Linkuri accesibilitate

În grupul țărilor din zona euro, țările est-europene sînt cele mai dure și mai nerăbdătoare cu Grecia


Pensionari la ușa unei filiale locale a Băncii Naționale din Iraklion, Creta, 9.06.2015.

Pensionari la ușa unei filiale locale a Băncii Naționale din Iraklion, Creta, 9.06.2015.

Tările estice au trecut prin două valuri de reforme dureroase.

Balticii, slovenii și slovacii au trecut prin propriile programe de austeritate și acum nu mai vor să plătească pentru țările mai bogate.

Dalia Grybauskaite, președinta Lituaniei și fost comisar european pentru finanțe, are comentariile cele mai tăioase în ultimele zile, când vine vorba de Grecia:

„Europa poate găsi soluții pentru orice problemă dar pentru asta ai nevoie de doi parteneri care să negocieze, care să aibă încredere unul într-altul, care să se înțeleagă. Și acum, cu siguranță sigur, situația nu este de așa natură” – declara Grybauskaite după summitul de urgență de duminică al Uniunii Europene.

Dacă guvernul grec poate amîna mereu totul pe „mâine” asta vom auzi si noi mereu „mâine, mâine” mai remarca președinta lituaniană.

Tările estice, remarcă și săptămânalul german „Der Spiegel”, au trecut prin două valuri de reforme dureroase, începând cu trecerea, după căderea comunismului, la economia de piață. Au fost reforme cu costuri mari, sute de mii de oameni și-au pierdut locurile de muncă. Dar reforme care au dat rezultate: la începutul anilor 2000, Estonia era una din cele mai moderne țări în domeniul IT (tehnologiilor informaționale). Lituania și Letonia deveniseră placa turnantă pentru comerțul între fostul spațiu sovietic, în primul rând Rusia și țările scandinave. Slovacia se dezvoltase drept un centrul al construcției de autoturisme, Kia și Volkswagen investiseră masiv. Iar Slovenia își confirma renumele, încă din timpurile Iugoslaviei, de motor al economiei regionale.

După care a venit criza din 2008 – toate aceste țări au fost foarte lovite pentru că nu aveau încă o bază economică solidă. În 2009, PIB-ul Estoniei a scăzut cu 14%.

Țările baltice au început să impună măsuri drastice de austeritate: salariile au fost reduse cu până la 40%, multă lume și-a pierdut locul de muncă, au fost reduse ajutoarele sociale. În Slovacia, legislația muncii a fost „flexibilizată” (a devenit mult mai ușoară concedierea angajaților). Slovenia a impus o reformă drastică a sistemului bancar. Și nu s-a protestat.

„Încă nu ne-am obișnuit cu bunăstarea” declara atunci guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Marek Belka. Care mai avea o explicație și anume că țările fost comuniste nu uitaseră lecția tranziției și anume că reformele dureroase pot aduce rezultate.

Între timp, economiile țărilor baltice sunt printre cele mai „sănătoase” din zona euro, datoria de stat a Estoniei de exemplu reprezintă numai 10% din PIB (față de aproape 100% în cazul Franței).

Iar acum, în negocierile cu Grecia, sunt țările cele mai puțin dispuse la compromisuri sau cum declara la începutul săptămânii ministrul de finanțe slovac Peter Kazimir „nu vom discuta sub nici o formă restructurarea datoriei Greciei”.

XS
SM
MD
LG