Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu discută cu invitații ei despre nevoia formării cît mai repede a unui nou guvern la Chișinău.

După alegerile parlamentare din toamna trecută liberal-democraţii şi democraţii au ajuns la o înţelegere privind guvernarea şi au semnat un acord de constituire a unei coaliţii minoritare, după ce nu s-a ajuns la o înţelegere şi cu Partidul Liberal. Din această construcţie nu fac parte nici comuniştii şi nici socialiştii. Iar după alegerile locale sunt tot mai mulţi deputaţi care spun că e nevoie de o alianţă majoritară care trebuie să întrunească un consens pentru formarea unui nou cabinet de miniştri. Despre nevoia unei stabilităţi politice vorbim la acest sfârşit de săptămână.

Cât timp va mai avea Moldova un guvern în exerciţiu? Când ar putea fi reconfigurată coaliţia de guvernare? Analiştii sugerează că respectiva schimbare pare a fi singura şansă de salvare a clasei politice pro-europene care, după scandalul miliardului dispărut, şi-a pierdut din credibilitate. Sunt câteva întrebări la care caută răspuns şi cetăţeanul de la firul ierbii.

La Cahul am discutat cu profesorul şi economistul Valeriu Vdovicenco, cel care a condus primăria oraşului după proclamarea independenţei Moldovei. Tot el a fost şi prefect al judeţului Cahul. Valeriu Vdovicenco vorbeşte despre o singură posibilitate ca ţara să depăşească situaţia de criză în care s-a pomenit.

Valeriu Vdovicenco: „Avem unica ieşire – asocierea cu Uniunea Europeană. Altă ieşire nu poate fi.”

Europa Liberă: Şi aici, la Cahul, câţi gândesc ca dumneavoastră?

Valeriu Vdovicenco: „Pentru oraşul Cahul, pentru raion forţele democrate au acumulat peste 50% din sufragii. Sunt încrezut că totuşi unica ieşire este aceasta – să avem legături bune cu celelalte ţări, inclusiv cu Estul.”

Europa Liberă: Cum trebuie să fie relaţia bună cu Moscova, astfel încât ţara să-şi continue acest parcurs european?

Valeriu Vdovicenco: „Relaţii bune de parteneriat la egal. Suntem două ţări independente, suverane, fiecare îşi are dreptul său de a exista şi vom colabora, probabil, anume în acest mod.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Cum vă explicaţi că Rusia uneori încearcă să pedepsească Moldova pentru că a ales această cale de apropiere de Uniunea Europeană? Și aplică elementele de şantaj – şi aceste embargouri care au fost impuse la mărfurile moldoveneşti, şi trimiterea acasă a moldovenilor aflaţi la muncă în Federaţia Rusă, şi nesoluţionarea problemei transnistrene, unde Federaţia Rusă are un rol hotărâtor.

Valeriu Vdovicenco: „Probabil, e acea mentalitate imperială care a existat după anii ’17-’18 de a acapara tot ce este în jur şi de a subordona. Această mentalitate s-a schimbat, dar, cu părere de rău, nu până la sfârşit. Şi Transnistria, unde este baza militară a Rusiei, clar că e un punct strategic pentru ei. Şi aceasta ne pune pe noi în situaţia de a ne submina, chiar a îngenunchea, uneori, în faţa ruşilor. Dar aceasta este temporar. Generaţiile se schimbă, se va schimba şi mentalitatea oamenilor şi totuşi cursul european va fi principalul pentru noi.”

Europa Liberă: Ce înseamnă ca în fruntea ţării să ajungă oameni înţelepţi, care să se gândească la interesul naţional, la lucrurile cu care trăiesc cetăţenii simpli? Şi de ce lumea a urât atât de mult clasa politică? De ce nu mai are încredere cetăţeanul Republicii Moldova în instituţiile statului?

Valeriu Vdovicenco: „Clasa politică... Noi toţi am pus umărul ca să vină tineretul la conducere. Au venit, parcă, băieţi deştepţi în fond, dar uneori mişcările lor nu corespund realităţii noastre, corupţia stă în capul mesei, justiţia, reformele se fac anevoios şi deocamdată rezultatele sunt zero, şi economice, ştim despre furtul din bănci. Poporul după toate acestea îşi pierde încrederea în clasa politică.”

