Linkuri accesibilitate

O convorbire pe marginea unui nou studiu al Institutului Viitorul privind încrederea consumatorului.

Este timpul pentru a cheltui mai mult sau, dimpotrivă, pentru a economisi? Cât de mult optimism sau, dimpotrivă, cât pesimism are consumatorul faţă de starea în care se află economia? O convorbire pe marginea unui nou studiu privind încrederea consumatorului, percepţia generală privind starea financiară personală şi aşteptările pentru viitorul apropiat cu expertul economic de la Institutului Viitorul Diana Enachi.

Europa Liberă: Aşadar, un nou studiu realizat sub auspiciile Institutului Viitorul privind Indicele încrederii consumatorului, studiu ce are menirea de a arăta modul în care cetăţeanul înţelege, vede starea financiară personală, dar și cu schimbările socio-economice din țară. Studiul de acum a ieșit sub semnătura Dvs. şi a coautoarei Viorica Rusu. Mai întâi – şi nu este niciodată de prisos să facem asemenea precizări – pentru ce sunt realizate asemenea studii, mai ales că există statistici oficiale, alte date şi materiale de analiză care stau la baza politicilor?

Diana Enachi: „Cum am precizat și în acest studiu IDIS Viitorul realizează de mai mulți ani analize în acest domeniu și de fapt, scopul acestui studiu este de a identifica starea economică din țară, dar și starea financiară a gospodăriilor casnice ca o alternativă a statisticii oficiale. Aceasta oarecum ne arată cum își autoevaluează cetățenii starea gospodăriilor casnice, cum prevăd aceștia schimbări în economia țării în viitor, dar și cum își autoapreciază aceștia sentimentele. Astfel, venim cu date calitative mai degrabă.”

Europa Liberă: Care constatare a studiului vi se pare cel mai îndreptăţit să fie scoasă în evidenţă? Ce sentimente ale populaţiei predomină în faţa tendinţelor pe care le are economia?

Diana Enachi: „Am constatat că la majoritatea indicilor cetățenii s-au autoapreciat cu schimbări pozitive, deși cu o creștere semnificativă a indicilor comparativ cu prima perioadă a anului. Însă la situația economică generală din țară aceștia au apreciat mai negativ decât în primele luni ale anului, ceea ce ne face să credem că deși aceștia sunt încrezători în starea financiară a familiilor lor sau în veniturile pe care le vor obține, totuși la capitolul situației economice generale aceștia sunt mai puțin încrezători, fapt demonstrat prin scăderea cu 7 - 10 puncte atât în mediul urban cât și în mediul rural.”

Europa Liberă: Totuși Indicele de încredere a consumatorului presupune – simplu vorbind – gradul de optimism pe care-l are consumatorul faţă de starea financiară în care se află şi faţă de situaţia economică în general. Optimistul cheltuie mai mult, mai puţin optimistul preferă să economisească. În general, parcă ar fi la îndemâna oricui că înţeleagă că lucrurile merg spre mai prost, sunt o mie și una de motive. Cum s-ar explica totuşi un fel de constatări peste aşteptări mai optimiste ale studiului, pentru că în general se pare că totuși a existat și o notă optimistă destul de pronunțată?

Diana Enachi: „Această notă optimistă ne-a dat și nouă de gândit atunci când realizam acest studiu. Dar vreau să menționez faptul că deși aceștia și-au apreciat mai optimist starea financiară cu câteva puncte aceasta este o creștere absolut neesențială, deoarece aceste puncte - 85 de puncte care au fost obținute sunt de fapt, pe o scală de la 0 la 200, ceea ce înseamnă respectiv că ne aflăm încă mult sub nivelul mediu. Probabil aici cetățenii și-au apreciat mai pozitiv starea anume din motivul că aceștia oarecum s-au adoptat la situațiile care s-au evit atât pe plan național cât și în gospodăriile lor proprii. Dacă în primele luni ale anului aceștia erau oarecum mai pesimiști și resimțind foarte direct ceea ce se întâmpla în țară, atunci acum aceștia oarecum s-au adaptat. Iată prin acest fapt ne explicăm noi această creștere foarte mică, dar cum am mai zis am rămas în același diapazon negativ.”

Europa Liberă: Totuși încrederea că vor putea face față necesităților curente de consum cu mijloacele disponibile este mică. Care ar fi principalele cauze ale acestei încrederi situate sub nivelul mediu?

