Linkuri accesibilitate

Izgoniţi şi refugiaţi


Detaliu cu o stemă a Basarabiei pe o placă de comemorare pusă de Uniunea Izgoniților Germani
Detaliu cu o stemă a Basarabiei pe o placă de comemorare pusă de Uniunea Izgoniților Germani

20 iunie, Ziua pribegilor, oficializată în Germania.

Începînd cu acest an, Germania a instituit o nouă sărbătoare neoficială. Ziua izgoniţilor şi a refugiaţilor. Guvernul federal a stabilit ca data solemnităţilor dedicate acestei zile să fie 20 iunie. Data se suprapune cu Ziua Internaţională a Refugiaţilor, stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).

Sub această umbrelă se încadrează şi milioanele de germani care în urmă cu 70 de ani s-au refugiat din ţări răsăritene spre vest sau care în urma războiului au fost izgoniţi din Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia. Din această stare de fapt derivă şi denumirea Bund der Vertriebenen – Uniunea Izgoniţilor Gemani – care cuprinde diferitele organizaţii şi asociaţii ale etnicilor germani, stabiliţi în Germania occidentală. Inclusiv cei din România, Basarabia, Bucovina şi Dobrogea.

În anii postbelici, Uniunea Izgoniţilor s-a opus cu vehemenţă recunoaşterii frontierelor stabilite, ceea ce în Polonia, de exemplu, fusese taxat drept revanşism. Piedicile politice venite din partea „izgoniţilor” a frînat procesul de reconciliere germano-polonez şi germano-cehoslovac, dar nu l-a împiedicat.

După unificarea celor două Germanii, organizaţiile izgoniţilor au continuat să formuleze revendicări, privind restituirea unor bunuri confiscate, respectiv abolirea decretelor emise în Cehoslovacia, în urma cărora s-a efectuat epurarea etnicilor minoritari germani. Sub preşedinţia noului lider al izgoniţilor, Bernd Fabritius, originar din România, linia politică generală conservatoare a fost mult atenuată.

Cu prilejul festivităţilor Zilei refugiaţilor, care s-au desfăşurat la Berlin, au fost lansate apeluri la solidaritate cu toţi refugiaţii. Apelurile au venit din partea ministrului de interne şi preşedintelui federal, Joachim Gauck, şi pot fi interpretate ca o chemare către cei care consideră că „izgoniţii” ar trebui trataţi ca o categorie privilegiată. Asta doar pentru că sunt etnici germani. O instrumentalizare politică a fenomenului pribegiei este neavenită şi contraproductivă. Cetăţenii germani, în general, trebuie să dovedească în continuare că sunt primitori. Asta în pofida unor greutăţi – a declarat ministrul de interne.

În acest sens s-a pronunţat şi preşedintele Gauck, care a cerut cetăţenilor să dea dovadă de înţelegere faţă de oamenii care se află într-o situaţie dificilă şi au fost nevoiţi să-şi părăsească ţinuturile natale.

Tot Gauck a precizat că stabilirea unor refugiaţi în Germania constituie pentru cei salvaţi din valurile Mării Mediterane o şansă de supravieţuire alături de germani, cărora le-a amintit că milioane dintre ei fuseseră într-o situaţie similară.

Festivităţi, precum este cea instituită acum, în nici un caz nu trebuie transformate în relativizări istorice, a opinat editorialistul ziarului „Jüdische Allgemeine Zeitung”. Ziarul avertizează faţă de tendinţa nedepăşită a unor reprezentanţi ai Asociaţiei Izgoniţilor de a trece sub tăcere cauzele care au declanşat, de fapt, valul de refugiaţi germani din estul Europei. Chiar dacă nu toţi etnicii germani au fost susţinători ai lui Hitler, ceea ce a urmat după război, nu poate fi privit doar din perspectiva izgonirilor. O mare parte dintre germanii izgoniţi, subliniază ziarul, „a susţinut sistemul nazisto-terorist şi era la curent cu prigonirea şi anihilarea populaţiei evreieşti”. „Majoritatea”, conchide ziarul, „şi asta trebuie reamintit mereu, era compusă din făptaşi şi nu din victime.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG