Linkuri accesibilitate

Un grup de răufăcători promitea locuitorilor regiunii transnistrene, în schimbul unei sume de bani, obţinerea cetăţeniei Federaţiei Ruse în regim simplificat.

Bună ziua, Doamnelor şi Domnilor. Mulţumim că ne ascultaţi, la microfon, Diana Răileanu, prezentatoarea emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Un grup de răufăcători promitea locuitorilor regiunii transnistrene, în schimbul unei sume de bani, obţinerea cetăţeniei Federaţiei Ruse în regim simplificat. Cum va influenţa negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean demisia guvernului condus de Chiril Gaburici? Şi... printre bursierii Serviciului German pentru Schimburi Academice sunt şi studenţi de la Tiraspol.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Preşedintele Republici Moldova Nicolae Timofti va anunţa, cel mai probabil, luni, 22 iunie, decizia de numire a unui premier intermar, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vlad Ţurcanu, citat de presa de la Chişinău. După convorbirile avute joi cu șeful statului moldovean, premierul demisionar Chiril Gaburici anunţat pe pagina sa de Facebook că refuză să rămână prim-ministru interimar pînă la instalarea unui nou cabinet. Curtea Constituțională a spus că, în cazul unui asemenea refuz, șeful statului trebuie să numească un premier interimar dintre cei doi vicepremieri, Natalia Gherman și Stephane Bride. Potrivit legislației moldovenești, noul cabinet trebuie să fie învestit în termen de trei luni de la data anunțării demisiei, în cazul de față cel tîrziu pînă în 12 septembrie.

La Tiraspol, o grupare de răufăcători promitea în schimbul unei sume de bani, obţinerea cetăţeniei Federaţiei Ruse în regim simplificat. Printr-un comunicat, Internele din regiune au îndemnat locuitorii să nu se lase pradă acestor acţiuni, amintind că chestiunile care vizează cetăţenia rusă şi serviciile consulare oferite cetăţenilor ruşi intră în competența Ambasadei Federaţiei Ruse şi că aceştia se pot adresa la oficiul consular de la Tiraspol. Mai multe, imediat în emisiune.

Grecia şi Rusia au semnat un memorandum privind construirea gazoductului Turkish Stream spre Europa pe teritoriul elen. Ministrul rus al energiei Aleksandr Novak și omologul său elen Panagiotis Lafazanis au semnat documentul pe marginea Forumului economic de la St. Petersburg. Lafazanis a spus că finanțarea va fi asigurată de banca pentru dezvoltare a statului rus. El a adăugat că Grecia are nevoie de sprijin, nu de presiune în criza datoriilor şi că cooperarea cu Rusia nu este îndreptată împotriva altor ţări şi a Europei. Preşedintele rus Vladimir Putin a spus că viitoarea conductă va transforma Grecia într-o intersecţie a marilor trasee energetice, aducându-i sute de milioane de dolari la buget.

Autorităţile ruse au avertizat că prelungeasc embargoul împotriva produselor agricole şi alimentare din Uniunea Europeană dacă ţările membre extind şi ele sancţiunile economice impuse Rusiei din cauza implicării Moscovei în Ucraina. Ministrul rus al Dezvoltării Economice, Aleksei Uliukaev a declarat agenției RIA Novosti că embargoul a fost introdus ca răspuns la sancţiunile europene şi că Moscova va menține acest status quo, dar este puțin probabil să extindă interdicţiile de import şi asupra altor produse europene. În august trecut, Rusia a interzis importul majorității produselor lactate, de carne, peşte, fructelor și legumelor din Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări care i-au impus sancțiuni. Luni, 22 iunie, Uniunea Europeană urmează să prelungească cu șase luni, până la sfârșitul lunii ianuarie 2016, sancțiunile care țintesc în sectoarele militar, energetic și financiar ale economiei ruse.

