Primii 29 de tineri care au absolvit studiile tehnice după modelul german la Bălţi şi-au primit astăzi diplomele şi au făcut, împreună cu şefii din educație, bilanțul acestui experiment. Managerii companiei şi şefii de la minister se declară mulţumiţi şi spun că în sesiunea de admitere din următoare săptămâni vor înscrie pentru învățământul profesional dual peste 300 de studenți în loc de 30 cât au fost anul trecut.
Au lăsat uniformele de lucru şi şi-au pus haine elegante şi au venit la un careu mai puţin obişnuit, care a avut loc la întreprinderea Dräxlmaier, ce produce diferite componente pentru industria constructoare de maşini în Zona Economică Liberă de la Bălţi. Unii dintre absolvenţii primului program de instruire duală din Republica Moldova, după model german, deja au fost angajaţi. Alţi urmează să treacă printr-un interviu de angajare.
Administratorul Guido Meinelt spune că, în opinia sa, experimentul a reuşit.
„Deja ne-am decis să angajăm nouă din absolvenţi. De asemenea, se preconizează interviuri de selectare, ca pe viitor şi alţi tineri să devină colaboratorii companiei noastre. Mulţi absolvenţi ai programului şi-a exprimat dorinţa de a-şi continua studiile. Pe viitor, vom examina fiecare caz în parte a celor care după 3-4-5 ani vor dori să revină în cadrul companiei noastre. Sigur că avem nevoie de specialiști buni”.
Guido Meinelt afirmă că pentru anul următor de studii vor fi introduse suplimentar 2 discipline: informatica şi limba germană. Aceleaşi doleanțe le au şi unii tineri.
Igor Vasilică a terminat meseria electro-mecanic. El a reuşit anul acesta să dea Bacalaureatul, după ce anul trecut îl picase. Vrea să-şi continue studiile la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi deoarece consideră că doar astfel va putea urca mai sus în carieră. Este mulţumit de alegerea făcută anul trecut, dar spune că ar propune ca viitorii ucenici să facă engleză şi germană, pentru că, zice el, toată documentația şi limbajul de programare sunt în aceste limbi.
„Este o idee foarte bune deoarece aici totul este la cel mai înalt nivel şi eu nu am întâlnit încă în Moldova întreprinderi şi şcoli care ar avea aşa posibilităţi, aşa tehnologii şi aşa un nivel de studii. Pentru tineri ca mine, care nu au o profesie, care abia au terminat un gimnaziu sau un liceu, este o posibilitate extraordinară să înveţe ceva nou şi să obţină o primă profesie şi o experienţă de lucru”.
Şi pentru profesorii din şcoala profesionala numărul 5 din Bălţi a fost o revoluţie. Iată cum vede managerul şcolii, Lucia Caraiman, această experienţă:
„Ca pentru toată lumea a fost ceva nou. Ne-au mobilizat ca să depunem tot efortul, să facem o educaţie într-adevăr de calitate. Şi dacă erau până acum întrebări între ce este o instruire şi o formare, acum am înţeles-o destul de bine. Atunci când elevul este nu pur şi simplu instruit, date careva cunoştinţe, întrebat pe băncile şcolii şi să răspundă, şi elevul este pus în situaţia când ştie că deja trebuie să aibă un rezultat, el este direct încadrat în întreprindere”.
Sistemul de ucenicie la întreprinderi, cunoscut şi ca sistemul dual de instruire, cuprinde mai multe ore de meserie. Astfel la Bălţi tinerii au avut 30% ore teoretice şi 70% practică. Potrivit viceministrei Loretta Handrabura, programul şcolar a fost cel din Germania, adaptat la realităţile din Republica Moldova. Meseriile solicitate de investitorii germani nici nu existau în nomenclarorul de meserii.
„Agentul economic desigur îşi doreşte să nu facă investiţii, statul să subvenționeze această instruire, or tocmai filosofia acestei forme de instruire constă în faptul că statul alocă suma necesară pentru instruirea teoretică, în şcoală, iar compania suportă toate cheltuielile pentru maiştri, pentru echipament, pentru salariu fie de ¼, de 2/3, din salariul unui muncitor. Noi sigur am făcut o excepţie, fiindcă am acoperit şi o parte din cheltuieli ale companiei”.
În acest an peste 300 de tineri vor deprinde meseria în întreprinderi, după modelul de la Bălţi, urmând ca cinci fabrici de confecţii să investească în viitorii meseriaşi. La anul, mai spune viceministra Loretta Handrabura, acest program ar urma să fie extins în domeniul industriei alimentare, reţelele de restautante şi întreprinderi de producere, acolo unde există un interes foarte mare.
