Linkuri accesibilitate

Reuniunea de astăzi a organizației Amnesty International la Bruxelles.

Criza migranților din Africa și Orientul Mijlociu care își riscă viețile să traverseze Mediterana și zona Balcanilor, ca să ajungă în nordul prosper al Europei, este tema unei noi reuniuni cu participare de rang înalt desfășurată la Bruxelles.

Reuniunea de astăzi a Amnesty International din Bruxelles a debutat printr-o remarcă nemiloasă a lui John Dalhuisen, directorul Amnesty responsabil cu Europa și Asia Centrală: „Felul în care Uniunea Europeană tratează problema imigrației se caracterizează prin zgârcenie și îngustime de spirit.”

Rareori a folosit Amnesty, cea mai activă organizație non-guvernamentală (ONG) internațională în favoarea drepturilor omului, un limbaj atât de dur.

Secretarul general al Amnesty International, Salil Shetty, se află în Bruxelles săptămâna aceasta pentru întâlniri cu înalți oficiali europeni printre care șefa diplomației UE Federica Mogherini și președintele Consiliului European Donald Tusk. Amnesty și-a făcut public în primăvară raportul pe anul trecut, 2014, privind drepturile omului în lume, concluzia fiind că anul trecut a fost „punctul cel mai de jos pe care l-a atins umanitatea în ansamblu de la al Doilea Război Mondial încoace”. Intre timp, însă, a mai intervenit și criza refugiaților care încearcă să traverseze Marea Mediterană spre Europa, precum și faptul că într-un singur accident-naufragiu au murit aproape 800 de persoane.

Amnesty a criticat foarte sever felul în care Europa administrează criza refugiaților, prezentând azi un raport suplimentar care se numește „Conspirația nepăsării”.

L-am întrebat pe Salil Shetty dacă titlul raportului – „Conspirația nepăsării” - nu e prea dur, sau înșelător, în măsura în care termenul conspirație pare a sugera calcul și planificare în reaua administrare a crizei refugiaților.

- „Nu, e ca și cum refugiații ar fi fost o mare surpriză, care a ieșit din neant. Europa trebuia să se aștepte la asta, cu ceea ce se întâmplă la marginile sale. Când vedem că o țară ca Libanul, cu o populație de patru milioane de locuitori primind un milion și jumătate de refugiați din Siria, în vreme ce Europa nu e în stare să repartizeze între țările membre 20.000 de refugiați, cifră care este oricum inacceptabil de coborâtă.”

In legătură cu planul european de a distruge ambarcațiunile traficanților de oameni din Libia, John Dalhuisen, directorul Amnesty responsabil cu Europa a fost foarte categoric: „Europa are un acces foarte limitat la apele teritoriale libiene, așa că nu se poate pune problema unei intervenții de tip militar.”

In schimb, Europa tolerează și cooperează îndeaproape cu țări care au un bilanț al drepturilor omului extrem de discutabil, precum Arabia Saudită. In legătură cu asta, Salil Shetty a spus: „E scandalos ce pot să facă acolo, în vreme ce Occidentul închide ochii."

La fel de dur a fost însă șeful Amnesty și în legătură cu Ungaria, membră în UE, care construiește un zid la granița sa cu Serbia: „Guvernul maghiar a avut o serie de inițiative ciudate, cum a fost sugestia de a reintroduce pedeapsa cu moartea. Suntem dezamăgiți că liderii europeni nu au făcut presiuni mai mari pe Ungaria și pe Orban astfel încât să se conformeze idealurilor europene.”

Cu totul, așadar, bilanțul Amnesty al drepturilor omului în Europa și în lume nu se anunță mai bun nici anul acesta.

XS
SM
MD
LG