Linkuri accesibilitate

Ce trebuie să știe tinerii din R.Moldova care vor să studieze cu bursă în România


Mai multe organizații de studenți basarabeni vor organiza la acest sfârșit de săptămână un târg al universităților de peste Prut.

Șansa de a studia gratis într-un alt mediu educațional decât cel al Republicii Moldova, de a cunoaște un alt mod de viață îi determină pe mulți tineri din Republica Moldovasă concureze pentru bursele oferite de statul roman. Misiunea de a-i ghida pe proaspeții absolvenți și-au asumat-o tineri din R.Moldova care sunt deja studenți la instituțiile universitare din Romania. De ce e nevoie de îndrumarea lor?

Ar fi cel puțin două motive, spune Arina Vrabie, studentă în Cluj. În primul rând, pentru că s-au redus practic la zero ofertele cu bursă în universitățile din orașele mari, și apoi, pentru că o parte din tineri sunt gata să-și facă bagajele indiferent de specialitatea la care vor fi admiși. Tendința ultimilor ani, remarcă Arina Vrabie este în favoare universităților mici, unde se oferă, atât locuri cu bursă, cât și fără taxă și fără bursă:

„Anul trecut a fost doar un loc cu bursă în Cluj și acela a fost la muzică, mai anul trecut nu a fost nici un loc la bursă. Se reorientează spre orașe și universități mai puțin dezvoltate pentru a le ridica la nivelul orașelor mari. Dar foarte puțin se mizează pe bursă. Sunt foarte mulți care vor să ajungă la studii în România și indiferent că au bursă sau nu, ei își doresc. Sunt foarte mulți care vin la taxă. Studenții nu se gândesc doar la trei ani de studenție, se gândesc unde vor fi peste 10 ani și asta este o oportunitate foarte mare de a te dezvolta.”

Tinerii din RM sunt tentați să studieze in Romania, la fel ca si acasă, la facultățile de drept, medicină, economie sau informatică. Pentru aceste specialități însă, practic nu se oferă locuri cu bursă. La medicină, de exemplu, nu este nici un loc cu bursă, pe când la geografie, științele mediului sau arte plastice sunt și câte 8-10 locuri doar într-o universitate. Marian Munteanu studiază științe economice și administrare publică la Suceava, el spune că este o regulă deja, ca tinerii să pună la cântar întâi de toate prestigiul profesiei și a universității, și doar apoi perspectivele de angajare:

„Facultățile din orașele mari sunt mult mai bine văzute după ce le termini, dacă ai document de acolo e mult mai bine. Se învață mai bine, cerințele sunt mai mari, efortul e mai mare. Ar trebui să opteze pentru ceea ce vor, în general. Lumea pleacă, fuge de Moldova, asta este ideea. Dacă vrei să faci carte- faci, în sens că studii de calitate ai șansa să faci și la Chișinău.”

Până a începe perioada de admitere, programată pentru 17-31 iulie, mulți dintre absolvenți încearcă să-și evalueze șansele pentru anume specialități. Așa au apărut adevărate sondaje pe rețelele de socializare, unde tinerii scriu domeniul râvnit și media obținută la examen.

Octavian Apostol, deja absolvent al unei facultăți cu profil informatic din România observă că în ultimii ani nu se mai ține cont de solicitările tinerilor din anii precedenți. Fără îndoială, spune el, oferta universităților depinde și de reușita studenților moldoveni:

„În funcție de comportamentul tinerilor basarabeni, anumite universități, conducerea, senatul decide să aloce mai mult sau mai puțin. Sunt studenți de două categorii-buni, care vin în România să facă școală, și alții care vin pentru o bursă, cetățenie, alte chestii, se ocupă cu altceva. Și atunci, unde este bătălie mare, acolo nu prea are sens să dea locuri, alea și așa se vând, cum ar veni.”

Pentru a-i ghida pe cei care râvnesc o bursă în România, mai multe organizații de studenți basarabeni vor organiza la acest sfârșit de săptămână un târg al universităților de peste Prut. Vor fi prezentate în jur de 15 centre universitare, unele arhicunoscute, din București sau Cluj, dar și cele mai puțin atractive, din Petroșani sau Reșița.

XS
SM
MD
LG