O diplomată americană de rang înalt a minimalizat anunţul Rusiei că îşi va spori arsenalul nuclear cu 40 de rachete intercontinentale noi. Vorbindu-le jurnaliştilor în timpul unei vizite la Praga, Victoria Nuland, asistenta Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice a spus că anunţuri asemenea celui făcut la la 16 iunie de liderul rus Vladimir Putin au scopul să producă zgomot. „Dar când ne uităm la ce se întâmplă în realitate în Rusia, nu este atât de dramatic”, a spus Nuland, în linie cu o declaraţia anterioară a Secretarului de Stat american John Kerry. Anunţul preşedintelui rus despre sporirea arsenalului de rachete a fost urmat de declaraţia unui consilier prezidenţial, Iurie Uşakov, care a spus că Rusia nu-şi doreşte o cursă costisitoare a înarmărilor cu Occidentul.

Organizaţia Amnesty International a cerut liderilor lumii să refacă politicile legate de refugiaţi şi să creeze o strategie globală completă pentru a face faţă acestei crize. Raportul Amnesty dat pubilcităţii cu ocazia Zilei Internaţionale a Refugiatului, marcată la 20 iunie, sugerează că liderii mondiali au abandonat milioane de refugiaţi în condiţii de existenţă de nesuportat şi au lăsat alte mii de refugiaţi să moară din cauză că nu le-au acordat protecţie umană de bază. Raportul Amnesty estimează că 4 milioane de oameni au fugit din Siria, cei mai mulţi dintre ei trăind în condiţii inumane în Turcia, Liban, Iordania, Irak şi Egipt. Secretarul general al Amnesty International Sally Shetty spune că deşi criza refugiaţilor e drept una din provocările definitorii ale secolului 20, răspunsul comunităţii internaţionale la această criză a fost un eşec ruşinos.

***

Europa Liberă: Aşadar, la Tiraspol, o grupare de răufăcători promitea în schimbul unei sume de bani, obţinerea cetăţeniei Federaţiei Ruse în regim de urgenţă. Corespondenţii Europei Libere din regiune relatează că agiotajul în jurul paşapoartelor ruseşti a apărut spontan, oamenii aflând, din gură-n gură, că pot obţine cetăţenia Federaţiei Ruse în condiţii simplificate şi că autorităţile de la Moscova ar fi gata să ofere cetăţenie şi locuitorilor din regiune care anterior au deţinut paşapoarte moldoveneşti sau ucrainene.

Unii, îngrijoraţi de conflictul din Ucraina, văd în cetăţenia Federaţiei Ruse o posibilitate de a-şi schimba viaţa. La necesitate, deţinerea unui paşaport rus îi poate ajuta să plece din regiune, or, majoritatea vorbesc limba rusă, deci ar putea cu uşurinţă să se integreze în Est.

Lucru ştiut: unde este cerere, se găseşte şi ofertă: câţiva şmecheri au lansat zvonul despre existenţa unei organizaţii ce îşi are sediul în aşa numita „Casă a Ofiţerilor” de la Tiraspol şi care ar putea urgenta procedura obţinerii cetăţeniei ruseşti. Desigur, contra cost. Unii locuitori ai regiuni au căzut pradă acestor răufăcători. Mai târziu s-a constatat că administraţia clădirii nu ştia ce servicii prestează organizaţia şi că aceasta a dispărut în scurt timp.

Printr-un comunicat, Internele din regiune au îndemnat locuitorii să nu se lase pradă acestor acţiuni, amintind că chestiunile care vizează cetăţenia rusă şi serviciile consulare oferite cetăţenilor ruşi intră în competenţa Ambasadei Federaţiei Ruse şi că aceştia se pot adresa la oficiul consular de la Tiraspol. Oficial, mai spune administraţia, informaţii despre obţinerea cetăţeniei Federaţiei Ruse în regim simplificat nu există. În prezent, pot primi paşapoarte ruseşti locuitorii din regiune care s-au născut în fosta Uniune Sovietică şi până acum nu deţin cetăţenia altor state.

***

Pentru că paşapoartele eliberate la Tiraspol nu permit locuitorilor să călătorească în afara regiunii, Europa Liberă a încercat să afle de la mai mulţi trecători paşaportul cărei ţări îl preferă, reieşind din realităţile actuale?

«У меня есть уже российское гражданство. Мне так выгодно и удобно».