Europa Liberă: De ce s-a înrădăcinat corupţia atât de tare şi acum e foarte greu să stârpeşti acest fenomen?

Valeriu Vdovicenco: „Probabil că nu este voinţă de a stârpi acest fenomen. Cineva este cointeresat ca acest fenomen în societate încă să existe. La concret nu putem vorbi azi, dar cineva este cointeresat în aceasta. Probabil au teama că, dacă se va schimba radical situaţia în Republica Moldova, unii pot nimeri chiar şi după gratii. Şi spre aceasta vom ajunge cândva.”

Europa Liberă: Dacă unul-doi politicieni ajung după gratii, lumea începe să recâştige încrederea în justiţie, în primul rând?

Valeriu Vdovicenco: „Da. Deoarece avem exemplul României şi am văzut că s-a schimbat radical şi situaţia în ţară. Şi Mihail Saakaşvili în Odesa abordează nişte probleme foarte interesante inclusiv pentru Moldova.”

Europa Liberă: Credeţi că ar putea să se găsească deznodământul crizei transnistrene, odată cu venirea ca guvernator a fostului preşedinte georgian în fruntea regiunii Odesa?

Valeriu Vdovicenco: „Odesa singură nu va hotărî problemele, până nu le va hotărî Ucraina în întregime. Numai atunci se poate de rezolvat problemele. Pur şi simplu, se poate de stabilizat cât de cât situaţia în regiunea Odesa, inclusiv Transnistria mai poate ceda câte ceva, dar radical nu se va schimba situaţia, până nu se va schimba în Ucraina. Moldova este şi va fi o ţară integră.”

Europa Liberă: Moldova are nevoie de reforme. Reformele acestea, aşa cum susțin partenerii de dezvoltare, se regăsesc în Acordul de Asociere, pe care ţara l-a semnat cu Uniunea Europeană. Partenerii Republicii Moldova de la Bruxelles spun: „Faceţi mai multe reforme şi veţi primi mai mulţi bani ca ţara să fie prosperă, iar cetăţeanul să simtă bunăstarea”. Se fac aceste reforme?

Valeriu Vdovicenco: „Aceste reforme sunt anume pentru a îmbunătăţi situaţia în Republica Moldova. Fără aceste reforme noi nu putem pe viitor să fim membri ai Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dar ce reforme dumneavoastră vreţi, ca cetăţean, să fie făcute?

Valeriu Vdovicenco: „În primul rând, vreau reforme în justiţie, în Procuratură. Pentru că de aici foarte multe depind, inclusiv în economia ţării. Va dispărea acel racket de stat pe care îl avem astăzi, vor dispărea atacurile raider la care sunt supuşi permanent agenţii economici mici, va dispărea corupţia. Şi acestea, clar lucru, vor da un imbold nou şi economiei. În rest, celelalte reforme parcă-parcă se mişcă, cu paşi de melc. Dar permanent piedică apare de la cele care nu se fac în domeniile principale pe care le-am menţionat.”

Europa Liberă: Şi cine trebuie să facă coaliţie majoritară în Parlamentul de la Chişinău? Care dintre partide cu care?

Valeriu Vdovicenco: „Dacă vorbim de cursul european, trebuie să fie forţele democrate – Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal. Şi pot să se asocieze unii deputaţi care înţeleg cursul european din celelalte formaţiuni.”

Europa Liberă: Dar lumea zice că liderii lor ar fi compromis acest drum european. Aici, la Cahul, am auzit foarte mulţi oameni vorbind despre aceasta.

Valeriu Vdovicenco: „Liderul nu este veşnic. Formaţiunea poate fi, dar liderul nu este veşnic. Şi dacă cineva împiedică... Probabil, oamenii sunt destul de treji astăzi, gândesc destul de bine, au deja experienţă politică majoritatea dintre ei şi pot schimba orice lider, dacă împiedică cursului european.”

*

Deocamdată nu este clar ce culoare politică va avea viitoarea guvernare a Moldovei, dar cetăţenii simpli aşteaptă stabilitate şi bunăstare. Nu mai vor pro-europeni de faţadă, spune Avram Micinschi, cel care până la alegeri a condus raionul Cahul, acum fiind consilier raional. Pe timpul când era în fruntea executivului raional, el spunea că fiecare preşedinte de raion navighează cum poate cu echipajul său, căutând modalităţi pentru a evita naufragiul. Astăzi Avram Micinschi deplânge situaţia în care s-a pomenit Moldova.

Avram Micinschi: „Situaţia social-politică este destul de complicată la moment nu numai la Chişinău, dar şi la Cahul. Ţinând cont de componenţa raională a consiliului, cât şi a consiliului orăşenesc, dar şi a consiliilor săteşti, astăzi ele reprezintă o aglomeraţie de şapte-opt partide care vor prezenta în continuare o mare greutate pentru acel care va fi preşedinte al raionului sau pentru primarul unei localităţi în special, dacă ne referim chiar şi la oraşul Cahul.”

Europa Liberă: Credeţi că două-trei partide ar fi suficiente, astfel încât lumea să nu mai fie atât de zăpăcită, atunci când trebuie să spună că e cu cel de dreapta, e cu cel situat pe eşichierul de stânga?

Avram Micinschi: „Părerea mea subiectivă ar fi da, ar trebui să existe blocul de stânga şi blocul de dreapta. Şi fiecare dintre alegători să se determine care ar fi calea cea dreaptă – cu cei de dreapta sau cu cei de stânga. Fiindcă astăzi toate partidele de dreapta şi toate partidele de stânga care sunt, practic, au aceeaşi platformă electorală şi vin cu aceleaşi probleme.”

Europa Liberă: Deşi este o nuanţă care îi deosebeşte, atunci când e vorba de vectorul politicii externe, unii vor ca Moldova să se apropie mai mult de Uniunea Europeană, alţii vor din contra, Moldova să meargă şi mai mult spre Est, inclusiv să fie mai aproape de Federaţia Rusă. Şi se pare că aici apar şi cele mai mari confruntări, bătălii politice, neînţelegeri.

Avram Micinschi: „Probabil, şi cei de la centru, dar şi noi, cei din provincie, aşteptăm care va fi vectorul. Partidele de dreapta s-au străduit şi au depus eforturi pentru a convinge electoratul că numai vectorul european va fi salvarea noastră atât în plan economic, cât şi în plan social-politic.”

Europa Liberă: Domnule Micinschi, dar tot de la cahuleni aflu că cei care stau în fruntea partidelor pro-europene au încercat să compromită acest parcurs european. Şi iată se pare că aici apar cele mai multe semne de întrebare.

Avram Micinschi: „Peştele de la cap se strică. Şi au mai călcat pe greblă şi cei de la centru. Şi clar lucru că cei de la consiliile raionale sau consiliile locale de asemenea sunt persoane care s-au compromis. Însă aşteptăm schimbarea.”

Europa Liberă: În aceste vremuri cât de mult contează integritatea pentru politician? Fie că administrează treburile la nivel naţional, fie că la nivel local. Câtă importanţă are integritatea persoanei?

Avram Micinschi: „E foarte importantă, fiindcă omul sfinţeşte locul. Depinde de persoana care se află în fruntea unei formaţiuni sau a unei echipe.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aveţi o explicaţie la faptul că mulţi dintre cei care au avut funcţii publice se regăsesc în lista celor corupţi, mulţi dintre funcţionarii publici au spălat, delapidat fonduri? Cum se explică acest lucru?

Avram Micinschi: „Hoţul neprins este negustor cinstit, spune proverbul. Şi dacă la moment sunt persoane care deja poate au obţinut şi mandat, şi au un dosar sau o anchetă, încă nu este dovedit. Şi acel care va dovedi – legea sau instanţa de judecată – că într-adevăr a fost implicat în nişte afaceri necinstite, acela chiar dacă va avea mandatul, va fi nevoit, prin instanţa de judecată, să-l dea. Însă, respectiv, iarăşi, barometrul societăţii sunt alegerile. Fiindcă au fost candidaţi care, în opinia unor partide, erau mari lideri şi cu merite în trecut, dar care au obţinut neîncrederea alegătorilor. Dat fiind faptul că nu s-au uitat nişte păcate mai vechi ale cuiva, dar omul este optimist. Şi alegătorul, şi eu sunt optimist şi sper că va fi o schimbare spre bine atât în raionul Cahul, cât şi în toată Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar această voinţă politică de a stârpi corupţia îşi face loc în instituţiile statului pentru ca să scape Moldova de această pacoste?

