Linkuri accesibilitate

Mailis Reps: „APCE nu are de ce să schimbe nimic în atitudinea sa, câtă vreme partea rusă nu o face”


Un interviu acordat în exclusivitate EL de co-raportorul APCE pentru Ucraina, secretarul general al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE).

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a examinat miercuri un raport care propune prelungirea până în ianuarie 2016 a sancțiunilor impuse de organizație împotriva Rusiei, ca urmare a anexării Crimeei și războiului din estul Ucrainei.

Deși inițial membrii APCE propuseseră excluderea Rusiei din APCE, s-a decis totuși menținerea dialogului cu Rusia, în ciuda faptului că, de mai bine de 6 luni, deputații ruși refuză orice contact cu Adunarea Parlamentară, în semn de protest față de setul de sancțiuni votat la Strasbourg, după cum explică pentru Europa Liberă europarlamentara Mailis Reps (ALDE, Estonia), co-raportor APCE pentru Ucraina.

În interviul acordat în exclusivitate corespondentului Europei Libere la Strasbourg, Iolanda Bădiliță, Reps, care reprezintă Estonia la APCE, mai spune că țara sa se teme de impredictibilitatea Rusiei.

Europa Liberă: Doamnă Reps, APCE decide dacă anulează sau nu acreditarea Federației Ruse la această organizație. Ce spune mai exact raportul care pune in discuție acest lucru?

Mailis Reps

Mailis Reps

Mailis Reps: „În sesiunea din ianuarie am discutat anexarea Crimeei și conflictul din Ucraina. Din păcate, in acest răstimp, multe lucruri nu doar că nu s-au schimbat în bine, ci au luat un curs negativ. Acum câteva luni am decis să mai dăm un răgaz până în luna iunie. Suntem asadar in iunie. Ce s-a intamplat bun? Crimeea este încă ocupată, încă mor oameni în estul Ucrainei. Ca atare, așa după cum spune și raportul, APCE nu are de ce să schimbe nimic în atitudinea sa, câtă vreme partea rusă nu o face. Nici nu inchidem de tot ușa Rusiei. Altfel spus, Rusia va rămâne membră a APCE, fără să aibă însă putere de decizie - fără drept de vot.”

Europa Liberă: Dar asta nu înseamnă anularea acreditării...

Mailis Reps: „Aceasta a fost ideea inițială a raportului. Excluderea, anularea acreditarii. Dar acum raportorul (Stefan Schenach, Socialisti) propune să mentinem situatia actuală: Rusia poate rămâne in APCE dar fără drept de vot.”

Europa Liberă: Oricum, nu mai vedem delegați ruși de multă vreme aici, din ce știu nu au comunicat deloc cu membrii APCE sau cu oficiali ai instituției. Există aici vreun dram de speranță ca acest dialog va reînvia cândva?

Mailis Reps: „Știți, a fost alegerea delegației ruse să părăsească Adunarea Parlamentară. Noi credem însă că ușa trebuie lăsată deschisă. De aceea nu se merge încă până la excluderea Rusiei din APCE. Mai discutăm în ianuarie 2016. Până atunci, rusii nu vor avea insă drept de vot, iar asta, din ce se vede, ii determina să întoarcă spatele organizației.”

Europa Liberă: Se poate spune că Adunarea Parlamentară nu privește cu optimism găsirea prea curând a unei soluții conflictului din Ucraina? Cum poate determina APCE Rusia să dialogheze pe această temă, dacă parlamentarii ruși nu mai vin la Strasbourg, dacă boicotează organizația?

Mailis Reps: „Rezoluția care va fi supusă votului astăzi de APCE este foarte critică și merge în detaliile acestui conflict. Vorbește despre război, despre anexarea Crimeei, despre morți, despre dovezile NATO că armata rusă este prezentă în Ucraina și că acolo se luptă cu armament greu. Aici nu vorbim despre emoții, este vorba de fapte: Rusia a violat dreptul internațional, a modificat harta Europei modificând granițele.”

