Linkuri accesibilitate

Despre percepția politicii la moldoveni și a Moldovei în lume la sfîrșit de săptămînă cu EL, Valentina Ursu și invitații ei: Valentina Guțu, Svetlana Suveică și sociologul Dorul Petruți.

Chiril Gaburici a refuzat să asigure funcția de premier până la numirea unui nou guvern. El a spus că își dorește ca liderii coaliției să vadă în demisia sa un start imediat al formării unei majorități parlamentare stabile și a unui nou guvern care să urmeze calea europeană a reformelor pentru țară. Și demnitarii occidentali îndeamnă autoritățile de la Chișinău să urgenteze lupta cu corupția și să sporească acțiunile de reformare a sectoarelor justiție și financiar pentru ca banii europeni să nu fie furați, ci investiți. Despre o Moldovă fără viitor, dacă nu face reformele necesare, vorbim la acest sfârșit de săptămână.

Țara are nevoie mai mult ca niciodată de responsabilizarea clasei politice pentru a accelera reformele și a continua parcursul european. Sunt câteva opinii culese la întâmplare pe străzile din orașul Călărași.

„Atât de mult s-a furat în ţara aceasta, atât de mult şi-au bătut joc de poporul acesta, că cetăţenii sunt dezamăgiţi complet.”

Europa Liberă: Dar dezamăgirea nu duce la bine.

„Nu duce la bine.”

„Noi am trăit în sărăcie şi probabil va fi şi mai rău decât este acum. Eu nu văd ieşire din situaţie. Şi mai ales că Gaburici şi-a dat demisia. Mai departe noi nu ştim ce va fi şi cum va fi.”

Europa Liberă: Dar a cui e vina că s-a ajuns la ce s-a ajuns? A cetăţeanului care nu a ştiut pe cine să voteze sau a celui care a ajuns sus ales şi a uitat de cel care l-a ales?

„Acel care a fost ales. Ne-am dat votul după cum am socotit noi, însă dacă a ajuns sus trebuie să aibă grijă nu doar de dânsul, dar şi de popor.”

Europa Liberă: Cetăţenii sunt solidari atunci când trebuie rezolvată o problemă în comunitate?

„Nu sunt uniți. Dacă ar fi toţi cu aceeaşi idee, toţi cu aceeaşi părere, poate s-ar face ceva. Dar aşa e cum trage racul, ştiuca şi broasca, fiecare în partea lui. Aşa nu se face.”

Europa Liberă: Republica Moldova are nevoie de Uniunea Europeană sau Bruxelles-ul de Republica Moldova?

„Mai mult Moldova de UE.”

Europa Liberă: De ce?

„Ca să ne schimbăm spre bine, să trăim mai bine.”

„Noi avem nevoie de UE. Pentru că se va ridica standardul de viaţă, nivelul mediu de trai la noi în ţară.”

Europa Liberă: Dar aceasta trebuie să fie contribuţia Bruxelles-ului sau a cetăţenilor Republicii Moldova?

„Logic ar fi să fie contribuţia moldovenilor, ca să ajungem la un standard european şi mediu european ca să ne accepte ei în Uniunea Europeană. Ceea ce pot autorităţile de la Bruxelles este să contribuie, să facă investiţii, dar le vor face atâta timp cât vor vedea că merită şi că nu vor fi cheltuite în zadar şi în moduri corupte.”

Europa Liberă: Eşti tânăr. Ce vârstă ai?

„24.”

Europa Liberă: Îţi vezi viitorul într-o Moldovă europenizată?

„Poate un viitor nu prea apropiat, în 15-20 de ani. Pentru că e foarte greu să schimbi mentalitatea unei întregi naţiuni, ca să o aduci pe calea cea bună şi pe o dezvoltare şi prosperare atât economică, dar şi culturală. Pentru că nu e atât de uşor să combaţi fenomenul corupţiei, acesta deja a intrat în sânge. Dar dacă dorim să ne integrăm în UE, atunci va trebui să o facem.”

Europa Liberă: Cine face viitorul european al Moldovei acasă?

„Noi, tinerii, care plecăm peste hotare. Noi trebuie să-l facem. Trebuie să ne gândim foarte bine atunci când plecăm ca să avem unde ne întoarce şi să aducem o schimbare bună.”

***

Valentina Guțu este profesoară de franceză la liceul din Corjeuți, raionul Briceni. În acest sat fiecare al patrulea locuitor câștigă bucata de pâine în Franța, țara de unde a revenit și ea, după câțiva ani munciți acolo. Valentina Guțu e de părere că în Moldova nu ar exista voință politică pentru a face adevărate reforme, aceasta deși autoritățile dispun de tot sprijinul financiar oferit de Uniunea Europeană.

Valentina Guțu: „Dorim din toată inima ca orientarea să fie spre Uniunea Europeană. În satul meu, Corjeuţi, Briceni, majoritatea pleacă şi lucrează în Franţa şi de aceea satul meu are orientare pro-europeană. Alături avem alte sate, unde sunt locuitori vorbitori de limbă rusă şi ei mai cred încă în Rusia ca stat puternic şi un stat care ne va salva de la toate. Deși vedem pe plan internaţional că Rusia o duce destul de slut, este sancţionată.”