Avram Micinschi: „De la declaraţii şi de promisiuni nu s-a trecut la fapte concrete. Chiar şi la noi, chiar şi acelor funcţionari corupţi cărora le-au fost intentate dosare, nu ştiu din care pricină s-au tărăgănat şi până astăzi au fost înaintaţi şi la funcţii publice, s-au înaintat chiar şi candidaţi la funcţia de primar.”

Europa Liberă: Da, dar se compromite şi partidul.

Avram Micinschi: „Nu numai partidul, dar şi justiţia se compromite. Se compromite Procuratura şi acele organe de anchetă. Fiindcă ar fi trebuit să ia atitudine mai clară faţă de unele fapte.”

Europa Liberă: S-a risipit încrederea omului în aceste instituţii. Şi cum se schimbă situaţia?

Avram Micinschi: „Schimbarea începe de la fiecare dintre noi. Noi trebuie să ne schimbăm şi atitudinea, şi trebuie să ne schimbăm şi responsabilităţile. Acei care deţin funcţii publice, dar şi acei care astăzi doresc să facă o schimbare, trebuie să înceapă de la ei. Să fie atenți faţă de alegători şi faţă de cei care le-au încredinţat astăzi o funcţie.”

Europa Liberă: Cum e lumea din Moldova? Egoistă, avană după putere, după avere?

Avram Micinschi: „Mie mi se pare că în ultimul timp lumea este indiferentă şi disperată. Majoritatea, acei care au astăzi venituri mici, acei pensionari care au nişte pensii care nu le permit să-şi ducă existenţa, astăzi sunt disperaţi şi

Într-o localitate o bătrânică întreba: „Iaca primarul acesta nou vrea să deschidă o sală de fitness, ce mai este sala aceasta de fitness?”. Când i-am lămurit, a zis: „Numai de aceasta nu avem în satul nostru. Noi avem nevoie ca să lucreze punctul medical, să lucreze casa de cultură”.

deznădăjduiţi. Oricum aşteaptă, fiindcă un bătrânel crede că primarul îi aduce pensia şi îi va mări pensia. Dar el ştie că tot primarul va fi acel care îl va ajuta să aibă lemne de foc pentru iarnă sau într-o altă situaţie. Şi de aceea el are aici o speranţă, iată aici apare speranţa alegătorului. Cei care sunt cu salarii mai decente tot ar vrea o schimbare în societatea noastră, să mai apară noi întreprinderi. Într-o localitate o bătrânică întreba: „Iaca primarul acesta nou vrea să deschidă o sală de fitness, ce mai este sala aceasta de fitness?”. Când i-am lămurit, a zis: „Numai de aceasta nu avem în satul nostru. Noi avem nevoie ca să lucreze punctul medical, să lucreze casa de cultură”. Fiecare vede diferit lucrurile. Tineretul, acel care a rămas astăzi în localitate şi acel care speră că se va întoarce, tot aşteaptă o schimbare, o schimbare în ceea ce ţine anume de a fi o stabilitate şi de a avea locuri de muncă aici.”

Europa Liberă: Constatarea aproape a fiecărui locuitor de aici, din raionul Cahul, e că sărăcia se face prezentă. De ce nu s-a reuşit să se atragă mai multe investiţii? E o problemă? Pentru că, dacă ar veni investitorii, s-ar deschide locuri de muncă, poate ar încerca să mărească şi salariile, ca să atragă lumea să aibă dorinţa aceasta să schimbe ceva.

