Linkuri accesibilitate

„Oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci și în comuniune”


Ro

Ro

Nicolae Timofti și Klaus Iohannis. La Suceava.

De la procamarea independenței Republicii Moldova, relațiile cu România au fost mereu tratate cu mare prudență: între unionism și autohtonism, politicienii au circulat ca pe un camp minat. În ultima perioadă a președinției lui Traian Băsescu, se găsise formula pragmatic „ne vom întâlni în Uniunea Europeană”. Linie continuată de noul președintele al României, Klaus Iohannis, care s-a întâlnit astăzi la Suceava cu președintele Nicolae Timofti. Care i-a adus nota sa personală: Iohannis a spus, citat de Mediafax, că „oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci și în comuniune”.

România a adus interesele Republicii Moldova pe masa Uniunii Europene și s-a preocupat constant să sprijine partidele pro-occidentale să rămână la putere la Chișinău. Din acest moment, însă, ea ar putea pune începutul unui alt tip de abordare în raport cu ţara vecină, iar linia directorie a acestei noi abordări tocmai ar fi fost sugerată, crede analistul politic de la Bucureşti, Dan Dungaciu, de preşedintele roman Klaus Iohannis, în discursul pe care la ţinut la Suceava, unde l-a primit pe omologului său de la Chişinău, Nicolae Timofti:

„Preşedintele român a spus că şansa Republicii Moldova este România. Am senzaţia că este începutul unei abordări în raport cu Moldova epurată de acum încolo de discursul entuziast care a existat până în prezent. Simplu, cred că se va trece de la faza de versuri la faza de proză. Toate discursurile de tip ‘integrare europeană iminentă’, ‘până în 2019 cât timp România va deţine preşedinţia UE’ şi-au pierdut credibilitatea şi pe un mal, şi pe altul al Prutului. Noua abordare va fi mult mai realistă, mai pragmatică, iar cheia ei se află în fraza rostită de Iohannis.”

Ca exemplu de tip de intervenţie pe care România ar putea să o aibă în continuare în Republica Moldova, Dan Dungaciu numeşte câteva lucruri concrete, pornind fireşte de la investiţiile româneşti:

„E voprba de investiţii, de aducerea unor experţi din România, a unor companii, a unor bănci. Toate vor duce până la urmă la un alt tip de a face business, care să aducă reguli financiar-bancare clare în ac est spaţiu. În condiţiile în care 80 la sută din sistemul bancar moldovenesc este pus sub supraveghere, iar dependenţă rusească este foarte mare, cine poate schimba lucrurile. Doar băncile româneşti. Pentru că celel occidentale nu se duc în teritorii în care expunerea este atât de primejdioasă. Doar România poate să o facă, pentru că are şi alte raţionamente decât cele economice. Deci, tipul acesta de acţiune România îl gândeşte în acest moment şi cred că la asta trebuie să ne uităm de acum înainte.”

Deocamdată totuşi asistăm la o relaţie aflată în expectativă, subliniază pe de altă parte Raluca Răducanu de la Centrul de studii est-europene de la Bucureşti. Întrebarea este încotro se vor îndrepta partidele parlamentare de la Chişinău şi ce se va întâmpla mai departe cu Republica Moldova:

„Pentru că la Chişinău nu există acum un guvern stabil. Nu se ştie care va fi formatul alianţei. Citim de curând că UE a îngheţat finanţarea pentru Republica Moldova, cât timp nu e ales un nou govern, probabil încercând să împingă lucrurile spre o coaliţie proeuropeană şi să arate Republicii Moldova ce înseamnă UE din păunct de vedere financiar. În acest moment depinde foarte mult de Republica Moldova. Problema e că România nu poate să impună Republicii Moldova direcţia spre care trebuie să meargă. Şi asumarea acestui obiectiv de politică externă care este integrarea Republicii Moldova în UE a fost făcută în urma unor calcule extrem de atente. Iar diplomaţia română şi-a asumat exact atât cât poate să ducă, şi anume să ajute Republica Moldova să se apropie de UE. Dar decizia rămâne a fi luată la Chişinău.”

XS
SM
MD
LG