Europa Liberă: Corjeuţi e în imediata vecinătate a hotarului cu Ucraina. În Ucraina este război. Cum vă explicaţi dumneavoastră opinia mai multor cetăţeni care spun că Putin are dreptate, că Putin se bucură de cea mai mare încredere în rândul oamenilor?

Valentina Guțu: „E foarte dureros. Am avut şi eu ocazia să aud aşa păreri, am mers cu un moş într-o călătorie din Corjeuţi până la Briceni, şi el se exprima că Putin face foarte bine. Rămân foarte amărâtă, foarte întristată, fiindcă mai ales am constatat că partea bărbătească se gândeşte că rezolvarea problemelor este anume prin luptă şi Rusia trebuie să se prezinte ca un stat puternic şi aşa trebuie să fie, fiindcă întotdeauna aşa a fost.”

Europa Liberă: Cum înţelege moldoveanul ajutorul care vine din partea Rusiei?

Valentina Guțu: „Dar nu au oferit absolut nimic şi nici nu oferă. Toate embargourile acestea Rusia le impune când doreşte, gazul îl scumpeşte cum doreşte, preţurile le stabileşte tot Rusia. Nu ştiu, nu pot înţelege şi de multe ori mă gândesc cum, oare, nu se vede foarte clar politica ambiguă şi murdară a Rusiei faţă de toate ţărişoarele, faţă de toate fostele republici, cum ne spuneau ei cândva. E foarte straniu şi chiar nu îi înţeleg pe unii oameni, de ce cred ei că Rusia este o salvare. La noi în sat foarte mulţi, mai ales tinerii, au înţeles că Uniunea Europeană este o şansă, un adevăr, un trai decent pentru toţi.”

Europa Liberă: Şi cum s-ar explica la Corjeuţi s-a reuşit europenizarea satului şi în alte localităţi e mult mai greu? Şi cetăţenii chiar au pierdut încrederea în acest parcurs european.

Valentina Guțu: „Specificul satului meu pot să-l redau prin următoarele cuvinte: oameni foarte harnici, doritori de a reuşi.”

Europa Liberă: Cu iniţiativă, descurcăreţi.

Valentina Guțu: „Cu iniţiativă. Chiar primele plecări în Franţa au fost din partea unor tineri, s-au integrat în societatea franceză şi au reuşit. Apoi, treptat am plecat împreună cu alţi săteni şi am văzut că într-adevăr Europa şi mai ales Franţa, Parisul, pentru noi e o salvare.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, om de la firul ierbii, cum explicaţi mătuşii Ioana, moşului Vasile beneficiile de care s-ar bucura, dacă Moldova ar fi mai aproape de Uniunea Europeană?

Valentina Guțu: „În Uniunea Europeană, în primul rând, este lege pentru toţi, pentru nacialnici, cum se exprimă mătuşile, pentru toţi şefii, şeful nu are ale lui privilegii şi omul de rând să rabde şi să sufere cum este. Un alt beneficiu – sfera afacerilor. Să fie mai largă şi de aici vin mai mulţi bani la buget şi pensiile în felul acesta vor creşte.”

Europa Liberă: Deci, nu sunt înăduşite afacerile, este susţinută iniţiativa celor care vor să iniţieze businessuri, astfel încât taxele, impozitele care vin în haznaua ţării adaugă la prosperitatea satului.

Valentina Guțu: „Să fie corecte pentru toţi, nu cum acum. Şi toţi înţelegem că în Republica Moldova sunt oameni care în genere nu varsă bani în buget, sunt care au privilegii.”

Europa Liberă: Care e păcatul cel mai mare al guvernanţilor că lucrurile în Moldova nu se schimbă în bine?

Valentina Guțu: „Păcatul cel mai mare e anume că politica lor e foarte ambiguă, ba sunt cu Uniunea Europeană, ba îşi schimbă orientarea spre Rusia. Ne-au spus: „Poziţia şi cursul nostru este spre Uniunea Europeană”, apoi îndată după alegeri ne-au transmit direct: „Nu mai depunem nicio cerere pentru aderarea la Uniunea Europeană, fiindcă nu vom trece acum”. Am rămas şocaţi.”

Europa Liberă: Dar Moldova e pregătită ca să depună această cerere?

Valentina Guțu: „Nu suntem pregătiţi. Fiindcă corupţia e la cel mai înalt nivel.”

Europa Liberă: Corupţia ziceţi că s-a înrădăcinat bine în Republica Moldova. Aceste alegeri locale au arătat că cetăţenii vor să scape de corupţie, dar îi aleg pe cei care sunt în dificultate cu legea, pe cei care nu sunt integri moral. Cum?

Valentina Guțu: „Şi la Orhei au votat pentru Shor, şi la Bălţi au votat pentru Usatîi. Am rămas foarte dezamăgiţi, fiindcă se lasă atât de uşor influenţaţi şi cred chiar în lucruri care nu sunt reale.”

Europa Liberă: Cine poate salva Republica Moldova ca să iasă din această situaţie deplorabilă?

Valentina Guțu: „Omul cu discernământ, omul cu inteligenţă şi să se gândească la viitor, ce va fi cu copiii noştri, ce va fi cu nepoţii noştri.”

Europa Liberă: Câţi oameni cu asemenea gândire are astăzi Moldova?

Valentina Guțu: „Intelectualii. Dar am auzit la ţară oameni care lucrează în câmp şi care au un astfel de discernământ şi o astfel de inteligenţă. Numai noi, oamenii, suntem în stare să ne salvăm şi să ne dăm seama de beneficiile Uniunii Europene şi de pericolul care este Rusia pentru toată lumea.”

Europa Liberă: De ce ar fi un pericol Federaţia Rusă?

Valentina Guțu: „Deoarece Putin şi cu toată echipa lui deja nu mai ştiu dacă are salvare şi mai poate ceva salva din Rusia. În Rusia totul a falimentat şi duce o politică externă ca să acopere anume falimentul din interior şi să demonstreze pe plan extern că e o persoană puternică.”

Europa Liberă: Dar în Republica Moldova sunt politicieni care preferă să-şi facă poze cu cei de la Kremlin şi să explice oamenilor anumite avantaje pe care le văd ei de pe urma apropierii Moldovei de Uniunea Vamală condusă de Rusia lui Putin.

Valentina Guțu: „De ce fac aceasta? Numai din cauza că au sume colosale de bani, ei doresc să le păstreze, să nu le piardă. De aceea au făcut apropierea, au bătut palma cu Putin ca să-şi salveze aceşti bani. Dar de multe ori mă gândesc dacă oare nu iau ei calea lui Ianukovici, nu au pornit pe calea lui Ianukovici? Că doar vedem câţi oameni au murit în Ucraina şi ce suferinţă este acolo. Întotdeauna sunt cu gândul la oamenii de acolo. Şi mă gândesc: în secolul XXI aşa ceva să se întâmple? Rusia care se prezenta ca promotorul păcii în această regiune şi la ce s-a ajuns?”

Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla în Moldova, dacă partidele de stânga ar veni la putere?

Valentina Guțu: „Mi-e groază să mă gândesc, chiar mi-e frică. Mă rog întotdeauna bunului Dumnezeu să aibă grijă de noi, că e dezastru. Şi ei pe noi ne-ar împinge să fim şi carne de tun numai ca să-şi păstreze banii lor.”

Europa Liberă: Ce pedeapsă ar merita politicienii pro-occidentali care compromit parcursul european?

Valentina Guțu: „Toţi banii care nu au fost câştigaţi prin muncă, care au fost acaparaţi prin diferite metode de spălare a banilor să fie returnaţi în bugetul ţării, să răspundă conform legii, conform Codului Penal. De multe ori mă gândesc că cea mai mare pedeapsă pentru ei ar fi să lucreze şi să mănânce de pe urma braţelor lor. Eu nu cred că aceşti oameni ştiu a munci corect. Oare de ce sunt aşa oameni, care se gândesc cum să mai născocească ceva ca să-l poată pe aproapele lui minţi şi să-i ia bucata de pâine? Doamne, dă-le să mănânce numai de pe urma braţelor lor! Cred că ei nici nu ştiu a munci cinstit ca să mănânce pâinea din mâinile lor.”

Europa Liberă: Ei sunt chemaţi să rezolve problemele societăţii, problemele unui stat. Dumneavoastră aţi încredinţat acestei puteri să fie preocupată de bunăstarea omului, să facă legea să fie respectată, aşa cum ziceţi, de la opincă până la vlădică, şi buchea, şi spiritul legii să fie aplicate în toate situaţiile. Ei se gândesc la făgăduielile pe care le fac în campania electorală şi la problemele cu care trăieşte omul simplu?

Valentina Guțu: „Nu, din păcate.”

Europa Liberă: Şi aceste două lumi paralele când se intersectează? Doar la alegeri?

Valentina Guțu: „La alegeri. În viaţa de zi cu zi total se depărtează. Şi între noi şi ei e o distanţă ca între polul nord şi polul sud.”

Europa Liberă: Prăpastie mare.

Valentina Guțu: „Foarte mare. Nici nu ne aud.”

Europa Liberă: Cine şi cum responsabilizează clasa politică?

Valentina Guțu: „Responsabilizarea vine din partea organelor de justiţie şi a presei.”

Europa Liberă: Ce rol joacă Preşedintele în actuala situaţie, care stăpâneşte Moldova?

Valentina Guțu: „Vedem poziţia Preşedintelui ţării că este foarte reticentă, nu se prezintă ca un factor hotărâtor, dar mai mult ca un factor care este subminat. Nu înţelegem dacă avem Preşedinte al ţării. De ce nu ar avea o poziţie mai tranşantă: „Voi aţi greşit acolo. Voi încălcaţi legea’.?”

Europa Liberă: Cum vedeţi Moldova în următorii patru ani?

Valentina Guțu: „Vedem Moldova muncind din greu, dar totuşi cu orientarea spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi fost plecată de la Corjeuţi. Cât de mult se răsfrânge plecarea acelui milion de oameni din ţară peste hotare asupra lucrurilor de acasă?

Valentina Guțu: „Se răsfrânge şi pozitiv. Fiindcă majoritatea locuitorilor din Corjeuţi au câştigat bine, au revenit şi au construit case. Dar desigur că o parte, dacă au văzut că acolo există multe avantaje pentru emigranţi, şi-au luat copiii încolo, îşi fac studiile acolo. Şi totuşi noi sperăm ca mulţi copii, făcând studiile acolo, treptat să se întoarcă în Republica Moldova şi ei să facă o schimbare mai radicală, fiindcă sunt copiii crescuţi ai Europei.”

Europa Liberă: Valentina Guțu se mai gândeşte să-şi facă valiza să plece?

Valentina Guțu: „Nu. Am acolo două surori, fiul, dar mama este singură. Nu vorbesc patriotic, dar doresc din tot sufletul ca tinerii din ţara noastră să aibă o dorinţă să înveţe şi să lucrăm pentru prosperarea noastră şi treptat să ne apropiem de Uniunea Europeană. Foarte des vin la noi francezi şi preţuiesc şi apreciază foarte mult dorinţa noastră de a ne schimba, de a-i avea pe ei ca exemplu să învăţăm lucruri frumoase şi să ajungem la un nivel, poate nu cum este acum în Uniunea Europeană, dar măcar cum era la început în ţările dezvoltate care au aderat la Uniunea Europeană.”

***

Doctor în istorie, Svetlana Suveică este cercetător la Institutul de Studii Est și Sud-Est Europene într-un oraș din Germania. Și ea e de părere că populația e dezamăgită de falșii pro-europeni corupți din vârful puterii.

Svetlana Suveică: „Este o stare de spirit legată de dezamăgire. Pentru că s-a declarat drumul, s-a declarat integrarea europeană, dar parcă a rămas la nivel declarativ. Ideea integrării s-a discutat mai mult în Parlament, mai mult prin ziare, omul simplu nu a apucat să înţeleagă care este obiectivul şi în ce constă el.”

Europa Liberă: Dar ce trebuie să înţeleagă simplul cetăţean prin această frază, că Moldova se apropie de Uniunea Europeană?

Svetlana Suveică: „Ar trebui de mers în mase, cum spunea Gorki, de discutat despre ce transformări, ce schimbări s-ar aştepta, de exemplu, dacă mâine Republica Moldova ar deveni parte a Uniunii Europene, în plan economic, în plan politic, în plan social şi nemijlocit în ce priveşte cotidianul omului. Este vorba de o schimbare radicală în viaţa lui, este vorba de un stress care îl aşteaptă sau este vorba de nişte schimbări care, din contra, i-ar facilita anumite servicii şi accesul la informaţie şi i-ar deschide o perspectivă la nivel personal, la nivel de familie pentru un nivel de trai mai bun.”

Europa Liberă: Mulţi oameni cu care discut în fiecare săptămână, atunci când merg în Moldova profundă, se întreabă: până a ajunge la beneficii reale din partea Uniunii Europene de ce guvernanţii nu încearcă să demonstreze că reformele pot fi făcute? Nu neapărat sub presiunea Vestului, pentru că cei de la putere ştiu prea bine cu ce probleme se confruntă moldovenii acasă. De ce nu se rezolvă aceste probleme? Şi pornim de la bunăstarea fiecărui cetăţean, începând cu crearea locurilor de muncă, majorări de salarii, pensii bune.

Svetlana Suveică: „Există o opinie pe care eu o susţin şi care spune că finalitatea de fapt e marcată prin drumul spre finalitate. Adică efortul pe care îl depui este important şi nemijlocit va da rezultat. Implementarea reformelor este, de fapt, calea care va duce spre ridicarea nivelului de trai al moldovenilor. Şi proiectele acestea politice despre care se discută, perspectiva Est şi Vest pentru Moldova pentru un simplu cetăţean nu este atât de sofisticată, nu trebuie să ştie componenţa Consiliului European, el trebuie să vadă în viaţa de zi cu zi care ar fi schimbările.

Şi când o guvernare, care se declară pro-europeană, aduce aceste schimbări într-o localitate, evident că în momentul în care cetăţeanul este mulţumit, el îşi va pune întrebarea: „Dar cine, cui datorez acest lucru? Cui datorez această schimbare?”. Şi în cazul în care va asocia schimbarea aceasta cu un partid care se declară pro-european şi care este pro-european, atunci cred că votul îi va fi asigurat. Aceasta ar fi soluţia şi nu pare atât de complicat.”

Europa Liberă: Cele mai multe întrebări pe care moldoveanul le adresează partidelor pro-europene sunt: unde e miliardul; de ce s-a furat acest miliard; când ne întoarceţi miliardul; când ne întoarceţi ţara? Şi aici mai apare şi opinia adversarului partidelor pro-europene, a acelor care încearcă să spună că în Uniunea Vamală, Uniunea Euroasiatică ar fi mult mai bine decât în Uniunea Europeană. Şi nu îl zăpăceşte şi mai mult pe omul care şi aşa este, într-un fel, împrăştiat?

Svetlana Suveică: „Prestaţia sau activitatea unui partid politic, dacă vorbim numai de grupul de persoane care îl reprezintă, dar şi coaliţia de guvernare, activitatea se vede prin ce a lăsat în urmă. Pentru că avem partide mai noi apărute pe scena politică, avem şi partide care deja au o istorie. Şi într-adevăr asocierea aceasta cu corupţia, cu furtul de miliarde nu e deloc optimistă.

Sunt publicaţii în presa internaţională foarte serioase, care ne pun într-o lumină proastă, extrem de proastă. Şi eu personal am fost întrebată de câteva ori: „Voi ce faceţi acolo? Vă învăţaţi să faceţi maşinării?” Nu e prea plăcut să explici, de fapt, nici nu ştii ce să explici, pentru că la nivel de cetăţean de rând ai acces doar la informaţia care este publicată în presă, adică rămâne doar să presupui ce a fost şi cum a fost, fără a avea anumite răspunsuri. Aceasta este pesimist şi creează o situaţie în care persoanele cu cultură politică, conştienţi de votul pe care l-au dat sunt dezamăgiţi.

Mai mult, dezamăgirea aceasta este transmisă şi celui care şi-a dat votul inconştient sau sub influenţa anumitor factori. Şi atunci apare o masă de oameni care este dezamăgită de situaţia care s-a creat. Şi dacă nu sunt răspunsuri la întrebare, eu mă uit şi pe site-urile de socializare, chemarea e să nu participi la vot. Şi aceasta îmi pare cel mai grav.

O criză politică s-ar putea întâmpla, ar însemna o criză socială. La un moment dat o anumită pătură a societăţii ca şi când s-ar retrage din viaţa socială. Mi se pare o situaţie extrem de gravă, în special în momentul în care am observat că partidele pro-europene au obţinut un vot din partea tinerilor, în opinia mea, comparativ mai mare decât în perioada anterioară. Deci, aceasta dă de gândit.”

Europa Liberă: Câtă răspundere poartă clasa politică, îndeosebi guvernarea? Şi câtă răspundere îşi asumă pentru ca viitorul acestei ţări să fie unul prosper?

Svetlana Suveică: „Poartă răspundere în totalitate, pentru că sunt partidele care şi-au asumat guvernarea. Atunci şi-au asumat în minoritate, în coaliţie. Ce ar însemna această responsabilitate? În primul rând, pornind de la faptul că această luptă cu corupţia este una declarativă şi timp de patru ani nu ne-am pomenit în situaţia încât să spunem unu, doi, trei, a fost realizat ceva. Dar, din contra, ne-am pomenit în situaţia în care aceste partide sau persoane din aceste partide s-au pomenit în scandaluri de corupţie la o scară extrem de mare, într-o ţară mică cu un buget limitat şi cu o serie de probleme pe care le cunoaştem cu toţii.”

Europa Liberă: O întreb pe Svetlana Suveică ca istoric, se zice că istoria se repetă. Acum ce perioadă ar repeta Moldova?

Svetlana Suveică: „Aceasta este o frază alegorică. Evident că istoria nu se repetă, lucrurile se schimbă, se perpetuează. Dar noi, istoricii, avem senzaţia de deja vu, deşi perioadele istorice le-am studiat în mare parte în baza materialelor, surselor pe care le avem la dispoziţie.

Da, am avut în palma aceasta de pământ schimbări de regimuri, am avut perioade în care cultura politică a societăţii a fost una extrem de joasă şi a fost nevoie de decenii ca să schimbăm ceva. Am avut regim politic totalitar în care libertatea de expresie era extrem de problematică. Şi la un moment dat ni s-a părut că ne-am descătuşat, am obţinut independenţă, am început să clădim ceva, fiecare generaţie şi-a adus contribuţia, şi cea care poate la un moment dat a avut şi beneficii.

Dar până la urmă aşa e, toată societatea participă la dezvoltarea ţării în care trăieşte şi nu putem nega nici aportul celor mai în vârstă, nici aportul celor mai tineri. Esenţialul este să se meargă pe un consens, pe un consens naţional, pe un consens din care fiecare membru al societăţii, fiecare grup cu cine se identifică să-şi găsească scopul, obiectivul, să meargă înainte. Sigur că nu putem vorbi despre aşa-numitul viitor luminos. Noi suntem oameni pragmatici până la urmă şi când vedem că de azi pe mâine lucrurile nu se schimbă, atunci evident că îţi pui o serie de semne de întrebare.”

Europa Liberă: Ar fi o scuză auzind de la politicieni că Moldovei, aflându-se în calea tuturor relelor, nu-i este chiar atât de uşor să facă aceste transformări despre care se vorbeşte şi pe care le aşteaptă şi cetăţenii? Pentru că s-ar confrunta interesele marilor puteri aici, pentru că Rusia i-ar dori un viitor Moldovei, Occidentul vede altfel perspectiva acestei ţări. Există o scuză că Moldova se află în calea tuturor relelor, aşa cum zicea cronicarul? Şi cât se mai poate de spus că Moldova se află la răscruce?

Svetlana Suveică: „Este adevărat că poziţia geografică a ţării noastre nu ne favorizează.”

Europa Liberă: Dar nici pe Ţările Baltice nu le-a favorizat.

Svetlana Suveică: „Exact. Aceasta vroiam să spun, că nu suntem unicii şi irepetabili, mai sunt regiuni de frontieră care pe parcursul istoriei s-au confruntat cu diferite regimuri, cu interese ale marilor puteri, aşa cum aţi menţionat, dar aceasta nu este o scuză. Îmi amintesc că la mijlocul anilor ’90, se spunea: „Nu putem facem nimic, pentru că avem conflictul transnistrean, pentru că avem problema Transnistriei, pentru că nu putem controla circuitul de mărfuri, nu putem controla persoanele care vin, care se duc”.

A propos de déjà vu, au trecut două decenii şi, în principiu, accentele s-au mai schimbat, dar iarăşi această scuză că vrem să facem mai multe, dar nu reuşim din cauza unu, doi, trei. Deci, aceleaşi probleme le vedem acum pe listă. Sigur că apărem ca nişte victime, ca nişte neputincioşi în faţa unor titani care aşteptăm să ne spună ce să facem. Aici este ideea, că ar trebui o coeziune socială şi ar trebui un grup de lideri care să nu manipuleze masele, dar să contribuie la faptul ca acei descurajaţi să ridice capul şi să meargă înainte, acei care aveau de gând să plece să mai zăbovească. Deci, fiecare să contribuie la locul lui de trai cu ce ar putea în folosul familiei sale, în folosul comunităţii sale. Este câmp de activitate şi e păcat când lumea e dezamăgită.”

***

Coaliția de guvernare a profanat procesul de integrare europeană, iar acest fapt a dus la o dezamăgire profundă a cetățenilor. Astfel comentează situația politică din țară și sociologul Doru Petruți, director IMAS-INC Chișinău.

Europa Liberă: Multă lume nu-şi mai pune întrebarea: încotro Moldova; este greşită calea sau e drumul drept pe care merge acest stat. Mulţi îşi pun întrebarea dacă va mai exista statul Republica Moldova dacă lucrurile au luat o asemenea întorsătură… Mă refer la politică, la economie, la social.

Doru Petruţi: „E tot mai greu şi pentru oamenii obişnuiţi să-şi mai dea seama dacă există vreo urmă de voinţă şi în ce parte acţionează voinţa aceasta. Deocamdată suntem într-o situaţie de criză politică, de criză financiar-bancară, de criză socială absolut fără precedent.

Dacă e să fac o comparaţie, cred că acum 10-15 ani şi România trecea prin aceleaşi tunuri trase prin bănci și prin tot felul de caritasuri, şi tot felul de şmecherii financiare. Numai că în România, după zece ani, cei care au făcut lucrurile respective au început să plătească prin intermediul justiţiei care a început să funcţioneze. Mi-e greu să-mi aduc aminte dacă românii mai sperau la aşa ceva înainte de anii 2000, dar iată că după 2010 lucrurile în România s-au schimbat.”

Europa Liberă: Salvarea pentru România a fost integrarea euroatlantică. Pentru Moldova de unde poate să vină această salvare?

Doru Petruţi: „Pentru Moldova nu cred că există voinţă şi capacitate internă de a ne autovindeca. E un sistem care din momentul acesta cred că are nevoie de o intervenţie externă

Pentru Moldova nu cred că există voinţă şi capacitate internă de a ne autovindeca...

pentru a se produce schimbarea. Nu mă refer la intervenţii militare sau de altă natură, ci intervenţie şi de know-how, şi de voinţă, şi de direcţie.”

Europa Liberă: De ce cei din afară ar trebui să vrea să-l facă mai fericit pe cetăţeanul din Republica Moldova, dacă el nu-şi doreşte acest lucru sau nu e capabil el să facă acest lucru?

Doru Petruţi: „Nu, cetăţeanul din Republica Moldova îşi doreşte lucrul acesta, numai că e într-o capcană din care nici el nu mai poate ieşi. Cetăţeanul din Republica Moldova e supus la o presă şi la un flux de informaţie cu tot mai multe direcţionări, intoxicări şi manipulări. Și atunci şi pentru el vedem că e foarte greu să-şi formeze o imagine adecvată asupra a ceea ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Cum se explică fenomenul rar întâlnit, ca lumea care blamează corupţia şi mai ales pe marii corupţi să-i voteze pe cei care au probleme cu integritatea?

Doru Petruţi: „Eu cred că e cel puţin forţat să analizăm rezultatele de la locale cu o interpretare eventual geopolitică. În primul rând, ştim foarte bine că primarii în general migrează cu puterea, pentru că depind de resursele puterii. Apoi mai sunt şi câteva mici elemente de context. Partidul domnului Leancă nu a avut cine ştie ce timp, am avut întoarcerea lui Usatîi şi care vine pe o aşteptare foarte mare, el s-a şi pliat foarte bine pe aşteptări.

Rezultatele de la Bălţi şi de la Orhei sigur că au generat o oarecare stupoare, dar să ne gândim un pic şi altfel la problema aceasta, gândiţi-vă că Renato Usatîi are un scor considerabil şi pe indicatori ce ţin de prim-ministru şi de preşedinte. Nu cred că bălţenii trebuie acuzaţi de ceva, pentru că aceeaşi candidatură dusă la Chişinău nu ştiu dacă nu avea aceeaşi soartă.”

Europa Liberă: Pondere electorală?

Doru Petruţi: „Da. La Orhei situaţia e un pic diferită, pentru că lucrul care chiar mi-a atras atenţia acolo e că în mai puţin de trei săptămâni s-au putut schimba 40% din opinii şi din intenţiile de vot. Şi aceasta spune încă o dată despre cultura politică.

Dar electoratul a ajuns într-o asemenea situaţie, dacă e să vorbim şi de influenţele mass-media, în care a înţeles că cei de la nivelul politic foarte înalt sunt principalii vinovaţi, că la ei nu mai ajunge nimic. Şi în momentul în care oamenii se simt efectiv părăsiţi de întreaga clasă politică, venirea oricui în comunitatea lor poate însemna o şansă a unui erou salvator care să pocnească din degete şi să facă totul aşa cum ei au visat.

În plus de aceasta, dacă mai punem la Orhei şi o maşinărie de campanie care a funcţionat absolut impecabil, tehnic vorbind, în ultimele două-trei săptămâni, resursele alocate, rezultatul e unul aşteptat.”

Europa Liberă: Dacă justiţia îşi făcea treaba, organele de drept îi trăgeau la răspundere pe cei care poartă vină, lucrurile ar fi putut arăta altfel?

Doru Petruţi: „Ei ar putea fi traşi la răspundere chiar şi acum. Şi lucrurile pot arăta şi altfel. Dar până la candidatura celor doi la Bălţi şi la Orhei, să ne gândim ce alternative aveau. Un primar perceput ca fiind corupt şi cu multe dosare intentate, un fost primar interimar venit de la un partid în cădere liberă la Bălţi, care nici măcar nu comunica cu toate segmentele de cetăţeni de acolo. Deci, alternativa care era?”

Europa Liberă: De ce această nepăsare în rândul tinerilor, când e vorba despre alegeri? De ce nu le pasă lor cine trebuie să le decidă soarta pe viitor?

Doru Petruţi: „Şi aici cred că ar trebui făcute unele precizări, pentru că sunt remarci destul de dure la adresa lor. În primul rând, ele sunt generate strict şi de o modalitate matematică pe care CEC a folosit-o, punând 18-21 de ani, un segment mic de populaţie, care sigur are o pondere mică în totalul populaţiei. Statistic vorbind, e vorba de şapte şi ceva procente persoane tinere între 18-21 de ani şi ei s-au prezentat, să zicem, patru din 10 tineri. Nu e o marjă atât de rea, dar 3% pare excesiv de mic.

Dacă analizăm câţi tineri însă s-au prezentat, vom vedea patru din 10, vorbim de un segment de electorat la care nu se face aproape nicio investiţie. Uitaţi-vă pe platformele electorale ale tuturor partidelor şi majoritatea candidaţilor nu îi vizează, foarte multe din ideile de campanie nu îi vizează. Şi apoi vorbim de un electorat, de o părticică din el, care votează pentru prima oară.

Nu investim în educaţia lui civică, nu-i spunem ce înseamnă votul lui pentru comunitatea în care trăieşte, dar pe de altă parte ne aşteptăm ca ei să vină sută la sută la vot. Să renunţăm la treaba aceasta în care nu facem nicio investiţie, nu ne ocupăm şi când e rezultatul final ne mirăm.”

Europa Liberă: Se zice că adevăratele reforme ar putea să aducă prosperitate statului şi bunăstare în casa fiecărui cetăţean. Când aleg, oamenii se gândesc la reforme adevărate, la reforme mimate care ar duce ţara în neunde?

Doru Petruţi: „Până să se gândească cetăţeanul la reforme, el ar trebui să fie educat şi informat ce înseamnă reformele acestea, ce schimbări vor produce, ce rol are el ca cetăţean.”

Europa Liberă: Dar sunt exemple – reforma în educaţie. Foarte multă lume zice că arată rezultate.

Doru Petruţi: „Arată rezultate, dar aici e întotdeauna o bătălie între mesajele negative şi percepţia lucrurilor pozitive care ar putea să apară. Deocamdată reforma educaţiei e percepută preponderent sub aspectul „sacrificiilor”, vezi Doamne, în privinţa generaţiei tinere pe care nu o lăsăm să ia în proporţie de sută la sută bacalaureatul. Iar aceasta vine tot pe un fond valoric eronat. Construim lucruri şi construim reforme, dar valorile la baza societăţii... Acolo lucrurile se mişcă mult mai lent şi mai greu. Trebuie şi alte generaţii.”

Europa Liberă: Eu voi insista. Reforme se fac? Reforme se vor face? E nevoie de făcut aceste reforme? Cum trebuie pregătită populaţia pentru a accepta aceste reforme? Clasa politică, se zice, nu are suficientă voinţă. Ce se întâmplă la capitolul promovarea reformelor?

Doru Petruţi: „Am mai spus-o şi cu alte ocazii în interviurile cu Europa Liberă, Republica Moldova nu a început o perioadă de tranziţie adevărată, încă nu ne este atât de rău precum ar trebui să ne fie, în momentul în care s-ar face reforme care vor avea costuri sociale foarte ridicate. Reforme înseamnă şi disponibilizări, înseamnă ca oamenii în câteva luni să se recalifice şi să-şi caute alte joburi, înseamnă o reconfigurare a pieţei muncii, a economiei ş.a.m.d. Reformele nu se pot face într-o singură curte, sunt sisteme sociale care interacţionează între ele şi reformele trebuie pornite pe foarte multe dimensiuni.”

Europa Liberă: Ideea că aceste reforme se conţin în Planul de acţiuni pe care Moldova l-a semnat cu Uniunea Europeană e una clară.

Doru Petruţi: „E o idee clară şi e un plan de guvernare la care nici două-trei virgule nu ai de schimbat.”

Europa Liberă: Bine, dar începutul când se va face?

Doru Petruţi: „Când vom avea o clasă politică. Şi lucrurile stau în mâna parlamentarilor care ar trebui să înceteze să mimeze că îşi fac munca. Chiar dacă suntem într-o situaţie de acest fel, cu criză bancară, Parlamentul are o mulţime de pârghii. Şi dacă am avea politicieni în această ţară, ar trebui să reacţioneze pe căi instituţionale.”

Europa Liberă: Aici o voi cita pe Maia Sandu, care într-un interviu cu Europa Liberă a vorbit despre „un apetit scăzut la capitolul proiecte de legi în Parlament”.

Doru Petruţi: „Să ne uităm pe „realizările” acestui guvern şi ale acestor deputaţi, câte evenimente publice organizează fiecare minister sau care e activitatea Parlamentului în ultimele cinci-şase luni.”

Europa Liberă: Domnule Doru Petruţi, şi dacă nu sunt reforme, nu se schimbă în bine viaţa cetăţeanului din Republica Moldova, atunci la tot colţul se vorbeşte despre acest vot geopolitic. Să admitem că are partea lui de scuză, dar nu poţi spune că votul acesta geopolitic se răsfrânge mereu asupra viitorului Republicii Moldova.

Doru Petruţi: „Este o scuză convenabilă pentru anumiţi actori politici, dar realitatea arată că, de fapt, foarte puţini actori politici mai au în discursul lor elemente ce ţin de Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală. Aţi mai auzit în ultimele luni cineva accentuând foarte vehement ideea aceasta? Pentru că ele nu sunt cărţi câştigătoare în momentul acesta pentru a aduce voturi. Oamenii nu au înţeles corect, pentru că nici nu au fost informaţi la timp despre povestea standardelor Uniunii Europene şi cum poate fi obţinută această bunăstare. Nici măcar domnul Dodon nu mai vorbeşte de foarte mult timp despre Uniunea Vamală, pentru că se fereşte de asocierile cu Federaţia Rusă şi cu percepţiile foarte negative legate de estul Ucrainei şi intervenţia Federaţiei Ruse în acea parte din Ucraina.”

Europa Liberă: În al 12-lea ceas clasa politică poate să se trezească? Ce evoluţii preziceţi?

Doru Petruţi: „Eu am cu totul altă părere legată de instabilitate – eu văd o stabilitate politică – numai că ea e într-un sens foarte prost pentru cetăţeni…”

Europa Liberă: Un nou guvern va fi instalat repede?

Doru Petruţi: „Să vedem dacă interimatul acesta nu va fi prelungit. Şi vom vedea şi cât ne va costa el, pentru că e foarte greu să stai la masa discuţiilor şi mă îndoiesc că FMI sau Banca Mondială, am văzut ce poziţii au avut perioada aceasta, vor sta la masă discutând lucruri de pe azi pe mâine. E posibil ca, pe lângă miliardul respectiv, politicienii aceştia să ne fi furat şi speranţele, nu doar lucrurile la care aveau acces…”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG