direct şi foarte franc guvernarea pentru cazurile de corupţie şi utilizarea abuzivă şi incorectă a fondurilor publice. Dar, desigur, trebuie să ţinem cont de faptul că aceste critici au apărut cam târziu. Ele trebuiau să fie înainte de alegerile parlamentare din 2014.”

Europa Liberă: Cum se explică aceasta? Miopie, indulgenţă exagerată?

Denis Cenuşă: „În primul şi în primul rând principiul de bază al Uniunii Europene de a face minimi paşi în comentarea politicii interne dintr-un stat terţ. Cel mai degrabă este vorba şi de o tactică de a promova indirect partidele pro-europene şi de a nu afecta imaginea lor înainte de alegerile naţionale sau cele locale. Până la urmă, Uniunea Europeană este un jucător geopolitic şi trebuie să recunoaştem că unele declaraţii sunt făcute având în calcul circumstanţele politice locale.”

Europa Liberă: Ultima întrebare: vă aşteptaţi ca până la sfârşitul lunii să apară un guvern nou al coaliţiei şi o coaliţie nouă?

Denis Cenuşă: „E foarte greu să prognozezi un asemenea scenariu pozitiv. Dar, având în vedere presiunile legate în primul şi în primul rând de sectorul financiar-bancar, precum şi stoparea sau suspendarea, îngheţarea asistenţei externe: de recomandat ca partidele pretins pro-europene să ajungă la un numitor comun şi să creeze o coaliţie largă.”

Europa Liberă: Ce termen eufemistic aţi folosit – că e recomandabil. Procedaţi exact ca doctorii, care recomandă, dar nu garantează.

Denis Cenuşă: „E vorba de o prescripţie pe care partidele politice cu adevărat raţionale, indiferent de orientarea lor geopolitică, trebuie să o adopte dacă vor să mai existe.”

*

Daniela Terzi-Barbăroşie
Daniela Terzi-Barbăroşie

Daniela Terzi-Barbăroşie se declară îngrijorată nu doar de avertismentul fără echivoc al Uniunii Europene, dar mai ales de reacţia anemică a celor vizaţi.

Daniela Terzi-Barbăroşie: „Ceea ce mi s-a părut mai agravant, îngheţarea suportului bugetar pentru 2015 din partea UE, ca sancţiune pentru mulţi, ca semnal de alarmă pentru mine şi alţii, cred, ca mine, dincolo de faptul că UE poate a mizat într-un mod utopic pe viteza cu care se vor întâmpla reformele la Chişinău, eu cred că este un semnal foarte grav pentru noi ca societate şi nu doar pentru ei, ca și clasă politică. Eu pun o parte din vină şi asupra societăţii. Lipsa de fiabilitate în sistemul politic, însă şi fragilitatea de aici a întregii societăţi şi a situaţiei economice de la noi descurajează comportamentul civic. Şi aici cu toţii avem încă de lucru şi trebuie să ne facem temele.”

Europa Liberă: Dar politicienii cum vi s-a părut că au reacţionat la acest semnal?

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:20 0:00
Link direct

Daniela Terzi-Barbăroşie: „Mai bine zis nu au reacţionat. Ceea ce era şi următorul gând al meu. Mai mult m-a speriat lipsa de reacţie sau de acţiune. Mai curând aş fi vrut să văd o acţiune, decât o reacţie la politicienii noştri. Pentru că aș vrut, ca cetăţean care îşi plăteşte impozitele în acest stat, aş fi vrut de la politicieni un demers în sensul potolirii spiritelor. Pentru că inacţiunea lor pentru mine înseamnă că într-adevăr s-au simţit cu musca pe căciulă. Dar nu este o noutate pentru noi să constatăm pentru a câta oară: clasa noastră politică ezită vigilent între principii şi valori sau pendulează hamleteşte între a fi sau a nu fi. Fie cu referinţă la o poziţie publică sau politică, fie cu referinţă la noua guvernare. Şi dacă da, atunci cu cine şi de care. Şi dacă nu, atunci ce facem după. Sunt pendulări deja tradiţionale şi aproape în spiritul clasei politice de după 2009-2010 încoace. Lucrul acesta nu prea m-a surprins. Mai curând mi-a întărit încă o dată dezamăgirea în clasa politică. Şi de aici, probabil, din nou pretenţia noastră a tuturor şi aşteptarea unor schimbări spectaculoase, determinate, în fond, de dezamăgirea din societate. Pe aceasta mizez personal, la vârsta mea la care am ajuns, din păcate, nu am învăţat încă să-mi temperez entuziasmul şi aştept o presiune mai consistentă a societăţii noastre civile. Mă refer la toată lumea, nu doar la cei pe care ne-am obişnuit să-i vedem în linia întâi şi pe baricade.”

