Linkuri accesibilitate

Telefonul roșu a continuat să sune la TVR aproape un sfert de secol după căderea regimului comunist.

Principala modificare a Legii de funcționare a Televiziunii Române (TVR) este introducerea unui Consiliu de Supravegere a Misiunii Publice a postului, care să nu mai fie sub papucul politic al puterii.

Propunerea făcută de directorul general al TVR, Stelian Tănase menționează că acest Consiliu care monitorizează Misiunea Publică a televiziunii care funcționează din fonduri bugetare și pe bază de abonamente obligatorii va fi format din câte o persoană nominalizată de Senat, Camera Deputaților, Președinția Română și Guvern plus câte un membru desemnat de fiecare dintre următoarele instituții: Academia Română, Banca Națională, Convenția Organizațiilor de Media, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor, Uniunea Cineaștilor, Uniunea Teatrală, Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor și Asociația Profesioniștilor de Televiziune, în total 13 membri.

În acest fel, politicul ar fi exclus din ecuația TVR, un canal care și-a pierdut în ultimii ani credibilitatea, din cauza subordonării față de majoritatea aflată la putere.

Telefonul roșu a continuat să sune la TVR aproape un sfert de secol după căderea regimului comunist, iar acum e pentru prima dată când președintele-director general al televiziunii publice nu este desemnat de principalul partid aflat la putere. Nu este, însă vorba despre o acceptare tacită de reformare, ci despre un aranjament făcut în perioada în care social-democrații guvernau alături de liberali, iar aceștia din urmă l-au nominalizat pe scriiotrul și jurnalistul Stelian Tănase.

Tănase a lucrat pentru Realitatea tv în vremea în care acest canal era girat de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, în stenogramele din dosarele căruia a fost de altfel menționat.

Cei 13, care ar urma să fie stâlpii morali ai TVR ar urma să fie audiați de comisiile de specialitate din parlament.

În urma avizelor pe care aceste comisii le prezintă în ședința comună a parlamentului, candidații sunt aprobați pe baza votului deputaților și senatorilor prezenți. Cei propuși nu pot fi oameni din guvern sau parlament, dar în textul propunerii legislative nu este interzis ca ei să provină din vre-un partid politic. Președintele TVR ar urma să fie ales de membrii Consiliului de Supravegere a Misiunii Publice și apoi validat de Parlament pentur un singur mandat de 6 ani, care nu poate fi reînoit.

Potrivit propunerii, șeful TVR ar urma să primească o indemnizație de ședință de 20 la sută din salariul unui minstru, iar ceilalți membri ai Consiliului una de 75 la sută din indepmnizația președintelui.

Împreună cu un Consiliu de Administrație format din toți directorii de departamente din TVR, Consiliul de Supravegere a Misiunii Publice ar urma să ia majoritatea deciziilor strategice ale instituției.

Cei 13 trimiși să supravegheze bunul mers al TVR decid în ședință comună, după un concurs, cine va fi directorul general al televiziunii publice, cel care se va ocupa în mod concret de bucătăria posutlui și de punerea în aplicare a viziunii acelui Consiliu de Supravegere a Misiunii Publice.

Actuala Lege privind organizarea și funcționarea TVR (Legea 41 din 1994) prevede că cei care se află în Consiliul de Administrație a televiziunii publice sunt trimiși de guvern, președinție și partide în funcție de algoritmul politic din Parlament.

Depolitizarea radioului și televiziunii publice este un deziderat mai vechi al organizațiilor civice din România, care nu a putut fi pus niciodată în practică de oamenii politici, mult prea doritori de platforme propagandistice pentru a permite reformarea celor două instituții osificate.

În degringolada legislativă e posibil, însă, ca această lege să se piardă, dacă nu o susține cu dăruire unul dintre cele două mari partide: social-democrații sau liberalii.

XS
SM
MD
LG