Linkuri accesibilitate

„Vrem ca aceste idei să fie bine calculate, la timpul potrivit, şi să servească veritabil intereselor justiţiei...”


Societatea civilă reacționează la inițiativa de modificare a legislației în justiție.

Organizaţii neguvernamentale cu pondere în domeniul reformei justiţiei din Republica Moldova şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la iniţiativa de modificare a legislaţiei, înaintată de Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc – instituţie creată la iniţiativa magistraţilor. Potrivit experţilor, majoritatea propunerilor nu se regăsesc în Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei şi, pe alocuri, vin în contradicţie cu măsurile prevăzute în aceasta. O relatare despre nemulţumirile ONG-urilor.

Suspectă – astfel califică experţii ONG-urilor din domeniul justiţiei graba cu care sunt promovate propunerile înaintate de judecători. Acum o lună, când a fost lansat Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc, magistraţii au propus spre dezbatere publică o serie de idei care ar avea menirea să îmbunătăţească actul de justiţie. Chiar dacă nu au sprijinul societăţii civile, propunerile, 17 la număr, vor intra în dezbatere finală mâine, la Institutul Naţional de Justiţie.

Vladislav Gribincea

Vladislav Gribincea

Dintre toate, susţine directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, ONG-urile din justiţie ar fi de acord doar cu... una. Anumite propuneri, continuă expertul, cum ar fi perceperea taxei de stat la terminarea procesului, mărirea numărului de judecători la Curtea Constituţională sau introducerea curţilor cu juraţi presupun costuri esenţiale pentru bugetul de stat, or, magistraţii nu au explicat din ce surse financiare îşi propun să acopere aceste iniţiative:

„Societatea civilă nu este împotriva la orice iniţiativă care vine din justiţie, din contra, noi susţinem ideile bune care pot să vină din justiţie, numai că noi vrem ca aceste idei să fie, bineînţeles, bine calculate, la timpul potrivit şi care să servească veritabil intereselor justiţiei, dar nu comodităţii judecătorilor. Am prefera ca Centrul care a fost creat să purceadă la început la o analiză foarte minuţioasă a problemelor, până a veni cu iniţiative”.

O altă nedumerire a experţilor ţine de necesitatea modificărilor legislative înaintate de Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc. Or, spune Vladislav Gribincea, efortul magistraţilor ar putea fi canalizat spre lichidarea restanţelor din domeniu, cum ar fi: motivarea insuficientă a hotărârilor judecătoreşti, repartizarea aleatorie a dosarelor, răspunderea disciplinară a judecătorilor sau lipsa de transparenţă la numirea în funcţie a magistraţilor:

„De ce anume acum vin aceste iniţiative? Am avut un an de zile în care Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei, practic, a fost lăsată într-o parte. Pentru noi a fost o surpriză să vedem că iniţiativa vine de la Curtea Supermă de Justiţie – în sens bun. Totuşi, întrebarea era: ce se propune? Ceea ce am văzut noi ca un fir roşu prin toate iniţiativele sunt două lucruri: se propune mai puţin de lucru pentru judecători şi un control mai mare din partea Consiliului Superior al Magistraturii asupra judecătorilor. Avem nevoie, oare, de asta?”

Îngrijorarea ONG-urilor din domeniu ţine şi de faptul că propunerile înaintate de magistraţi nu sunt prevăzute în Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei sau, pe alocuri, chiar vin în contradicţie cu aceasta. Susţinerea financiară oferită de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru reformarea justiţiei este direct proporţională cu realizările angajamentelor din această strategie, prin urmare, spun experţii, autorităţile nu-şi permit luxul să deraieze de la angajamentele asumate.

În replică, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, a calificat drept pripită reacţia organizaţiilor societăţii civile, explicând că setul de propuneri venit din partea Centrului pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc va suferi modificări în varianta finală şi că ultimul cuvânt îl va avea Minisiterul Justiţiei şi Parlamentul:

Victor Micu: „O să dezbatem chiar în şedinţă, să vedem care este situaţia. Sunt raportori pe faptul dat şi, în final, discuţiile se vor încheia, cred eu, cu un memorandum în acest sens, în care vor fi materializate toate discuţiile. Ulterior, memorandumul în cauză va fi înaintat Ministrului Justiţiei pentru a fi propus Parlamentului spre modificarea legislaţiei. Aşa ne gândim”.

Europa Liberă: Propus ministrului înseamnă să treacă şi prin Guvern?

Victor Micu: „Da, da, or, Consiliul şi Curtea Supremă nu au drept de iniţiativă legislativă. Trebuie prin Ministerul Justiţiei...”

Europa Liberă: ... sau prin anumiţi deputaţi...

Victor Micu: „Dar noi o să înaintăm ministrului, să treacă procedura obişnuită, cu dezbateri, discuţii etc”.

Reformarea Domeniului justiţiei este susţinuta de Uniunea Europeană care, în 2013, a decis să ofere Republicii Moldova, în tranşe, 60 de milioane de euro. La finele anului trecut, UE a tăiat cu aproape două milioane de euro cea de-a doua tranşă de bani din cauza că autorităţile nu au înaintat în lupta cu corupţia şi nu au reformat Procuratura. Faptul că marţi, pachetul de legi privind reformarea Comisiei Naţionale de Integritate a fost respins în şedinţa Guvernului, îi determină pe experţii din domeniu să se întrebe dacă cea de-a treia tranşă din banii promişi va ajunge în conturile Ministerului Justiţiei.

XS
SM
MD
LG