Linkuri accesibilitate

Lilia Carasciuc: Mecanismul privind conflictul de interese începe a funcționa mai bine, dar există multe lacune privind pedepsirea celor care au încălcat legea.

Ce înțelegem prin conflict de interese, cât de limpede se regăsește această noțiune în texte de lege şi în mintea omului, cine este obligat să-l anunțe şi ce merge prost, dar şi de ce, în societatea moldovenească atunci când este vorba de excluderea conflictului de interese? Niște repere – aceste întrebări pentru convorbirea cu Lilia Carasciuc, directoarea Transparency International Moldova.

Europa Liberă: Există şi un prilej formal, Dnă Carasciuc, pentru convorbirea noastră din această dimineață - încheierea unui proiect de anvergură cu titlul lămuritor „Angajarea societăţii civile în monitorizarea conflictelor de interese”. Un proiect finanțat de Comisia Europeană şi desfășurat în Armenia, Moldova, Polonia şi Ucraina de către șase ONG-uri partenere. Înainte de a vorbi puțin despre principalele rezultate ale monitorizării conflictelor de interese în cazul autorităților moldovene, poate ar urma să reamintim ce trebuie să înțelegem prin noțiunea de conflict de interese?

Lilia Carasciuc: „Sigur că există definiții foarte sofisticate ale conflictului de interese, dar prin această sintagmă se are în vedere situația când interesul propriu vine în contradicție, în conflict cu interesul funcției pe care o îndeplineşte o persoană”.

Europa Liberă: Acum, referire la principalele concluzii şi eventual efecte ale monitorizării conflictului de interese în Republica Moldova. Ce ați scoate în evidență?

Lilia Carasciuc

Lilia Carasciuc

Lilia Carasciuc: „Ceea ce ţine de Republica Moldova, noi am realizat această monitorizare pe parcursul mai multor ani înainte de a împărtăși experiența cu ONG-uri din alte ţări, or, monitorizarea s-a bazat pe experienţa Transparency International. Noi am constatat că funcționarii publici la nivel central devin mai informați despre ceea ce înseamnă conflictul de interese, mecanismul începe a funcționa mai bine. Altceva este că în acest mecanism sunt incluse ministerele sau instituțiile care sunt obligate să implementeze aceste politici şi este Comisia Naţională de Integritate, care trebuie să ia atitudine, trebuie să ducă conflictele de interese la un bun sfârșit, să ia o decizie care să se soldeze cu o pedeapsă pentru cei care au încălcat legea. Iată aici am constatat că, din păcate, cadrul legal are o mulțime de lacune. Transparency International a participat într-un grup interministerial pentru a modifica acest cadru. Cu părere de rău, pachetul de legi asupra căruia s-a lucrat la ultima ședință al Guvernului dlui Gaburici nu a fost adoptat pentru a fi trimis mai departe la Parlament. Noi încă o dată chemăm autoritățile publice să atragă atenția la importanța acestui pachet de legi. Acestea au fost concluziile la nivel central, dar la al doilea an de monitorizare, noi am antrenat societatea civilă, organizațiile locale, în monitorizarea conflictului de interese la nivelul administrației publice locale. A fost vorba de niște proiecte destul de mici. De exemplu, în cazul Republicii Moldova s-au cheltuit 11 mii de euro pentru trei proiecte mici, dar eu aş spune că băieții s-au descurcat destul de bine. În primul rând, în unele localități din raionul Cantemir au fost create niște consilii voluntare de cetățeni care au urmărit ședințele Consiliilor locale şi au depistat cazuri concrete de conflicte de interese şi nu le-au permis factorilor de decizie să participe la votare, să ia decizii în situații de conflict de interese. De asemenea, au descoperit cazuri de conflicte de interese care deja au avut loc. De exemplu, primari care au semnat contracte ce ţin de achiziții publice pentru instituțiile de învățământ cu unele companii care erau fondate de acești primari şi aparțineau, cel puțin pe hârtie, rudelor foarte apropiate, cum ar fi soție sau copii”.

Europa Liberă: De ce este importantă transparenţa în privinţa conflictului de interese şi soluţionarea acestora?

Lilia Carasciuc: „Pentru că dacă această situație de conflict de interese nu va fi soluționată, ea reprezintă o uşă deschisă pentru corupţie. Dacă interesul personal al unui funcționar intră în conflict cu funcția pe care o exercită, această persoană poate utiliza situaţia în detrimentul celorlalţi”.

Europa Liberă: Cât de clar se regăseşte noţiunea şi fenomenul în legislaţie, dar şi în mintea omului, funcţionarului sau demnitarului? Altfel spus, există oare o legislaţie bună privind conflictul de interese şi reglementarea acestuia, dar şi o înţelegere pe potrivă, adecvată de către populaţie şi categoriilor vizate a ce este acest conflict şi cum trebuie să procedezi ca să fie corect şi bine?

