Linkuri accesibilitate

Taine ale ministerului rus de interne descoperite pe rețelele de socializare


Soldații ruși din brigada 53 de apărare aeriană. Ei au fost cei care au adus Buk?
Soldații ruși din brigada 53 de apărare aeriană. Ei au fost cei care au adus Buk?

Un proiect de jurnalism investigativ realizat de și pentru cetățeni.

Proiectul Bellingcat, fondat de englezul Eliot Higgins în vârstă de 36 de ani, are menirea să folosească surse deschise de pe Internet pentru a scoate la suprafață informații de interes public și care sunt tăinuite de instituțiile statului rus. Membrii proiectului Bellingcat spun că fac jurnalism investigativ realizat de și pentru cetățeni. Jurnalistul Dmitri Volcek de la serviciul rus al Europei Libere a vorbit cu Aric Toler, membr al proiectului Bellingcat responsabil de Rusia, despre dovezile prezenței militarilor ruși în Ucraina și investigația catastrofei aeriene în care a fost doborât Boeingul malaezian MH17. (Traducere de Natalia Sergheev).

Europa Liberă: Cum lucrează Bellingcat?

Aric Toler: Bellingcat abordează jurnalismul de investigație sub un aspect nou. Propunem o analiză mai democratică a datelor, care ar veni cumva în contradicție cu monolitul de autoritate al puterii. Dacă cititorul nu este de acord cu concluziile prezentate, poftim, aveți acces la aceleași surse de informație (în majoritatea cazurilor), aceleași metode de investigare, pe care le-a avut și autorul. Am început să ne ocupăm de Ucraina și Boeingul MH17, deoarece foarte multă informație poate fi găsită în surse deschise, comparativ cu alte conflicte curente.”

Europa Liberă: Cred că e destul de plictisitor să analizezi pagini pe rețelele de socializare, un străin probabil mult mai greu găsește perlele dintr-o grămadă de gunoaie…

Aric Toler: „Nu mi-e foarte greu, fiindcă am deja experiență. La universitate m-am ocupat de un proiect mare care a inclus traduceri a sute de documente de la NKVD. N-a fost simplu, fiindcă aveam de a face cu un lexic necunoscut și manuscrise greu de înțeles. Acum e mult mai ușor: pot căuta pe Internet ce nu înțeleg sau pot întreba rușii sau ucrainenii. Da, comparația cu găsitul perlelor într-o gunoiște e valabilă. Deseori, sunt nevoit să citesc mii de postări sau să privesc video interminabile pe YouTube pentru a găsi o mărturie sau o imagine de două secunde a unor numere de înmatriculare sau altceva. Cel mai mult contează răbdarea. Satisfacția vine când pui la un loc toate dovezile și recreezi cronologia unui eveniment.”

Europa Liberă: Ați dedicat o investigație întreagă unui militar din Rusia, Stanislav Tarasov…

Aric Toler: „Tarasov a fost un caz plictisitor și interesant în același timp. Era destul de ușor să găsesc unde se află, fiindcă fotografiile lui de lângă poligonul de artilerie aveau geotag. I-am găsit locația prin Yomapic – acum, din păcate, acest serviciu nu lucrează, poți vedea doar fotografiile făcute în ultima săptămână. Datorită acestui fapt, am găsit locația exactă unde a fost făcută poza, folosind casele, drumurile, câmpiile de pe fundal. Era o sarcină simplă, am făcut același lucru de sute de ori. Cea mai interesantă parte era implicarea activă a cititorilor, atunci când vreo doi comentatori pe site-ul Bellingcat mi-au corectat o eroare (am greșit locația unei case) și au găsit pe fotografie mai multe detalii care-mi confirmau teoria. Am rectificat articolul, am adăugat reacția cititorilor.”

Europa Liberă: Îi compătimiți pe acești soldați? E posibil să aibă probleme după aceste dezvăluiri, chiar să fie învinuiți de trădare…

Aric Toler: „Da, se întâmplă. Dar dacă e vorba de voluntari care din propria inițiativă pleacă în Donbas – nu mi-e milă. Singuri și-au ales soarta. Dar soldații ruși, chiar dacă sunt mercenari, îndeplinesc ordine. Deseori, mă gândesc la Anton Tumanov care n-a vrut să lupte în Ucraina și a decedat în localitatea Snejnîi, pe 13 august. E important ca oamenii să știe că aceste tragedii „se întorc” în Rusia și ele vor continua, dacă nu se va opri războiul.”

Una dintre ultimele investigații semnate de Bellingcat, despre drona „Forpost” doborâtă în Ucraina

Europa Liberă: Pe rețelele de socializare mai sunt semne ale prezenței forțelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei?

Aric Toler: „Mă ocup de alt subiect și n-am verificat, dar cred că acum n-au mai rămas prea mulți. Totuși, sunt sigur că încă mai sunt. Ruslan Leviev și echipa lui au realizat o investigație în care au dovedit că trei oameni din forțele speciale ruse au murit în mai, în Luhansk. Așa că sunt sigur că militari ruși mai sunt, dar nu putem compara situația de acum cu mobilizarea din august și februarie.”

Europa Liberă: Care investigație a fost cea mai interesantă?

Aric Toler: „Rapoartele ample despre zborul MH17 au fost foarte importante și au avut o rezonanță mare, dar cel mai mult îmi place investigația care a trecut practic neobservată. Anul trecut, Evgheni Dokukin din colectivul de hackeri „Ciberforțele Ucrainene” a publicat un pachet de documente, furate de la un colaborator al Ministerului de Afaceri Interne din Rostov. Le-am studiat o veșnicie și am observat că doar unele dintre ele au legătură cu conflictul ucrainean, totuși era Ministerul de Interne, nu de Externe. Dar s-au găsit două documente, despre care am scris pe Bellingcat și RuNet Echo. Primul a fost un raport despre soldații ruși care au fost transportați cu elicopterul într-un spital din Rostov de la un punct de control ucrainean, unde a avut loc un conflict, o luptă. Iar al doilea a fost un raport polițienesc despre un soldat ucrainean care a trecut frontiera, fiindcă a avut nevoie urgentă de ajutor medical. Am început a investiga această istorie și am găsit un interviu cu acest soldat, realizat cu câteva luni mai târziu, unde el a descris acest incident. A povestit cum doctorii și infirmierele ruse aveau grijă de el, fără a se gândi la război, cum s-a întors acasă cu bine și s-a căsătorit. E o istorie extraordinară despre faptul că acest război stupid și fără sens trebuie să se oprească.”

Europa Liberă: Oamenii așteaptă o nouă investigație despre MH17. Puteți să ne spuneți ce va fi?

Aric Toler: „Este o analiză în detalii a Brigăzii de apărare aeriene 53 care aparent a adus complexul «Buk» ce a doborât MH17. Dar în unele surse, de exemplu pe Newsru.com, se afirmă că noi am fi capabili să spunem pe nume tuturor celor 200 de oameni din brigadă. Nu e așa, majoritatea absolută a acestor oameni nu a avut treabă cu transportarea peste hotare a acelui «Buk», nemaivorbind de lansarea acestei rachete.”

XS
SM
MD
LG