Linkuri accesibilitate

Țările membre se află în total dezacord în legătură cu procedura repartizării refugiaților.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a reluat negocierile de urgență cu creditorii la Bruxelles în încercarea de-a ajunge la un acord prin care Grecia să evite intrarea în faliment săptămâna viitoare. Discuțiile dificile de miercuri 24 iunie nu au adus vreo ieșire din impas, întrucât Grecia a respins reformele propuse de UE și FMI. Obiectivul discuțiilor este de a ajunge la un acord astfel ca el să poată fi aprobat mai întâi de miniștrii de finanțe din zona euro, apoi de liderii țărilor din UE la summit-ul care începe la Bruxelles joi, 25 iunie, seara, continuând vineri. Grecia are de făcut față unei scadențe față de FMI la sfârșitul lunii curente, adică pe 30 iunie. Dar summitul de astrazi de la Bruxelles este dedicat situatiei refugiatilor.

Summitul european de joi și vineri are ca temă principală migrația, sau mai degrabă ceea ce deja nu se mai poate numi imigrație ilegală, ci un val uman ce lovește Europa. Asta vine după eșecul aplicării planului propus în luna mai de Comisia Europeană, executivul UE, de stabilire a unor cote de refugiați.

Țările membre se află în total dezacord în legătură cu procedura repartizării refugiaților.

Cu toate astea, cifrele migrației în Europa rămân mici în comparație cu milioanele de refugiați din Siria și Irak eșuați pe teritoriul țărilor vecine: Libanul, Iordania sau Turcia.

Comisia Europeană propusese un plan prin care 40.000 de refugiați din Siria și Eritrea, aflați actualmente în Italia și Grecia, să fie repartizați între alte 23 de țări UE.

Chiar și aceste cifre reduse de refugiați sunt contestate de țările membre, lucru care a stârnit severe critici din partea unor organizații non-guvernamentale cum e Amnesty International. Amnesty a scris astfel în ultimul său raport că Uniunea Europeană își pierde dreptul moral de a mai da lecții în legătură cu drepturile omului dacă refuză să găzduiască câteva zeci de mii de refugiați, când țări mai sărace, cum sunt cele din Orientul Apropiat, adăpostesc milioane de migranți

Comisia Europeană e convinsă că doar un mecanism obligatoriu de repartizare ar putea debloca situația, dar e greu de crezut că liderii UE, din care mulți sunt confruntați cu un crescând euro-scepticism acasă, ar putea aproba un asemenea mecanism obligatoriu, care ar fi în mod limpede respins de țări precum Ungaria sau țările baltice.

Opinia publică din multe țări ar înțelege greu de ce Europa le obligă să primească refugiați când trei țări UE: Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, beneficiază de scutiri în acest domeniu.

Și, desigur, ar trebui găsite și modalitățile tehnice și umanitare de returnare în țările de origine a azilanților respinși.

România nu refuză categoric ideea de cote de imigranți, dar pledează pentru preluarea imigranților pe bază voluntară.

Pe deasupra, în opinia autorităților de la București, trebuie să se țină cont și de voința fiecărui migrant - în ce țară preferă să se instaleze. România ar trebui să preia, după cum arată un algoritm propus în luna mai de Comisia Europeană, circa 650 de migranți.

Tot la Bruxelles, în marginea summitului, premierul Greciei, Alexis Tsipras, a reluat negocierile de urgență cu creditorii în încercarea de-a ajunge la un acord prin care Grecia să evite intrarea în faliment săptămâna viitoare.

Grecia are de făcut față unei scadențe față de FMI săptămâna viitoare, pe 30 iunie.

XS
SM
MD
LG