Linkuri accesibilitate

Pentru a călători liber în spaţiul comunitar moldovenii trebuie să deţină un paşaport biometric

Acordurile Schengen, cunoscute mai ales prin aceea că permit călătoria prin majoritatea țărilor UE posedând o singură viză, acoperă în realitate mult mai mult de atât. Ele asigură în același timp și o cooperare judiciară între diferitele țări semnatare.

In practică, pentru a călători liber în spaţiul comunitar, moldovenii trebuie să deţină un paşaport biometric, cu care pot merge în toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia Irlandei şi Marii Britanii, timp de 90 de zile pe parcursul a 6 luni. Ridicarea obligativitatii vizei nu aduce insa cu sine si dreptul de a munci in UE. Acesta nu va veni decat ulterior si prin negocieri mai ales bilaterale.

Pentru a da in alt exemplu, spre deosebire de restul blocului comunist, cetățenii fostei Iugoslavii au putut întotdeauna călători și lucra în țările Europei occidentale înainte de 1989. Restricțiile au fost introduse abia după izbucnirea războaielor din Croația și Bosnia, în 1991. Ridicarea restricțiilor, în 2009, nu a însemnat decît revenirea la o stare de fapt anterioară, după două decenii de întrerupere.

In practică, intervenția sau lobbyingul unei țări membre pot duce la acordarea de facilitați în acordarea dreptului de munca cetățenilor unei țări ne-europene. Astfel, Spania a obținut, după intrarea sa în Uniunea Europeană, ca cetățenii majorității țărilor sud-americane, foste colonii spaniole, să poată călători fără viză în Uniunea Europeană, mai puțin astăzi în țările care nu fac parte din spațiul Schengen, dar care în practică aplică aceleași reguli, si, în acelasi timp, Spania a obținut și ca majoritatea acestora sa primească si dreptul de muncă.

Schengen nu acoperă însă doar state din UE, ci și trei țări din afară: Elveția, Norvegia și Islanda.

Anul trecut, elvețienii au votat în favoarea restrîngerii libertății de circulație pe teritoriul lor. Asta merge împotriva principiului fundamental al UE care este libertatea de circulatie a persoanelor, în egală măsură cu cea a bunurilor și serviciilor. Asta înseamnă că se poate declanșa acum un așa-numit efect ghilotină: dacă Elveția nu mai respectă libera circulație, atunci ea nu poate rămâne în spațiul Schengen, ba chiar și apartenența sa la Piața Comună devine problematică.

Lăsând deoparte Marea Britanie și Irlanda, care nu aderă la Schengen, patru țări nou-intrate în UE, printre care și România, nu sunt încă membre în zonă.

--------------

Dacă nu ar fi existat zona Schengen Republica Moldova ar fi trebuit să negocieze separat cu fiecare ţară din Uniunea Europeană regimul liberalizat de vize de care beneficiază.

Acesta este beneficiul incontestabil subliniat de experţii cărora le-am cerut opinia despre importanţa Acordului Schengen.

Începând cu aprilie 2014 cetăţenii Republicii Moldova pot circula fără vize în spaţiul Schengen, chiar dacă Moldova nu a aderat la acest spaţiu.

Acest lucru nu ar fi posibil fără o serie de reforme în domeniile justiție, anti-corupţie, securizarea datelor cu caracter personal şi a frontierelor, spune expertul de la centrul Expert Grup Dionis Cenuşă:

„Pe lângă asta vorbim şi despre alte aspecte importante cum este combaterea crimei organizate, a traficului de fiinţe umane, gestionarea mai bună a migraţiei, reorganizarea şi îmbunătăţirea controlului frontierelor. Sunt nişte sectoare în care graţie sistemului deja creat între şi cu participarea statelor Schengen noi am beneficiat de asistenţă tehnică şi nu numai pentru a îmbunătăţi gestionarea de către autorităţi a domeniilor menţionate. Vorbim despre asistenţă tehnică şi financiară pe care am obţinut-o din partea statelor Schengen. Datorită liberalizării vizelor, care a fost posibilă inclusiv prin intermediul colaborării între statele Schengen, avem o colaborare cu Frontex-ul şi cu alte agenţii ale UE în domeniile migraţiune sau de controlul frontierelor.”

Directoarea de programe de la Asociaţia de Politică Externă Victoria Bucătaru face trimitere şi la avantajele sociale:

„Pe lângă faptul că cetăţenii au posibilitatea de a călători liber în spaţiul Schengen se rezolvă şi o serie de probleme sociale cu care se confrunta Republica Moldova. Cetăţenii moldoveni pot să se afle pe o perioadă de şase luni pe teritoriul Schengen. Deşi regimul liberalizat de vize nu le permite să muncească în teritoriul Schengen în această perioadă, aceştia au posibilitatea de a-şi căuta contracte de muncă şi de a-şi schimba regimul de şedere în cazul în care sunt încheiate careva contracte. Familiile au oportunitatea de a se reîntâlni mai des şi bineînţeles cetăţenii şi-au schimbat destinaţiile turistice sau preferinţele în ceea ce priveşte petrecerea vacanţelor.”

Făcând un bilanţ la un an de la liberalizarea regimului de vize Ministerul de Externe moldovean anunţa, la 27 aprilie, că aproape jumătate de milion de cetăţeni moldoveni ar fi călătorit în UE.

De fapt, nu era vorba de numărul de cetăţeni, ci de numărul de călătorii, de aproximativ 460 de mii. Potrivit aceleaşi surse aproximativ 2380 de cetățeni moldoveni ar fi încercat să abuzeze, rămânând în spațiul comunitar peste termenul admis de 90 de zile.

Altor aproximativ 1.350 le-a fost interzisă intrarea. Statisticile acestea, spun unii experți, s-ar încadra în marja la care se așteptau europenii.

XS
SM
MD
LG