«Сейчас у нас стоит вопрос принятия гражданства – пока не можем принять решение. Выберешь молдавское: с одной стороны, можешь ездить за границу – да, а с другой стороны – работы нет».

«Я бы, скорее всего, выбрал молдавское. Мне кажется, что, во-первых, там больше перспектив в плане учебы. Во-вторых, безвизовый режим, который позволяет мне летать в любые точки Европы, не создавая трудностей с получением визы. В-третьих, вся моя семья находится в Молдове. Российское гражданство – тоже хорошо, но для меня приоритетнее молдавское».

«Кроме приднестровского у меня есть российское. Мама моя из России, и родственники там живут, в Курской области».

«Выбрал бы российское гражданство, потому что то, что сейчас творится в Украине – ни в какие рамки не лезет. Я только за Россию, остальные – ни молдавское, ни украинское гражданство - не признаю».

«Такое же, российское. Я патриот России, и мне кажется, что эта страна вообще самая благоприятная».

«Я выбрала бы то гражданство, которое у меня есть – наше, приднестровское».

«Российское, потому что оно у меня изначально было, как [страны-последовательницы] СССР».

Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

***

Europa Liberă: Unul dintre motivele din care Tiraspolul blochează, de mai bine de un an, negocierile în formatul 5+2 sunt dosarele penale iniţiate de Chişinău. Tiraspolul a insistat pe acest moment, inclusiv la cea mai recentă reuniune neformală, din 21 aprilie, la Viena, în urma căreia Chişinăul miza pe un acord de reluare a negocierilor oficiale. Dosarele penale intentate pe ambele maluri ale Nistrului sunt o problemă mai veche. În căutarea unor posibile soluţii, autorităţile de la Chişinău au invitat joi, 18 iunie, în Moldova un grup de experţi străini din ţări şi regiuni care s-au confruntat cu conflicte similare, cum ar fi Irlanda de Nord sau regiunea “Ţara Bascilor” din Spania. Relatează Alla Ceapai:

Victor Osipov şi Nina Ştanski

Victor Osipov şi Nina Ştanski

Discuţiile cu experţii străini, la care au participat reprezentanţi din mai multe instituţii ale statului, s-au purtat cu uşile închise. Au fost convocaţi în special angajaţi ai unor instituţii care au în competenţă iniţierea şi investigarea anchetelor penale. Partea transnistreană, chiar dacă a fost vizată în subiectul abordat, nu a fost invitată pentru schimbul de păreri. Vice-premierul pentru reintegrare - in guvernul demisionat, Victor Osipov a explicat pentru presă că platforma de discuţii a fost gândită la nivel interinstituţional:

„Un asemenea format nu ţine de procesul de negocieri, sau de relaţia dintre Chişinău şi Tiraspol, dar vreau să vă asigur că rezultatul acestui efort interinstituţional o să fie capacitatea noastră de abordare a acestei chestiuni în dialogul nostru cu Tiraspolul.”

Osipov a amintit că negocierile în formatul 5+2 sunt blocate din toamna anului trecut, după ce Tiraspolul a refuzat să ia parte la ele acuzând Chişinăul că ar fi deschis mai multe dosare penale pe numele unor persoane cu funcţii de răspundere din administraţia separatistă. Chişinăul neagă acest lucru, spunând că dosarele penale sunt iniţiate pe fapte, în schimb, cele iniţiate de Tiraspol vizează persoane concrete, inclusiv poliţişti, primari şi funcţionari. Cel mai recent dosar iniţiat de comitetul de anchetă din regiune a vizat persoane cu funcţii de răspundere de la Chişinău, ca o reacţie la refuzul Camerei de Licenţiere de a prelungi licenţele câtorva companii din regiunea transnistreană. Autorităţile de la Chişinău nu ştiu exact numărul dosarelor penale iniţiate de administraţia de la Tiraspol. Cât ţine de malul drept al Nistrului, în perioada 2004-2013 au fost pornite aproape 200 de cauze penale, majoritatea fiind suspendate din motivul că nu pot fi desfăşurate acţiunile de anchetă. Din 2014 până în prezent au fost pornite în jur de 100 de cauze penale, care, la fel, vizează fapte cum ar fi: uzurpare de calităţi oficiale, privațiune ilegală de libertate, răpiri de persoane sau samavolnicie.

Tiraspolul a insistat în repetate rânduri pe închiderea reciprocă a tuturor dosarelor iniţiate pe ambele maluri ale Nistrului. Chişinăul susţine că acest lucru este imposibil. Prezent la eveniment procurorul general Corneliu Gurin a menţionat că la masa de negocieri clasarea unor dosare penale nu poate fi abordată, dosarele nu se negociază a accentuat oficialul. Corneliu Gurin a spus cum vede Procuratura generală soluţionarea acestei probleme:

„Se poate realiza prin intermediul unor decizii politico-juridice, prin adoptarea unei legi privind amnistia generală. Că acest lucru ar putea să fie întreprins şi de către autoritățile din stânga Nistrului este o chestiune care ne depăşeşte şi pe care nu putem să o condiţionăm. Asemenea legi au mai fost şi s-au aplicat în Moldova. Însă există o problemă atunci când e vorba de un prejudiciu grav adus anumitor persoane. cineva va trebui să fie preocupat de recuperarea acestui prejudiciu. dacă îşi asumă statul Republica Moldova să o facă atunci o face. Dacă îşi asumă cei care au provocat prejudiciul probabil că asta ar genera o renunţare la acţiuni a persoanelor corespunzătoare.”

Soluţia pe care au propus-o experţii străini, veniţi din state care la fel s-au confruntat cu conflicte similare, presupune punerea în aplicare a ceea ce au numit ei „justiţie tranzitorie”. Asta ar însemna investigarea faptelor şi nu a persoanelor, iar instrumentarul folosit ar urma să fie stabilit de autorităţilor moldovene, au sugerat experţii, menţionând că nu există remedii universale valabile pentru toate situaţiile de conflict.

***

Europa Liberă: Premierul demisionar Chiril Gaburici a aunţat după convorbiri cu şeful statului, Nicolae Timofti, că refuză să rămână premier interimar până la instalarea unui nou guvern, în timp ce Parlamentul a aluat act de demisia sa. Curtea Constituţională a spus anterior că, în cazul unui asemenea refuz, şeful statului trebuie să numească un premier interimar dintre cei doi vicepremieri, Natalia Gherman şi Stephane Bride. Cum va influenţa demisia Guvernului Gaburici reglementarea conflictului transnistreană, Valentina Ursu a încercat să afle de la experta de la Berlin Anneli Ute Gabanyi:

Europa Liberă: Reunificarea Moldovei ar putea să reajungă în lista priorităţilor guvernării? Mă refer la soluţionarea crizei transnistrene.

Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi: „Nu. Cu anii care au trecut această posibilitate mi s-a părut tot mai îndepărtată. Transnistria a fost creată, instituţionalizată pentru a ţine Republica Moldova departe de România şi departe de UE şi NATO. Şi cei care au contribuit, au finanţat acest stat fantomă, dar cu oameni reali care trăiesc acolo, acele puteri nu vor da acest gaj din mână, iar Republica Moldova, s-a văzut în mai multe ocazii, de la Kozak până la Meseberg, şi-ar putea cumpăra sau răscumpăra Transnistria numai renunţând la independenţă şi la neutralitate, e o temă interesantă, prin nişte concesii majore, prima ar fi acceptarea trupelor ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: De ce aţi făcut o pauză când aţi vorbit despre neutralitatea Republicii Moldova, consfinţită chiar în legea supremă a ţării?

Anneli Ute Gabanyi: „Pentru că este tema care mă preocupă într-o foarte mare măsură. Am şi făcut o prezentare, acum câţiva ani la Chişinău, la Ministerul de Externe al Republicii Moldova, şi am arătat acolo că această neutralitate este declarată, nu a fost într-adevăr recunoscută de ONU şi această neutralitate s-a explicat atunci: cere ca trupele ruseşti să se retragă. S-a văzut că acest lucru nu se întâmplă, nu s-a întâmplat nici sub scutul OSCE. Mai degrabă ruşii s-au retras din anumite scheme ale OSCE numai pentru a nu mai putea fi siliţi sau cel puţin să nu li se mai amintească că au promis cândva că se vor retrage din Transnistria.”

Europa Liberă: Dar întâmplător sau nu, chiar ruşii sunt cei care cer garanţii pentru această neutralitate.

Anneli Ute Gabanyi: „Aşa este. Ceea ce am prezentat acum câţiva ani la Chişinău a fost exact această idee, ca Moldova să încerce să se ajungă la o înţelegere între Rusia şi puterile occidentale pe modelul Austriei din 1955. Şi atunci ruşii şi-au retras şi trupele de acolo. Acest model însă, mi s-a spus atunci de toţi oamenii foarte deştepţi că acest lucru nu se poate.

Ideea mea a fost că Rusia trebuie cointeresată. Şi exact acesta este interesul ei, însă acum situaţia este diferită, acum Rusia nu mai trebuie să fie cointeresată. Acum Rusia este pe drumul câştigător şi foloseşte forţa, şi foloseşte organizaţiile de tot felul, basarabene de o parte şi de cealaltă parte a graniţelor Moldovei şi ale Ucrainei ş.a.m.d. Deci, tot tacâmul diversiunii nu mai are nevoie să fie cointeresat.”

Europa Liberă: Doamnă Anneli Ute Gabanyi, dar venirea fostului preşedinte georgian, Mihail Saakașvili, în fruntea regiunii Odesa ar putea în vreun fel să schimbe situaţia la hotarul moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean?

Anneli Ute Gabanyi: „Nu aş crede. Eu nu cred nici că va putea să stârpească corupţia acolo. Cred că este o iluzie, dar m-aş bucura să fie altfel.”

Europa Liberă:Experta de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi în dialog cu Valentina Ursu. La acelaşi subiect, colega noastră a sta de vorbă cu analistul senior de la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, Nicu Popescu:

Nicu Popescu

Nicu Popescu

Europa Liberă: Domnule Popescu, pe acest fondal, ţinând cont de realităţile din Republica Moldova, se mai gândeşte oare cineva la modul cel mai serios că trebuie soluţionată problema transnistreană, trebuie reunificate cele două maluri ale Nistrului?

Nicu Popescu: „Pe de o parte răspunsul este nu. Pe de altă parte răspunsul este nu, nu doar din cauza Republicii Moldova. Era deja clar după 2008, după războiul ruso-georgian, că este foarte greu să-ţi imaginezi un context în care Rusia ar subscrie unei soluţiei sustenabile reglementării conflictului transnistrean. Or, o soluţie sustenabilă ar însemna independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova. Acest lucru este şi mai evident după Ucraina, este absolut clar că în viitorul previzibil menţinerea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova nu se prea înscrie în paleta de soluţii potenţiale ale conflictului transnistrean care ar satisface şi Rusia. Și este absolut logic că reglementarea transnistreană este pusă deoparte în acest context. Însă, dacă revenim la realităţile de la Chişinău şi din restul ţării, atunci iarăşi vedem o agravare a unei boli mai vechi a clasei politice. Această clasă politică a intrat atât de mult în rolul de actori politici, încât au uitat de audienţă, au uitat de alegătorii care i-au delegat pe aceste posturi. Și începem să observăm că actorii joacă unul pentru altul, marchează puncte, sunt obsedaţi unul de altul şi practic în acest joc şi tangou dintre actorii politici, ei au uitat că de fapt funcţia lor este nu să joace unul pentru altul, nu să-şi marcheze goluri superficiale unul altuia, ci să guverneze în interesul cetăţeanului.”

Europa Liberă: Fostul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, a fost numit de către preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, guvernator al regiunii Odesa. Poate avea această numire anumite consecinţe asupra schimbării macazului în soluţionarea problemei transnistrene?

Nicu Popescu: „Da, este o numire care poate schimba realităţile din regiune, din jurul regiunii transnistrene, dar şi din jurul Republicii Moldova. Este greu să prezicem deocamdată în ce direcţie pot avea loc aceste schimbări. Saakașvili în Georgia s-a dovedit a fi o persoană care într-adevăr nu a tolerat corupţia, a luptat cu succes cu corupţia în Georgia. Or, dacă el abordează cu aceeaşi consistenţă lupta cu corupţia în vama ucraineană şi îi va reuşi acest lucru, va duce la o schimbare drastică a realităţilor corupt-financiare atât în Ucraina, cât şi în jurul regiunii transnistrene, cât şi în Republica Moldova, care şi ea a fost implicată probabil în aceleaşi scheme de contrabandă care se fac prin Transnistria, dar cu cooperarea atât a Moldovei, cât şi a Ucrainei. Și această schimbare şi lovitură potenţială aplicată intereselor corupte din zonă poate duce la consecinţe parţial pozitive, dar pot exista şi riscuri în condiţiile în care acele reţele care legau Moldova de Transnistria şi de sistemele corupte din regiunea Odesa, dacă aceste rețele se simt ameninţate, atunci anumite părţi şi segmente din aceste reţele pot miza pe o destabilizare a situaţiei, pe o eventuală implicare mai mare a Rusiei. Deci, în acest sens, într-adevăr numirea lui Saakașvili în Odesa poate avea repercusiuni serioase asupra regiunii, atât pozitive, dar evident există şi anumite riscuri de securitate legate de această numire.”

Europa Liberă: A fost Nicu Popescu analistul senior de la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate.

***

Europa Liberă: Recent, la Chișinău a avut loc ceremonia de înmânare a certificatelor de obținere a burselor Serviciului German pentru Schimburi Academice (DAAD). Ambasadoarea Germaniei, Ulrike Knotz, a înmânat certificatele pentru 49 de tineri din Republica Moldova, care vor avea ocazia să-și facă studiile în Germania, de la programe scurte de câteva luni de studiere a limbi germane sau de cercetare la programe de lungă durată pentru masteranzi și doctoranzi. Printre beneficiarii de burse sunt și câțiva studenți de la Tiraspol, care au germana ca limbă de studiu. Lina Grâu a stat de vorbă cu câțiva dintre ei.

Iulia Guselnikova, studentă la Institutul limbilor și literaturii, Universitatea din Tiraspol, a obținut o bursă de studiere a limbii germane, pentru ca, după absolvire, să revină la Universitate pentru a preda germana noilor generații de studenți.

Iulia Guselnikova: Studiez limba germană de aproape 12 ani, la universitate de cinci. Deci, pot spune că am un scop bine determinat în acest sens. Cred că însuşirea unei limbi se face mai uşor în ţara în care aceasta este vorbită preponderent. Mi-ar plăcea ca activitatea mea de viitor să fie legată de limba germană, prin urmare, această oportunitate îmi va permite să-mi îmbunătăţesc cunoştinţele – atât la nivelul de vorbire a limbii germane, cât şi în general, astfel încât, la întoarcere, să aplic aceste cunoşinţe în practică.

Europa Liberă: Ce specialitate aţi ales?

Iulia Guselnikova: Studierea limbii germane. Altfel spus, voi fi profesoară de germană.

Europa Liberă: Dar cât de necesară este germana în Transnsitria? Or, din câte înţeleg, la întoarcere, veţi dori să predaţi această limbă?

Iulia Guselnikova: Desigur, este cerere. De exemplu, anul trecut foarte mulţi tineri au intrat la facultate pentru a studia limba germană. După absolvire, mi-ar plăcea să predau la facultate şi să interacţionez cu studenţii la un nivel mai înalt.

Europa Liberă: Probabil, atunci când aţi început să studiaţi limba engleză, alegerea era mai mare. Aţi putut alege, spre exemplu, engleza, franceza sau alte limbi străine. De ce anume germana? Ce vă leagă de Germania?

Iulia Guselnikova: Limba germană o studiez din clasa a doua. În trecut cum se decidea studierea unei limbi în şcoala? Se adunau părinţii şi scoteau, la întâmplare, un bileţel dintr-o pălărie, pe care era scris ce limbă vor studia elevii în următorii ani. Pe biletul pe care l-a scos mama era scris „germana”. Noi, în principiu, am fost mulţumiţi, deoarece părinţii mei au studiat germana în şcoală. Pe parcursul anilor am participat la diverse olimpiade, atât locale, cât şi republicane. Iată de ce am decis să-mi aprofundez cunoştinţele în studierea acestei limbi”.

Europa Liberă: Veţi merge în Germania doar pentru a studia limba sau speraţi să deschideţi pentru sine o nouă lume, să călătoriţi?

Iulia Guselnikova: Păi, toate la un loc, o experienţă nouă, noi prieteni, cunoştinţe.

Europa Liberă: Deci e bine când oamenii au posibilitatea să călătorească?

Iulia Guselnikova: Desigur, mi-ar plăcea ca o asemenea şansă să o aibă orice student.

Europa Liberă: Studenta anului III a aceluiași Institut al limbilor și literaturii al Universității de la Tiraspol, Ala Șevcenko, este deja absolventă a programului german de burse, ea a studiat în Germania anul trecut. Am întrebat-o dacă experiența acumulată acolo i-a modificat cumva percepțiile și viziunea asupra lumii:

Ala Șevcenko: Limba de bază pe care o studiez este germana, iar cea de-a doua – engleza, chiar dacă la şcoală am învăţat engleza din clasa întâi, iar germana din a şaptea. Îmi place domeniul, însuşesc foarte uşor limbile străine. Cu ajutorul acestui program în vara anului trecut am petrecut o lună în Germania şi acest lucru, fără îndoială, a reprezentat o experienţă importantă pentru mine, am învăţat să comunic în germană. În trecut m-am confruntat cu un soi de barieră, îmi venea greu să vorbesc liber, spontan, într-o limbă străină, însă după aceste cursuri am depăşit această problemă. În plus, am cunoscut foarte mulţi oameni, mi-am făcut prieteni în toată lumea. Toţi cei care vor reuşi să meargă în Germania sunt nişte norocoşi, pentru că vor avea rara oportunitate să descopere ceva nou, să înveţe ceva nou”.

Europa Liberă: E bine ca oamenii să înveţe limbile străine? Dar – la ce le-ar trebui?

Ala Șevcenko: Fără îndoială că este bine, or, în lumea modernă nu te poţi descurca dacă nu ştii cel puţin o limbă străină. Eu cred că orice om care se respectă trebuie să cunoască o limbă străină pentru a putea comunica cu semenii din alte ţări. Noi doar nu suntem singuri pe această lume, suntem înconjuraţi de oameni diferiţi. Spre exemplu, limba mea maternă este rusa, însă eu îmi doresc să comunic şi cu oamenii care vorbesc alte limbi, în engleză sau germană. De ce nu? Eu cred că este în beneficiul oamenilor să cunoască o limbă străină. Niciodată nu se ştie ce-l aşteaptă în viitor şi s-ar putea ca, la un moment dat, întâlnindu-se cu un străin, să fie necesar să-l ajute: să-i spună încotro s-o ia sau, de ce nu, să explice de ce are nevoie. Cel puţin...”

Europa Liberă: Există vreo diferenţă între felul în care văd lumea tinerii din Moldova, inclusiv de la Tiraspol, şi cei care au crescut în Germania, de exemplu? Au ei valori comune?

Ala Șevcenko: Pot spune că, de exemplu, cu polonezii, ucrainenii, avem foarte multe în comun. Cel puţin, cu tinerii pe care i-am cunoscut aveam aceleaşi viziuni asupra vieţii. Dar, alta e situaţia în cazul reprezentanţilor din Italia sau Spania, de exemplu. Alt temperament, alte percepţii. Nu ştiu, poate e vorba de mentalitate, dar, în principiu, nu am văzut diferenţe foarte mari. În general, cred că lucrul care ne uneşte este dorinţa de a ne dezvolta, de a cunoaşte mai multe, de a călători şi a întâlni oameni noi. Din acest punct de vedere, cred, suntem la fel.

Europa Liberă: Au fost studentele de la Tiraspol, Ala Şevenko şi Iulia Guselnikova în dialog cu Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatoarea ei, Diana Răileanu vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG