Linkuri accesibilitate

La prima vedere, rezultatele Bacalaureatului din această vară sunt cele mai bune, din 2011 încoace, de când au fost introduse camerele video în sălile de examen. Potrivit datelor statistice prezentate de ministerul Educației, anul acesta promovabilitatea a fost de peste 66 la sută, față de 44 la sută în 2011.

Pe de altă parte, an după an, pentru a da senzația că lucrurile se schimbă, ministerul de resort a pregătit subiecte din ce în ce mai ușoare. Într-un fel e o păcăleală, deși pe de altă parte cresc metodele de blocare a fraudei: pentru prima dată anul acesta, lucrarile au fost corectate de profesori din alte județe. Așa a fost descoperit, de pildă, un lot de peste 40 de lucrări de matematică trase parcă la indigo. Elevii au fost ajutați de profesorii lor din Bihor, dar cei care corectau, fiind din altă parte, au depus o sesizare la minister. Tentativele de copiat se mențin viguroase și un mare scandal a fost creat în jurul fiicei fostului șef al Consiliului Județean Mehedinți, care ar fi folosit la examenul de chimie un telefon mobil. Alertați, procurorii nu au reușit să pună mâna în timp util pe obiectul folosit la fraudare, așa că fiica potentatului local a apărut pe lista celor promovați.

În ultimii ani, reformarea învățământului preuniversitar a însemnat modificarea regulilor impuse de vechiul guvern. Pentru anul acesta a fost schimbată doar programa pentru matematică și regula corectării în alte județe. Dar pentru anul viitor se au în vedere noi “reforme”. Totul pe fondul exasperării părinților și elevilor, tot mai nemulțumiți de notele mici și în continuare de numărul mare de tineri care nu pot promova Bacalaureatul.

Nemulțumirea generalizată este dată de constrângerile normale pentru un examen de maturitate, dar și de școală, care și-a pierdut după căderea comunismului din autoritate și seriozitate. Cei care au rămas să predea la licee și școli generale, pe un salariu de nimic, sunt în bună măsură cei care nu și-au găsit altceva de făcut, pentru o leafă mai bună. Există, bineînțeles, și profesori buni, care trăiesc pe seama meditaților, și a dezinteresului confraților, care nu se străduiesc să predea cu adevărat în timpul orelor de școală. Dincolo de faptul că în România, corpul profesorilor este format tot mai mult din oameni mediocri și fără talent pedagogic, manualele vin direct din “frigul” comunist, dacă nu cumva chiar mai de departe.

Recent, matematicianul Solomon Marcus, membru al Academiei Române observa într-un text despre nevoile școlii românești că adesea baremurile de evaluare se construiesc fără dificultate într-o încorsetată “logică binară” “corect-greșit”, în avantajul net al celor care evaluează. În reflecțiile sale, profesorul Marcu le cere oficialilor politici și tehnici care se ocupă de educație (1)să pună “frână” “schizofreniei calculelor nesemnificative”, (2) să țină seama de faptul că obiectivul școlii nu este pregătirea pentru universitate, ci pentru viață; (3) să renunțe la disciplinele care nu au nici o legătură unele cu altele și să gândească un schelet holistic prin care să li se deschidă noi orizonturi elevilor pentru că (4) învăţarea nu constă în primul rând în însuşirea unor moduri de operare, chiar dacă acestea sunt cele mai vizibile. “Ne naştem cu nevoia de a învăţa şi cu ea trăim pe tot parcursul vieţii”, consideră matematicianul. Din punctul de vedere a lui Solomon Marcus, (5) școala ar trebui să încurajeze nedumeririle tinerilor și nevoia lor de a pune totul sub semnul întrebării. În loc de acest lucru, în România se dezbate obligativitatea religiei în școli și interdicția educației sexuale.

La Bacalaureat, evaluările farmaceutice, care se bazează mai mult pe memorare sau exerciții mecanice, decât pe înțelegere, nu fac decât să pună și mai mult sub semnul întrebării școala românească, aflată într-o continuă criză morală de mai bine de 20 de ani. Guvernanții de diferite culori au adâncit și mai mult această criză morală, umilind profesorii cu salarii mici și elevii cu reguli și reforme aflate într-o permanentă schimbare

XS
SM
MD
LG