Europa Liberă: Miniștrii de externe UE au extins sancțiunile economice împotriva Rusiei pentru incă 6 luni. Asta în timp ce Consiliul Europei, prin APCE, prelungește la rândul său sancțiunile legate de dreptului de vot și accesul Rusiei în structurile de decizie ale organizației. Pare că la Bruxelles și la Strasbourg se cântă pe aceeași voce.

Mailis Reps: „APCE a reacționat la aceste evenimente cu măsurile statutare care îi erau la îndemână: a interzis dreptul la vot și le-a interzis delegatilor ruși să aibă funcții de conducere în organizație. Desigur, aceste lucruri au fost recepționate fără nici o plăcere de ruși, căci singurul lucru care le-a rămas a fost să vină aici pentru dialog, fără a putea decide cu privire la eventuale documente, rezoluții care privesc Rusia sau organizația, în general. Pe de altă parte, UE a aplicat sancțiuni economice. Cele două seturi de sancțiuni transmit un mesaj foarte puternic, un mesaj pe care colegii ruși nu doresc sa îl asculte. În schimb, au răspuns cu propriul set de sancțiuni. Din păcate, 69 de persoane apropiate de problematica rusească sau ucraineană, care au intocmit rapoarte pe aceste teme și au exprimat critici de-a lungul timpului, au fost incluse pe acea lista neagra de indezirabili în Rusia.”

Europa Liberă: Și NATO joacă un rol aici. Organizația tocmai ce a anunțat că își va dubla forțele de reacție rapidă. Dl Stoltenberg, secretarul general al NATO, a spus că NATO va accelera procesul de luare a deciziilor, pentru a face față noilor provocări. NATO va înființa în plus o unitate logistica în cadrul unei structuri generale de comandă. Este acesta un pas bun în direcția păcii?

Mailis Reps: „Dacă vorbim despre pace, trebuie sa nu uităm că acordurile de la Minsk sunt violate încontinuu. Armata rusă este încă prezentă în Ucraina. Dacă vorbim despre Rusia, trebuie să vorbim și despre sprijinul Rusiei pentru separatiștii din Luhansk si Donețk. Nu avem pace în Europa acum. Dacă adăugăm la acești factori persoanele dizlocate, refugiații, peste un milion și jumătate, și inca un milion și jumătate persoanele afectate din punct de vedere economic de acest război, întelegem dimensiunea acestei crize și faptul că Europa, inclusiv NATO, trebuie să reacționeze. Cu ajutorul NATO se încearcă restabilirea echilibrului în Europa. Mulți cred că este singura posibilitate de a preveni pașii ulteriori ce ar putea fi făcuți de Rusia în aceasta directie.”

Europa Liberă: Care este atmosfera în țara Dvs., Estonia. Am auzit analiști care puneau sub semnul întrebării validitatea desprinderii statelor baltice de Uniunea Sovietică, care pun sub semnul întrebării independența acestora. Există o teamă de război în Estonia?

Mailis Reps: „Dacă luam drept exemplu Ucraina, nici noi, nici observatorii, nici media nu putem să nu ne gândim la faptul că cei care ar putea urma sunt Polonia și statele baltice. Și asta pentru că Rusia este foarte aproape de noi, iar istoria noastra este, pentru o perioadă, perioada sovietică, asemănătoare cu cea ucrainiana. Ucrainienii doresc azi să ia în mod independent ce decizii doresc. Iar noi, balticii îi susținem cu tărie. Mulți experti, mulți voluntari ajută azi Ucraina, tocmai pentru ca noi toți credem în dreptul fiecăruia de a lua ce decizii dorește. Cât privește teama de razboi, nu aș spune neapărat că ne este teamă de război, cât de neprevăzut. Rusia este impredictibilă. Care este următoarea mișcare, care este următorul nivel, asta incercam aici să prevedem, asta incearcă și UE să facă, și este foarte dificil.”

XS
SM
MD
LG