Lilia Carasciuc: „Populaţia este destul de neuniform informată despre ce este conflictul de interese. Deci, noi facem aceste cercetări pe parcursul mai multor ani şi vedem că că ceea ce ţine de funcţionari, mai ales funcţionarii din Chişinău, de la instituţiile publice centrale, ei sunt destul de informaţi. Sondajele arată că circa 97 % dintre ei cunosc foarte bine ce însemană conflictul de interese. În ceea ce priveşte populaţia, ea este mai puţin informată. Cel mult 2/3 dintre cei intervievaţi ar putea face o alegere corectă a definiţiei dacă noi o dăm. Sigur că noi trebuie şi mai mult să informăm populaţia. Mă rog, în ceea ce priveşte Administraţia Publică Locale, aceasta este destul de puțin informată, deşi noi am înştiinţat în cadrul proiectului circa două mii de persoane despre ceea ce este conflictul de interese”.

Europa Liberă: După cum arată rezultatele unui sondaj publicat în 2014, angajaţii nu prea înţeleg în totalitate care este diferenţa dintre un act de corupţie şi un conflict de interese. Recunosc, chiar cel care Vă întreabă acum nu ştie sau, mă rog, n-a ştiut până acum cum trebuie văzută exact diferenţa… Să facem un pic de lumină, unde-i linia care separă aceste două situaţii?

Lilia Carasciuc: „Ştiţi, poţi să te afli într-o situaţie de conflict de interese, dar să nu admiţi încă actul de corupţie. Posibil că eşti o persoană destul de cinstită, dar nu îţi dai seama că încalci legea. Posibil că ai luat parte la o decizie în favoarea unei persoane faţă de care ai un interes, dar poate nu ai luat, adică, poate, ai participat la votare şi ai ales compania cea mai eficientă, cea mai interesantă pentru un contract anume. Totuşi, tu ai fost într-o situaţie de conflict de interese. Atât timp cât ai putea avea acest interes, tu nu trebuie să participi la luarea deciziilor. Conflictul de interesul diferit. De exemplu, Transparency International mai mulți ani în urmă, urmare evenimentelor din aprilie 2009, am spus că nu vom avea rezultate pentru că în investigare participă persoanele care au fost implicate în acest caz. Conflict de interese am depistat și în cazul „Pădurea Domnească” – Procurorul General care a participat la această vânătoare pentru că, pe de o parte, el a participat la vânătoare, pe de altă parte, el dirija instituția care se ocupa cu investigarea cazului. Iată acestea sunt cazuri foarte tipice de conflicte de interese.”

Europa Liberă: În prezent, ce pedepse sau ce riscă funcţionarul dacă în mod premeditat perseverează în conflictul de interese şi nesocoteşte legislaţia?

Lilia Carasciuc: „Ştiţi, confuzul legislaţiei actuale este că noi avem o pedeapsă cât de cât pentru situaţia de conflict de interese: trei mii, şase mii lei. Multe decizii judecătorești sunt contestate, dar situația cea mai ciudată a fost că pentru luarea deciziei în conflict de interese nu a existat pedeapsă. De aceea, în pachetul care a fost propus Guvernului spre acceptare, spre adoptare, această situație a fost soluționată. Au fost stabilite pedepse proporționale, dacă crima este mai mare, respectiv, şi pedeapsa este mai mare. A crescut şi termenul de prescripție pentru că una din probleme era că se dădeau un termen de prescripție doar de trei luni, ceea ce însemna că majoritatea persoanelor nu puteau să fie pedepsite pentru această încălcare”.

Europa Liberă: Dar în această situaţie înţelegem că pachetul de legi a fost pus în sertare şi, mă rog, se va reveni la el când se va reveni, dar vreau să vă întreb dacă este vorba doar de un mecanism de soluţionare a conflictelor de interese sau este, totuşi, vorba şi de mentalitate, de inerţie, un fel de cultură sau subcultură a locului, „am mai multă încredere în cumătru decât în legislaţie” etc?

Lilia Carasciuc: „Cu părere de rău, legislația Republicii Moldova nu include noțiunea de cumătru și de aceea această lege nu este aplicabilă cumetrilor. Mă tem să spun acest lucru la radio, pentru că lumea momentan începe a le utiliza. Mă rog, în acest proiect nou al legii, cercul persoanelor apropiate a fost lărgit considerabil. Ați întrebat dacă este vorba și de mentalitate: sigur că noi trebuie să lucrăm asupra acestui aspect și să ducem o campanie de informare a publicului, dar este important ca și legea să permită tragerea la răspundere a persoanelor vinovate”.

XS
SM
MD
LG