Europa Liberă: Vreau să fac apel la meseria dumneavoastră. Devierea aceasta despre care spuneţi a devenit o normă pentru clasa politică?

Daniela Terzi-Barbăroşie: „Nu ştiu dacă este o normă, dar este un comportament la care au acces, probabil, din necunoaştere, din inerţie, din comoditate, din dorinţa de a menţine un anumit status-quo considerat de ei eficient şi atât de neeficient pentru o ţară întreagă şi pentru un popor. Şi până nu va exista un cutremur care să-i destabilizeze în aparenta lor homeostazie, cred că nu vor avea ei momentul acesta de trezire şi de revelaţie pe care cu toţii ne-o dorim.”

Europa Liberă: Cum aţi spus că se numeşte? Homeostazie?

Daniela Terzi-Barbăroşie: „Homeostazie. O stare de fapt constantă pentru o mai multă perioadă de timp, în care un organism sau un corp nu-şi dă seama că este rău sau bine, dar o menţine în virtutea inerţiei şi în virtutea unui automatism.”

Europa Liberă: Nu cumva îi menajaţi? Eu aş zice că este un fel de trufie. Politicienii, mulţi dintre ei, cred că sunt de neînlocuit. Şi la locale aceasta au înţeles.

Daniela Terzi-Barbăroşie: „Nu cred că localele i-au învăţat lecţia aceasta.”

Europa Liberă: Ba da. I-au votat pe cei care au adus...

Daniela Terzi-Barbăroşie: „Nu. Localele nu sunt neapărat un barometru în a judeca credibilitatea partidelor politice. Localele sunt un barometru pentru a judeca credibilitatea oamenilor concreţi din localităţi concrete. Eu nu aş generaliza rezultatele localelor defel. Parcă am avut mai puţini independenţi decât mi-aş fi dorit, pentru că acesta este sistemul. Sistemul forţează lumea să adere la partide, pentru că sunt hărţuiţi, altminteri. Dar, de fapt, miza în locale este caracterul şi individualitatea fiecăruia. Mai curând, alegerile parlamentare au arătat îngustimea opţiunilor şi minţii deopotrivă a moldovenilor, dar localele nu, din punctul meu de vedere. Până la urmă lumea s-a agitat în alegerile acestea locale. Mie îmi place, sunt raioane, sate şi localităţi în care lumea a intervenit, au făcut proteste, au cerut sau, dimpotrivă, au împiedicat renumărarea voturilor acolo unde a trebuit. Mie mi-a plăcut cum s-au manifestat moldovenii.”

Europa Liberă: Pare să le pese.

Daniela Terzi-Barbăroşie: „Pare să le pese, într-adevăr. Doar că, spuneam deunăzi, pe o reţea de socializare, partea proastă este dacă ne oprim iarăşi la acelaşi comportament şi intrăm acelaşi patern comportamental ca de fiecare dată după alegerile locale, ne rezumăm doar la a merge la vot. Şi nu este aşa. Drepturile şi obligaţiunile noastre cetăţeneşti abia încep în ziua votării. Pentru că mai importantă mi se pare implicarea ulterior în şedinţele consiliului sătesc, raional sau orăşenesc, discuţiile pe care le poţi avea cu un consilier, presiunea pe care o poţi pune ca grup sau ca individ asupra deciziilor din consiliu. Cred că aici apanajul intervenţiilor noastre ca cetăţeni este foarte vast şi ar fi frumos să învăţăm să ne bucurăm de acest drept. Încă ceva vroiam să zic. Alături de îngheţarea suportului bugetar, ce mi s-a părut mai trist, descurajant şi strigător la car, toate trei deopotrivă, caracterul controversat al deciziilor judecătoreşti, care, din nou, am avut din plin spectacol în această săptămână, şi mă refer aici la condamnarea exagerată în cazul Voloc şi sancţiuni foarte comode în cazul Papuc. Acestea pentru mine sunt nişte extreme. Şi de aici pornind, mijlocul ar fi, probabil, umplut cu tot ce vrei şi tot ceea ce se întâmplă, dincolo de ochii vigilenţi ai mass-mediei în sistemul judecătoresc. Aş fi vrut un alt comportament al judecătorilor şi al celor meniţi să ne facă dreptate. Pentru că într-adevăr este strigător la cer ce s-a întâmplat, ca semnal, din nou foarte descurajant pentru noi toţi.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG