Linkuri accesibilitate

Agricultorii nu au primit nici un ban din cei promişi de autorităţi pentru subvenţionarea lucrărilor agricole (Mold-street.com).

Într-o analiză a situaţiei politice din ţară, jurnalistul Vitalie Călugăreanu avansează la „Deutsche Welle” ipoteza că liderul comunist Vladimir Voronin ar putea deveni următorul președinte al Republicii Moldova. În condițiile în care posibilitatea unei coaliții între PLDM+PDM+PL rămâne incertă, crede autorul, „balanța înclină spre o alianță PLDM-PCRM-PDM – doar că de data aceasta ar putea fi vorba de o alianță oficială”. Funcția de prim-ministru, în cazul unei astfel de combinații politice, ar urma să-i revină, potrivit lui Vitalie Călugăreanu, lui Andrian Candu, iar în acest caz, funcția de spicher – liderului PLDM, Vlad Filat. „Comunistul Voronin ar urma să fie învestit, în 2016, în funcția de viitor șef al statului”, notează autorul pentru „Deutsche Welle”.

Portalul Anticorupţie.md scrie că angajaţii Consiliului Superior al Magistraturii au inclus pe ultima sută de metri în ordinea de zi a şedinţei de astazi, chestiunea privind concursul pentru suplinirea postului de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău. Singurul candidat este Ion Pleşca, actualul şef al instanţei căruia îi expiră mandatul şi care a fost numit în această funcţie în iulie 2011. Reporterii amintesc că judecătorul este unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării.

„Ziarul de Gardă” notează într-un articol că magistrații de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) au trăit, în 2014, „pe picior mare”. „Practic toţi judecătorii instanţei au avut anul trecut salarii de peste 200 mii de lei pe an, deci, peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase”, scrie publicația de investigație.

Analizând deprecierea monedei naționale față de principalele valute de referință experții economici citaţi de „Ziarul Naţional” susțin că nu există motive de îngrijorare pentru că factorii economici nu s-au schimbat esențial. De vină ar fi jocurile unor actori de pe piața valutară, care profită de situația politică incertă, după demisia Guvernului, amânarea negocierilor cu Fondul Monetar Internațional și anunțul Băncii Naționale privind instituirea administrării speciale pentru alte trei bănci.

Expertul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Alexandru Fală, susține că pot fi deprecieri mai mari ale leului într-o anumită perioadă, dar situația se va stabiliza. Economistul evită să facă prognoze pentru viitorul apropiat și punctează că „totul depinde de termenul în care va fi numit un nou Guvern”.

Portalul Mold-street.com aminteşte că a trecut aproape jumătate din acest an, dar agricultorii nu au primit nici un ban din cei promişi de autorităţi pentru subvenţionarea lucrărilor agricole. Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricolei pentru anul 2015 a fost adoptat cu mare întârziere pe 10 iunie de către Guvernul condus la acea dată de Chiril Gaburici. Chiar şi aşa, constată jurnaliştii, documentul nu reprezintă un prilej de bucurie pentru fermieri. Şi asta deoarece din suma de 610 milioane lei alocată în acest an pentru susținerea agriculturii, 230 de milioane vor merge la stingerea restanțelor la subvenții pentru anul trecut. Cele 390 de milioane rămaşi vot trebui să satisfacă cerinţele agricultorilor, care în solicitările lor faţă de autorităţi, înaintate în cadrul unor proteste din primăvara acestui an, cereau majorarea fondului de subvenţionare până la 1,2 miliarde lei.

XS
SM
MD
LG