Diana Enachi: „Principalele cauze cum am menționat și anterior sunt salariile care deși au rămas la fel acestea nu le mai acoperă necesitățile de consum, pentru că au crescut foarte mult prețurile, inclusiv pentru bunurile alimentare, dar și la produsele de larg consum. Și, totodată aceștia nu mai au încredere în economia națională, dar nici în clasa politică, și-au pierdut încrederea că se mai poate schimba ceva. Faptul că s-a depreciat atât de mult moneda națională, iar salariile pe care le aveau anterior deja s-au devalorizat și aceștia nu-și mai pot permite aceleași bunuri pe care și le permiteau anterior.”

Europa Liberă: Cine sunt mai optimiști - tinerii, persoanele mai în vârstă? Ce constată studiul și ce arată de fapt, din acest punct de vedere?

Diana Enachi: „De fapt, elementul de vârstă își pune amprenta de fiecare dată asupra încrederii populației și de altfel ca și la început de an se păstrează aceeași corelație - cu cât mai tânăr cu atât mai optimist. Și aici menționăm că anume tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au reprezentat o trecere din această zonă de percepție total negativă în zona neutră a persoanelor realiste. Cu aceasta vreau să zic că cu cât vârsta este mai în creștere cu atât persoanele devin mai negative și mai pesimiste în ceea ce privește atât starea curentă financiară cât și așteptările pe viitor. Respectiv persoanele cuprinse între vârsta de 45 de ani și 55 și cele de peste de 65 de ani sunt mult mai pesimiste și mult mai neîncrezătoare în veniturile pe care le pot obține pe viitor. Acestea respectiv referindu-se la pensie care nu au mari așteptări că aceasta va creștere.”

Europa Liberă: Cât de receptive sunt şi cum pot reacţiona autorităţile responsabile de politici la diagnosticul pe care-l presupune un asemenea studiu, o alternativă, de fapt, a statisticii oficiale de estimare a mediului socio-economic?

Diana Enachi: „Desigur că prin acest studiu ne prepunem să sensibilizăm nu doar atenția publicului larg, dar și atenția autorităților și a instituțiilor care pot face unele schimbări. Și sperăm foarte mult să fie receptivi și oarecum să vadă această diferență dintre statistica oficială și ceea ce prezentăm noi ca fiind sentimentele sau cum văd cetățenii înșiși starea economică din țară. Pentru aceasta am făcut și comparații în ceea ce privește evoluția prețurilor care statistic arată una, iar persoanele văd ca o creștere substanțială, atât așteptările inflaționiste, dar și așteptările pe piața muncii. Cum am zis rata șomajului arată o cifră de 8,5% pentru anul 2015, atunci și cetățenii au niște previziuni mult mai sumbre și mai pesimiste. Și iată prin aceasta vrem să sensibilizăm și autoritățile și sperăm să fie receptivi.”

Europa Liberă: Totuși ca să concretizăm fiind vorba într-un fel de sentimente cum spuneți sau modul cum este percepută o realitate sau alta. Ce trebuie să facă, cum pot să reacționeze totuși, ce au de făcut autoritățile dacă, de exemplu, oamenii au așteptări proaste privind creșterea prețurilor sau pericolul șomajului? Cum apleacă urechea autoritățile la aceste sentimente, reacționează oare sau judecă după cifre seci fără a se băga la sentimente și alte lucruri poate aproximative?

Diana Enachi: „Ceea ce ține de nivelul șomajului sau schimbările așteptate pe piața muncii, desigur foarte multă populație sau un număr mare a cestora a rămas fără un loc de muncă datorită situației din Federația Rusă și acesta o știm cu toții. Dar faptul că rata șomajului oficială este de 8,5% aceasta cifră arată de fapt, că populația care nu are un loc de muncă nici nu se înregistrează în calitate de șomer. Și anume prin acest studiu poate am veni cu o modificare sau cu o propunere ca persoanele ce nu au loc de muncă pentru a fi asigurate și pentru a fi ajutate să-și găsească un loc de muncă aici în țară, ar fi mai indicat să meargă să se înregistreze în calitate de șomer și astfel și rata oficială ar arăta anume situația care este și nu cea care se arată în cifre.”

XS
SM
MD
LG