Linkuri accesibilitate

Igor Boţan: „Actualmente mişcarea unionistă se desfăşoară pe dimensiunea civică”


Directorul ADEPT, în dialog cu Vasile Botnaru.

Duminică, peste 5.000 de oameni din R. Moldova şi din România au manifestat în centrul Chişinăului şi au votat simbolic pentru unirea celor două state. Manifestaţia a fost organizată de Platforma Unionistă Acțiunea 2012, împreună cu Tinerii Moldovei și mai multe organizații de peste Prut, care spun că vor restabilirea vechilor hotare ale României. Tot duminică, dar la Brașov, fostul preşedinte al României Traian Băsescu a declarat din nou că în actualul context economic și politic, unirea cu România ar fi singura opţiune viabilă a Moldovei. O temă de discuție pentru Vasile Botnaru cu analistul Igor Boțan:

Europa Liberă: Curentul unionist periodic este instrumentat de politicieni. De această dată se pare că a fost reanimat de un contingent care, în aparenţă, nu are nicio tangenţă cu formaţiunile politice. Ce credeţi despre şansele de reanimare a spiritului din anii ’90?

Igor Boţan

Igor Boţan

Igor Boţan: „Actualmente mişcarea unionistă se desfăşoară pe dimensiunea civică, care apelează la adevărul istoric, la falimentarea Republicii Moldova din cauza corupţiei endemice a elitelor şi la noul context regional care face iluzorie aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană într-un viitor previzibil. O mişcare civică de acest gen este adevărat că marginalizează oarecum partidele unioniste consacrate, care nu s-au manifestat foarte bine. Şi această mişcare civică pretinde la crearea unei noi elite unioniste tinere, în devenire, pe baza conglomeratului de organizaţii civice, care se numeşte „Acţiunea 2012”, care nu are un lider în frunte, ci, mai degrabă, are câţiva activişti pasionari, dacă le putem spune aşa.”

Europa Liberă: Se poate spune că în locul lui Iurie Roşca, Mircea Druc, Iurie Roşca ediţia iniţială, au apărut deja noi lideri unionişti? S-a schimbat generaţia de unionişti?

Igor Boţan: „Este o nouă generaţie după Declaraţia Independenţei Republicii Moldova, care au şcoală bună şi care, aşa cum spuneam, sunt pasionari. Şi nu cred că partidele politice care au falimentat în acest demers unionist...”

Europa Liberă: Aceste partide la care vă referiţi nu au reuşit să viruseze întreaga societate. Tinerilor le va reuşi oare? Şi ce limbaj folosesc ei pentru a atinge acest obiectiv?

Igor Boţan: „Tinerii vor să apeleze la masele largi, spunând că nu sunt partid politic, nu vor pe seama mişcării unioniste să câştige suport pentru reprezentare în parlament. Din acest punct de vedere, este evident că această abordare este una care sugerează o posibilitate de un succes mai important decât al partidelor politice.”

Europa Liberă: Acesta este un atu. Dar ce motivaţie le propun acestor mase largi?

Igor Boţan: „Este foarte important să citim documentul care a fost dat publicităţii în cadrul adunării de la 5 iulie. Şi aici sunt lucruri care, mai degrabă, ridică semne de întrebare decât fac unirea posibilă. Să apelezi la factorii de decizie din Republica Moldova ca să promoveze ideea unirii este să îndemni factorii politici din Republica Moldova la sperjuri. Fiindcă noi ştim că aceşti reprezentanţi ai instituţiilor publice din Republica Moldova au depus jurământ să servească cauza Republicii Moldova şi nu dispariţia Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Adică le propun să-şi facă harachiri.

Igor Boţan: „Da, este un îndemn la sperjur. Un alt lucru foarte important ţine de îndemnul faţă de instituţiile internaţionale. Adică, tinerii unionişti îndeamnă comunitatea internaţională să susţină un demers în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, lucru care este oarecum straniu, cel puţin, dacă luăm în consideraţie unirea germanilor şi anexarea de către Federaţia Rusă a Crimeei. În ambele cazuri au fost situaţii de force majeure, nu s-a anunţat din start scopul unirii. În cazul Germaniei RDG a colapsat, instituţiile statului nu mai puteau face faţă obligaţiilor şi a fost nevoie ca, şi repet acest lucru de câte ori este oportun, Mihail Gorbaciov, liderii Uniunii Sovietice, au scris planul „4+2” de reunificare a Germaniei, pentru că nu mai puteau face faţă lucrurilor.”

Europa Liberă: Există unii care cred că tocmai Republica Moldova, când şi dacă va ajunge în situaţia RDG, şi va colapsa, va deveni complet falimentară, colacul de salvare ar putea fi unirea. Aceasta a spus-o şi Băsescu în termeni convenţionali.

Igor Boţan: „Este adevărat. Şi noi ştim din istorie că toate unirile şi ciopârţirile au fost rezultate ale unor situaţii de force majeure, ale unor războaie regionale sau mondiale, cum a fost consecinţa războiului din Crimeea la prima unire, cum a fost Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial. Şi în această situaţie, repet, este vorba despre aşteptarea unei situaţii de force majeure, când o altă soluţie pur şi simplu nu va exista. De aceea, această mişcare unionistă apelează la lucruri care sunt oarecum atractive pentru mulţi cetăţeni.”

Europa Liberă: Acesta este cadrul general. Dar pentru aceşti cetăţeni mulţi ce motivaţie le propune această generaţie nouă? De ce pentru cetăţeanul simplu o Moldovă în componenţa României ar fi mai bună decât una independentă, din punctul de vedere al acestei mişcări?

Igor Boţan: „Este vorba despre un şir de factori. Factorul istoric, ei invocă adevărul istoric şi refacerea uniunii naţionale a poporului român, pe de o parte.”

Europa Liberă: Aceasta au mai făcut-o şi alţii. Şi partidele politice.

Igor Boţan: „Este adevărat. Invocă un nou factor care anterior nu era invocat – incapacitatea elitelor moldovene, care sunt absolut corupte, să facă faţă situaţiei. Chiar şi într-un context favorabil pentru Republica Moldova iată că elitele moldovene au adus ţara pe margine de prăpastie, în situaţia când a beneficiat de sute de milioane şi chiar de miliarde de dolari sau euro pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Şi ultimul factor este factorul social. Am văzut campanii desfăşurate de către unionişti, care spun că după unire pensiile bătrânilor vor creşte cu 50%, de exemplu, salariile vor creşte. Deci, fac apel la o eventuală bunăstare materială, care nu poate fi în niciun fel testată, va fi sau nu va fi.”

Europa Liberă: Partidele unioniste pe timpuri aveau sprijin la Bucureşti. În anumite cercuri, e adevărat, şi chiar au obţinut finanţări. Acum această mişcare este sprijinită la Bucureşti? Are susţinători?

Igor Boţan: „Formal la Bucureşti nu există forţe politice care ar susţine deschis unirea României cu Republica Moldova. Ştim doar că ex-preşedintele Traian Băsescu la 27 noiembrie 2013 a anunţat un proiect de ţară, pe care, spunea domnia sa, îl va implementa după ce îi va expira mandatul prezidenţial. În luna martie 2014 preşedintele Băsescu a renunţat la proiectul de ţară, invocând drept argument că doar 20% dintre basarabeni ar susţine acest proiect. Pe de altă parte, vedem că actualmente Traian Băsescu vorbeşte deschis că Partidul Mişcarea Populară, cu care este afiliat cumva, ar putea avea drept sarcină pivotală unirea României cu Republica Moldova. Alte forţe politice, care ar vorbi la modul deschis şi care ar prezenta un eventual traseu, foaie de parcurs pentru unire, nu există.”

Europa Liberă: Dacă am căuta o hârtie de turnesol, propun să ne uităm la cazul George Simion, când dânsul a fost declarat persona non grata, cine şi cum i-a luat apărarea, ar fi relevant sau nu?

Igor Boţan: „Cred că ar fi relevant. Trebuie să menţionăm că după data de 16 mai, când a avut loc un miting de protest organizat de către unionişti, am văzut reacţia preşedintelui Iohannis şi a premierului Ponta, o reacţie atentă. Iar preşedintele Iohannis a spus că România va susţine Republica Moldova în demersul său european, iar în cadrul Uniunii Europene vom vedea cum rezolvăm problemele unităţii naţionale.”

Europa Liberă: E de înţeles, prudenţa Bucureştiului se explică prin faptul că nu vrea să irite Uniunea Europeană, și Occidentul, care nu este foarte încântat să încurajeze mişcarea unionistă.

Igor Boţan: „Şi nu numai acest lucru. Noi vorbim de foarte mulţi ani că, înainte de a vorbi la modul serios despre unirea Moldovei cu România, ar trebui să existe un cadru legal sau constituţional, care ar prevedea în mod expres acest lucru. Germania a avut în Constituţia din 1949 clauza unirii teritoriilor germane.”

Europa Liberă: Coreea de Sud și de Nord, mai invocaţi dumneavoastră. Dar cei care pledează pentru unire spun că, dacă la un moment dat voinţa poporului va fi în favoarea unirii, nu va conta legislaţia.

Igor Boţan: „Va conta. Pentru că şi Rusia pentru a anexa Crimeea, singura ţară care după procesul Helsinki din 1975 şi-a introdus în Constituţie o clauză privind unirea cu alte state, iată că a făcut recurs la articolul 65, care prevede unirea cu alte state, de o manieră foarte-foarte specială. Adică nu a anunţat din start, dar a luat prin surprindere comunitatea internaţională.”

Europa Liberă: Băţul e cu două capete. Tot aşa România s-ar putea situa în poziţia Rusiei şi să spună că îşi recuperează un teritoriu pierdut anterior.

Igor Boţan: „Nu poate România să facă acest lucru, pentru că România este ţară membră NATO şi ţară membră a Uniunii Europene. Statele NATO nu pot avea teritorii fără hotare controlate.”

Europa Liberă: Oricum recursul la istorie, fiţi de acord, este foarte şubred. Voinţa poporului, da, este un teren pe care se poate construi.

Igor Boţan: „Dar voinţa poporului, iarăşi, nu trebuie să uităm de hotărârea Curţii Constituţionale din 5 decembrie 2013, care spune că Declaraţia de Independenţă este peste Constituţia Republicii Moldova şi Declaraţia de Independenţă are clauză de eternitate. De aceea, nici nu poate fi pusă la referendum măcar problema limba română sau limba moldovenească, pentru că în Declaraţia de Independenţă este scris „limba română”. De aceea, nici nu se poate face uz de articolul 142, care prevede limitele modificării Constituţiei, fiindcă clauza de eternitate, o noţiune care a fost dezvoltată de constituţionaliştii izraeliţi şi norvegieni, spune că poţi trece peste clauza de eternitate doar în situaţia când colapsează instituţiile statului.”

Europa Liberă: Deci, plafonul maxim este independenţa pentru Republica Moldova?

Igor Boţan: „Da, nu poate ieşi. Autorităţile moldovene în principiu nu pot promova ideea unirii. Iar eventuala unire a Republicii Moldova cu România o poate face nu statul, instituţiile statului, ci societatea moldovenească. Adică la început trebuie să colapseze statul Republica Moldova, potrivit acestei clauze de eternitate a independenţei Republicii Moldova, şi doar societatea moldovenească, care cumva se autoorganizează şi, eventual, organizează un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România.”

Europa Liberă: Pe final vă cer o definiţie foarte laconică. Este noua generaţie de unionişti mai pragmatică sau continuă să fie romantică şi visătoare?

Igor Boţan: „Categoric este romantică şi visătoare. Mai ales atunci când apelează la Comisia Europeană, Consiliul European, pentru că ei vor să transforme problema unirii Moldovei cu România într-o problemă europeană, lucru care mie mi se pare absolut utopic.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG