Linkuri accesibilitate

Exemplul Greciei - efecte pentru Moldova


Suporterii opțiunii "NU", purtând un drapel ars al UE după referendum, la Tesaloniki

Suporterii opțiunii "NU", purtând un drapel ars al UE după referendum, la Tesaloniki

Opinii ale unor experţi economici: „Dacă e să facem o paralelă, Moldova a procedat cam în aceeaşi formă în raport cu UE”.

Pentru Republica Moldova, cel puțin pentru o mare parte a populației și pentru partidele aflate acum la putere, perspectiva de a intra odată în Uniunea Europeană este motorul reformelor, atât cât se fac. Ce efect ar putea avea exemplul Greciei, după referendumul de duminică?

Economistul de la IDIS Viitorul, Sergiu Gaibu, spune că evoluţiile din Grecia pot servi drept prilej de reflecții atât privitoare la consecinţele nefaste ale unor guvernări populiste, care, deşi promit reforme, evită să le realizeze în mod efectiv, cât şi la gradul scăzut de integrare a uniunii valutare europene. În cazul concret al Republicii Moldova, criza elenă capătă relevanţa, mai spune expertul, dacă privim la relaţia ei cu UE:

„Aparent, guvernul Greciei a avut o abordare formală asupra soluţionării acelor criterii pe care se angajase. Dacă e să facem o paralelă, Moldova a procedat cam în aceeaşi formă în raport cu UE: anumite criterii formale le-a îndeplinit, dar în realitate rezultatele nu au fost vizibile. Evident, că în cazul acesta rezultate nu sunt. E vorba despre o abordare semisocialistă, cu invocarea intereselor naţionale, cu grupări politice hâtre, care au crezut că rezolvă problema, dacă raportează nişte indicatori realizaţi pe hârtie, dar efectiv aceşti indicatori nu reflectă situaţia reală şi efectul final care se aşteaptă de la aceste reforme nu este. Aici într-adevăr putem face o paralelă, doar că Grecia este cu totul la alt nivel. Moldova este doar pe prima treaptă din această relaţie cu UE.”

Plebiscitului din Grecia a avut mai puţin de a face cu economia, mai spune expertul, şi mai mult cu politica. Politicienii din Grecia au solicitat, de fapt, referendumul ca să-şi scoată de pe umeri responsabilitatea şi s-o plaseze pe ai populaţiei, crede Sergiu Gaibu:

„UE, cred, are mai multe scenarii pregătite, şi pentru cazul în care Grecia va decide să iasă din zona euro, şi pentru cazul când va decide să rămână. Forţa Greciei în cadrul UE se exagerează. Da, e ceva nou, dar din punct de vedere economic, ca factor de influenţă asupra euro, Grecia are un rol minim.”

Analistul susţine ca e puţin probabil ca guvernul Greciei, de orientare socialistă, să dispună de soluţii viabile pentru problema datoriilor. Mai curând va prevala în continuare populismul, crede el, iar măsurile, cu cât mai târziu vor fi luate, cu atât vor fi mai dureroase pentru populaţia elenă:

„România care a avut probleme similare, a suportat măsuri dure de austeritate, iar acum România are cea mai frumoasă creştere economică la nivelul UE. Chiar dacă politicienii care au luat acele decizii au ajuns în disgraţia populaţiei, s-a demonstrat că ele au fost necesare şi România a ieşit din criză.”

Urmare a crizei elene, UE ar fi trebui, pe de altă parte, să se gândescă, la părerea economistului, cum să sporească gradul de integrare a uniunii sale valutare:

„Într-o uniune valutară păstrarea echilibrului este foarte fragil. Exemplul ideal este SUA, unde, dacă un stat are probleme, există rezerva federală cu care se intervine. Dar SUA are un grad mult mai înalt de integrare. Şi acolo n u există dilema aceasta: trebuie sau nu folosită rezerva federală pentru salvarea unui stat. În UE, există această dilemă: de ce germanii să dea bani pentru greci. Până nu se rezolvă, trebuie să existe această un fond de rezervă. Şi mai multă disciplină financiară. UE trebuie să recunoască că are în componenţa sa ţări cu diferite profiluri. Şi că atunci când un guvern, ca cel al Greciei, face gafe, el, neavând propria valută, nu poate regla problemele respective. Când o ai, generezi inflaţie şi distribui eroarea pe întreaga naţiune.”

Economistul Vitalie Rapcea anticipează două posibile itinerare pe care ar putea să se desfăşoare lucrurile în continuare:

„Primul e că va creşte presiunea de negociere a Greciei în raport cu creditorii externi, iar grecii ar putea obţine condiţii mai facile de creditare. Există şi posibilitatea, încă neclară, a ieşirii Greciei din zona euro, emiterii monedei proprii, revenirii la drahmă, care ar permite utilizarea mecanismelor monetare pentru a condiţiona creşterea economică pe care o vor grecii. Datori s-ar îngheţa, pentru că în momentul în care pur şi simplu nu se întoarce datoria, ţara este în incapacitate de plată, băncile nu mai sunt creditate şi nu pot opera, ar avea loc retrageri masive de depozite şi ele trebuie să se închidă. Pentru a preveni aşa ceva, guvernul trebuie să decidă emiterea propriei monede. Asta ar debloca situaţia pe intern. Dar nu pe extern. Ca să fie deblocată pe extern, ar fi nevoie de renegociat planurile cu creditorii, dar asta din nou înseamnă austeritate.”

L-am întrebat pe Vitalie Rapcea, cum ar putea fi afectat leul moldovenesc de incertitudinile de pe piaţa euro:

„Moneda unică europeană ar putea să se deprecieze pe termen scurt. Dar pe termen lung, dacă admitem ieşirea Greciei, zona euro are de câştigat pentru că scapă de o povară. Şi atunci euro ar putea să se aprecieze pe termen lung. Dacă Grecia are probleme cu datoria externă, Problema Moldovei e legată de finanţarea deficitului pe interior: nu se realizează acumulările la buget, se periclitează cheltuielile programate, iar austeritatea în ceea ce priveşte sursele de finanţare a cheltuielilor publice va diminua consumul. Asta va conduce la diminuarea cererii de valută străină. O cerere scăzută de valută străină, graţie scăderii consumului, vine să avantajeze la un moment dat leul, aşa că, în cumul, aceşti factori vor face bine leului.”

XS
SM
MD
LG