Avram Micinschi: „Când vine investitorul, vrea să-i fie pusă la dispoziţie de către autoritatea publică locală locul pregătit cu toată infrastructura, el numai să înceapă activitatea. Însă în diferite întreprinderi privatizate, proprietarul impune nişte condiţii pe care investitorul nu le acceptă. Plus instabilitatea în care astăzi se află Republica Moldova. Avem Aeroportul Internaţional, care nu funcţionează aici, la Cahul. Am vândut pepiniera piscicolă şi cu mare gălăgie, ca nici până astăzi să nu-şi reia activitatea. Iarăşi, din cauza că este nevoie de mari investiţii pe care investitorul se teme să le facă, fiindcă nu este stabilitate. Avem acum un dialog cu câteva firme germane, câteva firme din Cehia, chiar şi o firmă japoneză, pentru deschiderea unor întreprinderi la Cahul. Iarăşi, ni s-au pus câteva condiţii, probabil, consiliul nou ales va ţine cont de ele şi vom încerca să soluţionăm această problemă. Fiindcă acesta ar fi un pas foarte important. Astăzi noi avem capacitate şi rezerve. Peste trei mii de locuitori sunt la Bursa muncii care stau în aşteptarea şi în căutarea unor locuri de muncă.”

Europa Liberă: Domnule Micinschi, interesul puterii centrale se intersectează cu interesul puterii locale sau doar atunci când e vorba de vot şi de alegeri?

Avram Micinschi: „Recent a fost adoptată de guvern o hotărâre cu privire la deschiderea unui incubator de afaceri, deschiderea unui parc industrial, care nu a reuşit să fie semnată de către prim-ministru, dar sperăm că va fi. Ceea ce ţine de alocarea surselor financiare pentru reparaţia curentă a unor drumuri e foarte puţin. Mijloacele financiare s-au repartizat după criteriu politic, nu este un secret pentru nimeni în Moldova. În special datorită Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, am implementat multe proiecte în domeniul aprovizionării cu apă potabilă şi canalizare. Şi acum, după alegeri, sunt încă două proiecte în derulare, care vor fi finanţate aici, staţia de tratare de 13 milioane şi 20 de milioane în satul Roşu, este vorba de canalizare.”

Europa Liberă: Dar de ce aşa greu se produce adevărata descentralizare?

Avram Micinschi: „Fiindcă acei de sus nu prea vor să dea puterea locală la cei de jos. Şi chiar şi ceea ce s-a făcut anul acesta, primarii au rămas într-o situaţie

Acele surse financiare care li se permite să le folosească din bugetul local acum se repartizează per capita şi le creează mari dureri de cap primarilor care sunt în localităţi mai mici.

nedeterminată. Fiindcă acele surse financiare care li se permite să le folosească din bugetul local acum se repartizează per capita şi le creează mari dureri de cap primarilor care sunt în localităţi mai mici. Acele localităţi şi acele instituţii unde au un număr mai mare de locuitori, inclusiv oraşul Cahul, astăzi oraşul Cahul are în cont mai multe surse financiare decât are raionul, în funcție de numărul de populaţie şi repartizarea acestora per capita. Dar celelalte probleme, ce ţine de descentralizare, deocamdată sunt în plan teoretic.”

Europa Liberă: S-a compromis şi noţiunea de reformă? Sau de ce aceste reforme atât de greu îşi fac cărăruşă în Republica Moldova?

Avram Micinschi: „Întrebarea aceasta, probabil, trebuie adresată Parlamentului. Fiindcă totul începe de acolo. Şi până nu va fi o înţelegere şi nu va fi o stabilitate în Parlament şi în alegerea vectorului european, nu se va ajunge la aceasta. Fiindcă reformele nu se mai implementează. La Cahul se mai spune că toate planurile se fac pentru sud, dar se implementează la nordul ţării.”

Europa Liberă: Credeţi că mai multă atenţie se acordă nordului decât sudului?

Avram Micinschi: „Zona Economică Liberă e la nord. Parcuri industriale şi întreprinderi s-au deschis la Bălţi, la Ungheni, recent la Străşeni, dar la Cahul aşa şi nu au mai ajuns. Iar cele care sunt la sud, în Găgăuzia, practic, sunt zone economice închise, cum avem şi noi la Giurgiuleşti, noi nu avem nimic de câştigat de la ele.”

Europa Liberă: Şi totuşi dilema aceasta, încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul, mai dă bătăi de cap şi la nivel local, şi la nivel central. Ce atitudine, ce comportament trebuie să ia guvernarea de la Chişinău, ca să nu se mai vorbească despre această problemă?

Avram Micinschi: „Cei de la centru trebuie în cel mai apropiat timp să se determine privind noua alianţă pro-europeană, dacă vrem să mergem cât de cât mai departe. Să găsească un compromis rezonabil, fiindcă altfel riscăm să nimerim într-un hău şi un haos.”

Europa Liberă: Ar trebui Moldova să îmblânzească şi ursul? Cum să edifice această relaţie cu Federaţia Rusă?

Avram Micinschi: „Ursul nu trebuie îmblânzit. El nu trebuie zădărât. Fiindcă şi la Cahul, dar, probabil, şi la Chişinău nu avem ce împărţi cu Rusia şi nici Rusia cu noi. Din contra, ar trebui să avem relaţii cât mai bune.”

Europa Liberă: Este clar ce vor autorităţile de la Kremlin de la Republica Moldova?

Avram Micinschi: „Ca noi să nu mergem spre Europa, dar să stăm pe loc aici, unde suntem. Cea mai mare temere şi a populaţiei rusofone este totuşi ideea iluzorie că unirea cu România ar face ca cineva să fie limitat în drepturi, sau chiar mai rău, să nu se repete situaţia care este astăzi în Ucraina. Trebuie ca cei care sunt în administraţia locală şi oamenii politici, în primul rând partidele pro-europene, mai des să discute cu alegătorii.”

Europa Liberă: Dar dacă şi domnul Putin, şi domnul Medvedev au spus că recunosc integritatea, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova, de ce să nu lase cetăţenii, statul să-şi decidă singuri viitorul, soarta?

Avram Micinschi: „Întrebarea este deja de 25 de ani: de ce nu putem noi să facem un pas? De aceea că şi 25 de ani în urmă a fost exact aceeaşi situaţie

Eu, de exemplu, pledez pentru regiuni. Iată aceste trei regiuni virtuale pe care le avem noi şi, respectiv, dacă va fi şi aceeaşi Găgăuzie, nu republică autonomă, dar regiune autonomă, şi aceeaşi Transnistrie, după modelul elveţian ori spaniol, unde sunt provincii, cantoane, dar să fie regiuni şi cu autonomie largă.

nedeterminată. Probabil, salvarea noastră ar fi reforma administrativ-teritorială. Eu, de exemplu, pledez pentru regiuni. Iată aceste trei regiuni virtuale pe care le avem noi şi, respectiv, dacă va fi şi aceeaşi Găgăuzie, nu republică autonomă, dar regiune autonomă, şi aceeaşi Transnistrie, după modelul elveţian ori spaniol, unde sunt provincii, cantoane, dar să fie regiuni şi cu autonomie largă. Fiindcă vedem că a apărut la Bălţi o problemă destul de delicată. Şi această problemă e şi în Găgăuzia, care mocneşte acolo. Parlamentul, când îşi va relua activitatea după vacanţă, cred că primul lucru care trebuie făcut e să se gândească la reforma administrativ-teritorială şi la modalitatea de numire în funcţie a guvernatorilor sau şefilor de regiuni. Şi atunci va fi posibilă o schimbare, şi atunci vom putea vorbi despre autonomia locală şi despre descentralizare.”

Europa Liberă: Credeţi că în patru ani se schimbă lucrurile?

Avram Micinschi: „S-au întâlnit un pesimist şi un optimist. Pesimistul zice: „Gata, nu mai pot suporta, am să-mi pun laţul în gât. Nu poate fi mai rău”. Optimistul răspunde: „Stai, măi, va fi şi mai rău. Stai să vedem cum va fi”. Eu totuşi rămân optimist, dar aş vrea ca noi toţi să fim şi realişti.”

*

Despre realităţile social-politice din Moldova discutăm şi cu Valentin Balan, preşedintele Asociaţiei Profesioniştilor în Comunicare.

Europa Liberă: Afectează stabilitatea politică lipsa unui cabinet de miniştri votat de Parlament?

Valentin Balan: „Este greu de spus. În Republica Moldova situaţia politică depinde în mare parte şi de situaţia politică regională. Dar mai este o chestie interesantă, că Republica Moldova este un stat care se mişcă de la sine. Lumea din inerţie munceşte, din inerţie aşteaptă să i se dea banii promişi sau acel minim de existenţă necesar pentru a trăi. Probabil, până în toamnă Republica Moldova se poate descurca şi fără de guvern sau cu un guvern în exerciţiu. Lumea fiind foarte obosită, probabil, vrea un pic de odihnă şi va pleca de la politică, nu va mai fi receptivă la tot ce se întâmplă în sfera politică.”

Europa Liberă: De la caz la caz, totuşi, există presiunea străzii, iese lumea în centrul Chişinăului şi protestează, există un şir de revendicări pe care aşteaptă să le onoreze cei din vârful puterii. Se intersectează aceste două interese ale celor din stradă şi ale celor din Parlament şi guvern?

Valentin Balan: „Cetăţenii Republicii Moldova de rând şi guvernanţii trăiesc în lumi paralele. Corespunzător, nu cred că îi afectează atât de mult pe cei de la putere ce se întâmplă jos. Şi invers, pe cei de jos nu ştiu dacă îi interesează ce cred cei de la putere. Am un băiat mare, de 15 ani, şi discutam despre ce se întâmplă în politică şi eu spuneam că în Republica Moldova este nevoie de o masă critică…”

Europa Liberă: Ce înseamnă această masă critică? Cine o constituie şi cum apare ea?

Valentin Balan: „Oricând. Există definiţia clasică a societăţii. Există vârful piramidei, 10% de populaţie cu sânge albastru sau cei cărora genetic li se transmite o anumită responsabilitate socială, societală. Există 30% cei care pe parcursul vieţii sau poate în a doua generaţie au reuşit să simtă acea responsabilitate de spaţiul în care trăiesc, de ţară şi restul. Şi există 60%, este marea masă, vorba veche, proşti, dar mulţi. Şi, cu părere de rău, masa critică trebuie să fie creată de mulţime, dar care trebuie să fie condusă de anumite personalităţi, nu pseudo-intelectuali, ci intelectuali cu adevărat, poate dintre acele 10% care sunt gata să se jertfească, sunt gata într-un fel să devină jertfă de dragul revoluţiei sau jertfă de dragul schimbării în ţară. Şi atunci când spuneam de masa critică, probabil, este când societatea va conştientiza, inclusiv cele 60%, că nu se mai poate. Şi să fie responsabili, aceasta îi poate scoate.”

Europa Liberă: Pe de o parte, lumea zice că a pierdut încrederea în clasa politică, în instituţiile statului. Pe de altă parte, cetăţenii au votat deputaţi în Legislativ, iar Parlamentul confirmă componenţa cabinetului de miniştri. Cei care au compromis ideea de reformă, ideea de integrare europeană pot recâştiga încrederea cetăţeanului? În ce condiţii? Ce trebuie să facă ei?

Valentin Balan: „Aveţi un copac cu tulpina putredă. Nu cred că tăierea unui crac, a unei crengi poate rezolva problema, trebuie copacul lichidat, trebuie tăiat de jos. Da, este nevoie de o schimbare completă a guvernului, schimbarea completă a Parlamentului, a clasei politice.”

Europa Liberă: Dar cine vine?

Valentin Balan: „Exact. Nu avem lideri. Noi ştim foarte bine că sub nucul foarte stufos nu creşte altceva nimic. Da, e umbră şi e bine, dar nu creşte nimic. Şi atunci tinerii de care ne bucuram, în ultimul timp, că nimeresc în Parlament, în mare parte, încetişor s-au dat cu mulţii, s-au dat cu cei tari şi au căpătat şi ei partea lor de interes, cota-parte şi mai mult nu se aud sau şi mai rău, îşi apără patronii.”

Europa Liberă: Patronii fiind liderii de partid.

Valentin Balan: „Exact. Liderii de partid şi partidele forte care sunt în fruntea ţării. Şi atunci cu adevărat este nevoie să fie tăiat copacul de jos, chiar de la rădăcină. Numai aşa se poate schimba, să fie doborât sistemul complet şi început de la zero.”

Europa Liberă: Cum poate fi doborât sistemul?

Valentin Balan: „Marea problemă în Republica Moldova e că tot ce se face se simulează, s-a simulat inclusiv societatea civilă. Dacă nu greşesc, sunt peste două mii de ONG înregistrate la Ministerul Justiţiei, dar societatea civilă propriu-zisă nu funcţionează. Corespunzător, nu are de unde să crească cineva care să nu se teamă să se implice sau să se jertfească, sau să modifice societatea dedesubt. Nu neapărat să crească sus, în vârful piramidei, să ajungă în guvern, la putere şi de acolo să schimbe. De jos. Deci, corespunzător, societatea civilă nu există. În măsura necesară neexistând, statul nu există, nu există acel spirit, acea responsabilitate civică a cetăţeanului, pentru că nu are cine să-l educe, să-l înveţe.”

Europa Liberă: Sângele politic s-a înnoit cu un Ilan Shor primar de Orhei, cu un Renato Usatîi edil în capitala de nord, aşa cum e numit oraşul Bălţi. Poate aceasta cumva schimbă raportul de forţe în societatea moldavă, astfel încât să aibă un impact asupra viitorului?

Valentin Balan: „Îmi făceam griji, ca toată societatea, ce facem noi dacă vine Shor şi Bălţiul devine pro-rus sau pro-Est? Ce facem? Dar să vedeţi că au ajuns. Şi dacă stăm bine să gândim la rece, ajungem la situaţia când conştientizăm că Shor din promisiunile lui va fi nevoit vreo jumătate de an să bage bani din bunul simţ, pentru că acolo s-a născut şi acolo sunt părinţii, rudele. Şi, într-un fel, vor da coate unul la altul: „Măi, ne faci de râs în mahala. Oraşul arată cu degetul la noi”. Şi va fi nevoie să o facă. Va ajunge la un moment dat când se va feri, pentru că nu va fi în stare. Sau va deveni un birocrat obişnuit şi va pleca din politică, nu va mai fi în politică, va fi un gen de administrator ieftin. Dacă vorbim de Bălţi, e şi mai vesel. Pentru că administrarea unui municipiu nu este a organiza un concert, nu este a organiza un show sau a umbla cu nişte bârfe, cu nişte declaraţii ieftine de la Moscova pe YouTube. Administrarea unui oraş mare, mai ales cu probleme, Chişinăul are şi venituri, Bălţiul nu e aşa, e problemă. Şi atunci se dezumflă balonul foarte repede, bula de săpun se face zero. Şi atunci, dacă noi ne făceam griji că va prelua Rusia controlul asupra Republicii Moldova, am impresia că cei care se bucurau că au câştigat Shor şi Usatîi, la un moment dat, se vor dezamăgi în exponenţii Rusiei aici şi vor zice: „Mai bine alegeam un manager adevărat şi nu pe unul care umbla cu drapelele aiurea’.”

Europa Liberă: Ce majorităţi parlamentare sunt posibile a fi create în actualul Legislativ?

Valentin Balan: „Din ce avem noi – Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat şi Partidul Liberal – ei vor coagula, trebuie să fie împreună. Pentru că situaţia ne face pe noi să fim aşa.”

Europa Liberă: PCRM nu joacă niciun rol?

Valentin Balan: „Anul viitor avem alegerile prezidenţiale. Şi bănuiesc eu că se vor intenta anumite dosare. Totul depinde şi de stradă. Vedem că în ultimul timp dorinţa societăţii capătă anumite valenţe sau cel puţin devine auzită.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă cu deputaţii din PCRM? Vor să participe la guvernare? Nu vor să participe?

Valentin Balan: „Partidul Comunist, dacă putea dicta o perioadă de timp în urmă, acum nu mai poate. Şi atunci nu mai poate fi nici în opoziţie. Pentru că, dacă socialiştii sunt în opoziţie, îi vor umbri pe comuniştii care vor dispărea complet din viaţa politică. Şi unica modalitate de a supravieţui pentru Vladimir Voronin cu partidul sau ce a mai rămas din partid este cu adevărat să meargă la guvernare.”

XS
SM
MD
LG