Marţi, 16 iunie, Alex Kremer, director al Băncii Mondiale (BM) în Moldova, a publicat un editorial în care a anunţat că Republica Moldova nu va primi suportul bugetar de 45 de milioane de dolari planificat pentru 2015. Alex Kremer a spus că relaţia BM cu Republica Moldova va rămâne îngheţată „până când autorităţile moldovene vor întreprinde acţiuni decisive" pentru soluţionarea problemelor din sectorul bancar: „Noi recomandăm autorităţilor ca cele trei bănci aflate în prezent sub administrare specială - Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank - să fie lichidate. Orice încercare de a naţionaliza şi recapitaliza Banca de Economii nu ar spori doar costul direct pentru bugetul public, dar ar crea şi un risc ca banii contribuabililor să fie utilizaţi pentru a acoperi pierderile ascunse şi pierderile potenţiale de viitor,” spune directorul BM din Republica Moldova şi continuă: “Nu este exclus că o parte din datoriile restante ale Băncii de Economii sunt către persoane implicate în această fraudă. Dacă acest lucru ar fi adevărat, revitalizarea Băncii de Economii le-ar permite să extragă şi mai mulţi bani din contul contribuabililor.”
Cea mai citată în presa de la Chişinău constare din editorialul lui Alex Kremer este totuşi că “ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială să transfere în bugetul Moldovei banii acţionarilor săi prin uşa din faţă, în timp ce există riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin uşa din dos, din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar”.
Expunerea directorului BM, dar şi a reprezentantului UE la Chişinău, Pirkka Tapiola – acesta într-un interviu pentru Jurnaltv urmare a nevotării legilor privind declararea intereselor şi averilor – îi servesc ca reper jurnalistului Vitalie Călugăreanu de la Deutsche Welle să vorbească despre „îngheţarea relaţiei dintre creditorii externi şi republica Moldova”. „Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială şi-au stopat toate proiectele de finanţare, iar UE ar putea întrerupe finanţarea reformei justiţiei din cauza neonorării angajamentelor de către autorităţi”, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu.
Ideea că opţiunea europeană a rămas neclintită după alegerile locale moldoveneşti este formulată de jurnalistul Petru Bogatu în editorialul său semnat în „Ziarul Naţional”. UE a câştigat clar în faţa Rusiei în ultima partidă electorală din Republica Moldova, constată analistul. Chiar dacă scrutinul se constituie într-un semnal de alarmă pentru cele două partide de guvernământ, care s-au prăbuşit în capitală, continuă Petru Bogatu , rezultatul PSRM pe plan naţional este mai slab decât în alegerile parlamentare” şi că reintrarea în circuitul electoral a Partidului Nostru a fragmentat stânga până la refuz, reducându-i forţa şi diluându-i identitatea. Partidul Comuniştilor, din colosul robust de altădată, s-a transformat într-un liliputan epuizat şi fără vlagă, mai pretinde Petru Bogatu.
Portalul Deschide Ştirea analizează, în baza unui raport al Asociaţiei ADEPT şi Centrului Expert-Grup, fenomenele care eclipsează progresele înregistrate de Republica Moldova în ultimii nouă ani. „Progresele înregistrate de Republica Moldova în perioada 2005-2014 sunt subminate de corupţie, politizarea spaţiului public şi performanţa redusă a instituţiilor publice ceea ce demonstrează că în ultimii zece ani reformele au fost promovate sub presiune externă, iar nivelul de acceptare şi voinţa politică faţă de reformare au fost limitate”, se menţionează în articolul citat care face referinţă la raportul „Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate: 2005-2014.”
Portalul de expresie rusă NewsMaker scrie, citând surse din două partide parlamentare, că ex-premierul între 1999 şi 2001 Dumitru Braghiş ar fi singura candidatură a Chişinăului la funcţia de ambasador la Moscova. Funcţia de şef al misiunii moldoveneşti la Moscova a rămas vacantă, după ce, în primăvara acestui an, fostul ambasador Andrei Galbur a fost numit viceministru de Externe în Guvernul Gaburici care a demisionat oficial la 16 iunie .
Analistul politic al Fundaţiei Jamestown, Vladimir Socor declară într-un interviu acordat portalului românesc Ziare.com că partidul lui Renato Usatâi, care a câştigat alegerile la Bălţi, este „un proiect rusesc menit din capul locului să mărească influenţa Rusiei în viaţa politică a Moldovei şi să înfiinţeze o redută politică a Rusiei în Bălţi.” În contextul victoriei forţelor politice pro-ruse la Bălţi, Socor avertizează că Republica Moldova s-ar putea confrunta „(…) cu un pericol potenţial de fragmentare teritorială (…)”
