Linkuri accesibilitate

Maia Sandu: „Faptul că îmi doresc ca reformele în educaţie să continue e cert. Dacă mă văd sau nu într-o următoare echipă, e foarte greu de spus”


Interviu cu ministrul demisionar al învățământului de la Chișinău.

Europa Liberă: Am citit un titlu din presă, „Maia Sandu ar putea să nu se mai regăsească în noul executiv”. Să vă întreb dacă vă doriţi să faceţi parte şi din următoarea garnitură, arhitectură guvernamentală?

Maia Sandu: „Nu ştiu. Aceasta e ce pot să vă spun acum. Faptul că îmi doresc ca reformele în educaţie să continue este cert. Dacă mă văd sau nu într-o următoare echipă, în echipa următoare, este foarte greu de spus la acest moment.”

Europa Liberă: De ce e greu de spus, de răspuns?

Maia Sandu: „Din cauza situaţiei generale, care este una destul de proastă şi din cauza riscurilor care cresc. Şi aceste riscuri ţin nu doar de lucruri abstracte, dar inclusiv şi de sectorul educaţiei, avem probleme de lipsă a sprijinului bugetar, a suportului bugetar din partea comunităţii internaţionale. Tocmai s-a anunţat, şi nu e vorba doar de suport bugetar aşa cum îl înţelegem noi, sunt afectate şi resursele care vin pentru sprijinirea reformelor în sectoare, inclusiv în educaţie. De exemplu, în cazul nostru este un mare semn de întrebare dacă vom primi resursele de la Comisia Europeană pentru implementarea reformei în învăţământul profesional tehnic. Nu ştim ce se va întâmpla cu banii de la Banca Mondială. Deci, se creează nişte condiţii destul de proaste pentru continuarea reformelor.”

Europa Liberă: Ideea era că acolo unde reformele sunt cu şanse, dau rezultate, asistenţa nu va fi întreruptă, se va oferi şi pe mai departe acest suport financiar din partea partenerilor de dezvoltare.

Maia Sandu: „Cel puţin în cazul nostru sprijinul vine prin bugetul de stat, nu avem proiecte care să deburseze pe conturi separate. Şi atâta timp cât banii vin prin bugetul Republicii Moldova, trebuie să existe asigurare pentru finanţatori că aceşti bani nu ajung în altă parte. Ori, noi acum avem o problemă de stabilitate macroeconomică şi atâta timp cât nu vom elimina aceste incertitudini, atâta timp nu vom putea să beneficiem de resurse.”

Europa Liberă: A propos, restanţe la salarii pentru cadrele didactice sunt?

Maia Sandu: „Din câte cunosc eu, nu sunt. Dar aceasta nu înseamnă că nu pot apărea în toamnă.”

Europa Liberă: Pe parcursul timpului au existat unele zvonuri că ar fi fost momente când aţi fost gata să abandonaţi ministerul. Se pare totuşi că aţi avut suportul politic necesar. De ce să plecaţi, dacă vă doriţi să menţineţi echipa şi să duceţi la bun sfârşit toate începuturile?

Maia Sandu: „Spun că eu sunt pentru continuarea reformelor, dar trebuie să avem credibilitate ca echipă şi ca și clasă politică, ca să putem continua reformele. Imaginaţi-vă că noi mergem mai departe şi le cerem oamenilor să cheltuie responsabil pentru educaţie, să continue cu procesul de optimizare a reţelei instituţiilor de învăţământ, în situaţia în care la nivel macro, la nivel politic nu se iau nişte decizii corecte ca să asigurăm utilizarea corectă a banilor publici. Ori, am văzut ce s-a întâmplat în ultimii ani, care este credibilitatea unui guvern, care este credibilitatea unui minister atunci când le cere oamenilor simpli, care şi aşa au viaţă dificilă, să strângă cureaua în situaţia în care, cum spuneam, la nivel macro acest lucru nu se întâmplă.”

Europa Liberă: Maia Sandu a venit în fruntea Ministerului Educaţiei de la Banca Mondială. Cum să înţelegem acest ultim mesaj transmis de şeful Băncii Mondiale la Chişinău, domnul Alex Kremer, care a spus că asistenţa vine pe uşile din faţă, iar pe uşile din spate se fac lucruri regretabile?

Maia Sandu: „Eu cred că dânsul s-a referit la ceea ce se întâmplă în sistemul bancar, s-a referit la această fraudă despre care toată lumea vorbeşte. E un mesaj îngrijorător. Este bine că partenerii noştri externi ne vorbesc într-un limbaj direct şi sperăm că toţi cei vizaţi vor înţelege acest limbaj, dar nu sunt sigură. Următoarele săptămâni vor arăta dacă acest lucru se întâmplă.”

Europa Liberă: Dar ce trebuie să arate următoarele săptămâni?

Maia Sandu: „Să vedem mai multă responsabilitate din partea clasei politice.”

Europa Liberă: Să vă întreb dacă în actualele condiţii mai pot fi cumpărate note sau diplome?

Maia Sandu: „Dacă vorbim despre examenul de bacalaureat, este devreme să vorbim despre rezultate, dar nu e devreme să vorbim despre proces. Şi eu vreau să vă spun că la acest moment eu sunt foarte mândră de aceşti tineri, tinerii care au susţinut bacalaureatul în acest an, pentru că suntem pe final, mai avem un singur examen vineri. Dar în general au fost mult mai puţine tentative de fraudare şi marea majoritate a tinerilor au avut un comportament corect. Eu cred că aceasta este prima biruinţă şi este un lucru extraordinar. Pentru că în doar doi ani de zile aceşti copii ne-au demonstrat că pot să-şi schimbe comportamentul şi înţeleg ce înseamnă reguli şi rigori. Şi mi-ar plăcea dacă şi adulţii şi-ar schimba, şi-ar corecta comportamentul tot atât de rapid ca aceşti copii. Acest exerciţiu a demonstrat încă o dată că problema nu sunt copiii, problema sunt adulţii. Pentru că adulţii au creat acest sistem fraudulos în care copiii au nimerit şi au trebuit să se conformeze. Iată dacă am făcut un efort şi am încercat să le creăm condiţii corecte, copiii s-au conformat. Evident că nu ne aşteptăm la rezultate spectaculoase, pentru că atunci când vorbim despre calitatea educației, sunt încă foarte multe lucruri de făcut, ca să ajungem să avem şi o reuşită foarte bună. Dar cred că la această etapă este mai important ca să educăm aceşti copii în spiritul corectitudinii, onestităţii şi integrităţii.”

Europa Liberă: Domnul Gaburici şi-a dat demisia pe motiv că s-a confirmat că deţine o diplomă a unui liceu prin care nici nu a trecut. Cât de grav e acest lucru, ca în fruntea guvernului să ajungă o persoană care are probleme cu actele de studii?

Maia Sandu: „Întotdeauna am spus că această situaţie trebuia clarificată din start. Eu nu am văzut până la urmă decizia finală a Procuraturii, sunt iarăşi lucrurile pe care le-am citit în presă şi cred că era util şi pentru domnul prim-ministru, dar şi pentru toţi ceilalţi dacă lucrurile se clarificau de la bun început. În acelaşi timp, eu vreau să spun că acest lucru a picat bine celor care nu au vrut ca acest guvern să reuşească, mai ales atunci când a devenit clar că acest guvern a început să aibă nişte ambiţii pentru a lua măsuri de combatere a corupţiei şi de implementare a reformelor.”

Europa Liberă: Ancheta penală a venit tocmai în acea săptămână în care domnul Gaburici a spus că procurorul general, guvernatorul Băncii Naţionale ar trebui să renunţe le funcţii, pentru că nu au pus în lumină dispariţia acelui miliard de dolari de la băncile din ţară. Şi atunci lumea se întreabă de ce s-a inversat situaţia?

Maia Sandu: „Exact aceeaşi întrebare am avut-o şi eu. Şi, cum spuneam, eu cred că cineva a folosit la momentul potrivit această situaţie pentru a scăpa de un om care a început să devină incomod.”

Europa Liberă: De ce uneori chiar premierul rămâne în opoziţie faţă de anumiţi miniştri? Sau, invers, de ce în anumite situaţii există opoziţie în guvern?

Maia Sandu: „Pentru că aceasta este structura clasei politice. Pentru că noi nu avem, de obicei, o echipă la guvern, noi avem oameni delegaţi de partide, unii mai dedicaţi interesului de partid decât alţii, unii mai interesaţi de ce se întâmplă în această ţară şi în sectorul pe care îl coordonează. Dar este adevărat că în această situaţie este foarte greu să ai o unitate şi să poţi să conduci o echipă independent, fără amestecul partidelor. Şi eu înţeleg că aceasta înseamnă democraţie, că partidele obţin sprijin şi partidele deleagă oamenii în executiv. În acelaşi timp, partidele îşi permit să vină cu iniţiative fără ca să aibă capacitatea de analiză şi de elaborare a politicilor. Pentru că eu nu am văzut la partidele politice din Republica Moldova să aibă instituţii serioase care să le ajute să facă analize şi să vină cu politici foarte bune, ca alternativă celor propuse de la guvern. De obicei, sunt nişte iniţiative care vin de la unu-doi oameni, uneori făcând lobby pentru anumite interese ş.a.m.d. În această situaţie partidele ar trebui să lase la latitudinea guvernului, care are totuşi mai multă capacitate decât aceste partide să facă aceste analize şi să vină cu aceste politici.”

Europa Liberă: Câtă voinţă politică poate demonstra un ministru care e parte a unei coaliţii minoritare? Dumneavoastră sunteţi un rar exemplu care aţi demonstrat că dacă vrei poţi.

Maia Sandu: „Nu cred că lucrurile pot funcţiona aşa pe termen lung. Noi am reuşit pentru o perioadă. Iarăşi putem să discutăm dacă sectorul nostru a reprezentat şi reprezintă, din punct de vedere politic, un mare interes. Cineva poate spune că totuşi educaţia nu este foarte interesantă, dacă aveam alt sector în gestiune ne-am fi confruntat cu o rezistenţă mai mare. În general, trebuie să existe această politică coerentă în întreg guvernul şi reformele trebuie să se întâmple pe mai multe dimensiuni. Chiar dacă pe un sector ne mişcăm suficient de bine, la un moment ajungem în impas. Pentru că vedeți, acum, pe motiv că avem probleme de stabilitate macroeconomică nu putem să beneficiem de resurse, chiar dacă noi în educaţie ne-am făcut treaba şi am îndeplinit toate condiţiile, aşa cum le-am convenit cu partenerii de dezvoltare, ajungem la situaţia când avem nevoie de resurse pentru a majora salariile ş.a.m.d. Deci, până la un moment poţi avansa cu reformele într-un sector, dar la un anumit moment devine evidentă necesitatea avansării pe mai multe segmente.”

Europa Liberă: Şi partenerii de dezvoltare deseori atenţionează: „Nu mimaţi reformele! Faceţi-le. Aplicaţi-le. De ce nu înţeleg cei de la guvernare că reformele trebuie să dea rezultate? Dacă nu livrezi rezultate, nu ai suficiente argumente să mai mergi cu fruntea sus la cei care te sprijină.

Maia Sandu: „E întrebare bună. Nici eu nu reuşesc să înţeleg care este logica acţiunilor, cel puţin în ultimele luni. Şi mă refer aici la clasa politică, la cei care ţin în mâini procesul de luare a deciziilor. Pentru că mie mi se pare că este evident pentru toţi că nu putem să mai evităm întreprinderea unor măsuri de reformă foarte serioase. Şi doi, să începem să combatem corupţia. Care este alternativa? Eu nu văd această alternativă, pentru că pe de o parte avem o situaţie foarte dificilă în sectorul bancar, acum ne-au avertizat partenerii noştri de dezvoltare că cel mai probabil în viitorul apropiat nu vom reuşi să obţinem o sumă importantă care trebuia să vină pentru sprijin bugetar. Aceasta automat înseamnă că trebuie să reducem în aceeaşi măsură şi cheltuielile. Şi toate aceste lucruri conduc la nişte concluzii destul de triste. Eu mă întreb care este alternativa pe care o văd cei care sunt responsabili până la urmă de administrarea acestei ţări, pentru că eu nu reuşesc să întrezăresc care ar fi această soluţie de alternativă.”

Europa Liberă: De ce nu se reuşeşte să se muncească mai mult la nivel de instituţie publică, instituţii publice? Se creează impresia că unii au rămas la ideea că reformele trebuie să fie promovate doar de Ministerul Integrării Europene, pentru că ei sunt cei care au semnat Acordul de Asociere cu UE.

Maia Sandu: „Cred că depinde foarte mult de prima persoană, depinde de ministru. Am avut exemple şi în ultimii ani care ne-au demonstrat că în unele ministere, chiar în situaţia dificilă, cu capacităţile limitate pe care le avem, cu resursele financiare insuficiente, s-a reuşit să se facă ceva. Şi avem ministere în care nu s-a făcut nimic sau s-a făcut foarte puţin. Mai avem şi o altă situaţie, în care se consideră că este suficient să faci investiţii, nu trebuie să iniţiezi reforme, pentru că acestea nu neapărat vor fi populare şi pot să conducă la numite costuri politice. Şi atunci sunt anumite ministere, miniştri care preferă să vină doar cu unele măsuri, care tot sunt necesare pentru a îmbunătăţi infrastructura, dar care nu sunt însoţite de reforme, pentru că trebuie să îmbunătăţim eficienţa cheltuielilor publice. Şi aceasta nu se face dacă nu întreprindem măsuri. Dar în general totul ţine de sprijinul politic, pentru că atunci când există nu doar sprijin, dar şi presiune pentru reformă, presiune pentru rezultat, atunci când ţi se cere rezultatul, atunci nu ai cum să nu te conformezi. Dar dacă nu te conformezi, ți-ai pierdut funcţia şi vine alt ministru care îţi ia locul. Se pare că această situaţie aranjează politicul, dacă până acum nu au pus presiune. Mai mult decât atât, nici în situaţia în care a existat anumită intenţie de reformă nu au oferit acest sprijin.”

Europa Liberă: Persoanele care au admis marea corupţie pot lupta cu acest flagel?

Maia Sandu: „Nu cred. Nu văd cum ar face acest lucru.”

Europa Liberă: Şi atunci?

Maia Sandu: „Aceasta este întrebarea, dar această întrebare deja o punem alegătorului.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cum comentaţi rezultatul acestor alegeri? Pentru că dacă e să ţinem cont că la Bălţi, la Orhei au câştigat persoane despre care nu se vorbeşte tocmai de bine la capitolul integritate, atunci de ce se mai contează pe votul cetăţeanului, votul raţional al celui care alege?

Maia Sandu: „E greu de înţeles votul oamenilor, mai ales în unele localităţi. Concluzia mea este că avem în continuare oameni fără gândire critică. Tocmai de aceea este important să continuăm reformele în educaţie. Doi, toleranţa la corupţie este mult prea înaltă în această ţară, dacă oamenii votează în continuare pentru hoţi. Dar mai este un lucru important care trebuie menţionat. În 2009 oamenii cu gândire critică ne-au dat nouă şansa pe care noi am ratat-o. Mulţi dintre aceşti oameni, în special tineri, s-au simţit trădaţi şi nu s-au prezentat la vot.”

Europa Liberă: Deci, dacă tinerii veneau să voteze, situaţia ar fi fost alta?

Maia Sandu: „Dacă în 2009 noi am reuşit să întoarcem lucrurile şi să obţinem un scor bun pentru cei care promiteau reforme şi un curs european, înseamnă că se mai poate şi astăzi. Întrebarea este cum recâştigăm încrederea acestor oameni cu gândire critică.”

Europa Liberă: Şi răspunsul – şcoala?

Maia Sandu: „Pe termen lung – şcoala.”

Europa Liberă: Pe termen scurt?

Maia Sandu: „Nu ştiu.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la noul cabinet de miniştri?

Maia Sandu: „Noul cabinet de miniştri va avea nişte sarcini extrem de dificile. Şi eu ziceam că decizia de a-ţi asuma responsabilitatea pentru executiv în acest moment este la limita raţiunii.”

Europa Liberă: Un premier kamikaze, un premier de sacrificiu – aceasta se titrează acum şi pe reţelele de socializare, despre aceasta se vorbeşte în societate.

Maia Sandu: „Perspectiva, cum spuneam, economică a sistemului bancar şi, în special, situaţia cu care se confruntă şi se va confrunta bugetul de stat este extrem de dificilă. Mai ales după ce Misiunea Fondului Monetar a fost amânată şi nu se ştie când pot fi reluate discuţiile. Dar chiar să ne imaginăm cel mai optimist scenariu, că avem guvern în luna iulie, aceasta înseamnă un program cu FMI doar în toamnă, poate fi şi octombrie. Un program cu FMI în octombrie e deja prea târziu pentru sprijinul bugetar care vine de la Comisia Europeană şi de la Banca Mondială. Pentru că chiar dacă vin aceşti bani, să zicem, în decembrie, e prea târziu pentru anumite categorii de cheltuieli. Deci, din această perspectivă, va fi extrem de dificil pentru următorul executiv să asigure o funcţionare normală a instituţiilor publice, în special. În afară de aceasta, trebuie să spunem deschis că am fost martorii unui apetit destul de redus din partea Parlamentului pentru reforme serioase şi măsuri reale de combatere a corupţiei, în aceste luni de la instaurarea guvernului Gaburici. Toate aceste lucruri fac, cum spuneam, sarcina următorului executiv mai dificilă.”

Europa Liberă: Și cine va avea menirea sau cine poate să scoată statul acesta din captivitate?

Maia Sandu: „Sunt şi eu curioasă să vedem cu ce propuneri vin politicienii noştri.”

Europa Liberă: Ideea unui guvern de tehnocraţi ar fi una care ar scoate ţara din mocirlă?

Maia Sandu: „Aceasta ar fi singura şansă. Oricum, ar fi un guvern de sacrificiu, dar ar asigura costuri mai mici pentru societate decât altfel. Aceasta ar însemna să vină un prim-ministru care poate să-şi formeze singur echipa, fără imixtiuni politice.”

Europa Liberă: Ceea ce este exclus?

Maia Sandu: „Ceea ce este aproape imposibil. Un candidat la această funcţie ar trebui să-şi negocieze toate condiţiile upfront, deci înainte ca să-şi dea acordul final. Şi ce ar trebui să negocieze în primul rând sunt toate acţiunile din programul cu FMI, ca să nu mai existe vreun pericol că nici după aceasta nu putem să convenim un program cu Fondul Monetar Internaţional. Eu aş anexa aici și lista lui Chiril Gaburici, această scrisoare prin care formulează condiţii pentru a impulsiona activitatea organelor de drept, ca să aibă cine, în sfârşit, să înceapă să lupte cu corupţia şi alte măsuri care ţin de sănătatea bugetului public, alte acţiuni absolut importante. Toate acestea trebuie negociate până să-ţi dai acordul să devii prim-ministru, pentru că altfel după aceea pârghiile sunt aproape inexistente.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus de fiecare dată sus şi tare că sunteţi omul de echipă, omul unei echipe. Împreună cu alţi colegi din guvern, aţi votat aceste garanţii care s-au dat Băncii Naţionale o dată, de două ori. Vă reproşaţi că aţi votat?

Maia Sandu: „Când a fost votată prima garanţie, eram degrevată din funcţie şi am participat la şedinţa din martie. A propos, această decizie va fi desecretizată. Eu nu am ce să-mi reproşez în mare. Şi când m-am referit la echipă, m-am referit în special la echipa de la Ministerul Educaţiei. Şi acolo vreau să vă asigur că nu avem nicio divergenţă de principiu, în sens că noi dezbatem lucrurile foarte fierbinte, dar suntem toţi pe aceeaşi linie şi cu acelaşi nivel de integritate. Aşa că nu avem probleme. Am o echipă extraordinară şi ţin foarte mult la această echipă şi voi face tot posibilul ca această echipă să poată continua aceste reforme.”

Europa Liberă: Ministerului Educației, dumneavoastră personal v-a fost greu să luptați cu cei corupți din educație?

Maia Sandu: „Ne-a fost și ne este în continuare, pentru că tocmai am aflat că astăzi Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Ministerului Educației, în cazul care-l privește pe Valentin Crudu…”

Europa Liberă: …funcționar în cadrul ministerului.

Maia Sandu: „Aceasta înseamnă că această persoană urmează să fie restabilită în funcție și noi ne alegem cu un coleg în echipă, coleg care are probleme de integritate, dar și de profesionalism, dacă ne amintim cum a cumpărat autobuze școlare, la ce prețuri. Și aceasta este după aproape doi ani de zile de procese. O luăm de la capăt. Nu știu cum pot să răspund eu acum pentru integritatea întregii echipe a ministerului. Este un exemplu de cum se luptă cu corupția și nu vorbim aici doar despre o echipă mică de oameni, sub 100 de oameni, cât vorbim de 100 de mii de oameni care lucrează în educație. E și mai complicat. Important este să nu cedăm, să nu ne lăsăm intimidați de acești oameni. Din păcate, ei sunt destul de mulți, dar eu vreau să cred că cei corecți și integri sunt totuși mai mulți.”

Europa Liberă: Doamnă Sandu, examenul corect la BAC a schimbat sistemul?

Maia Sandu: „Cred că a pus bazele unei schimbări, a dat un semnal. În primul rând, cum spuneam, cea mai mare victorie este că avem niște copii care au început să aprecieze corectitudinea și să înțeleagă de ce trebuie să facă efort. Și avem și copii care admit că ei nu pot să susțină bacalaureatul, dar cel puțin nu vin și nu încearcă să fraudeze. Ei au înțeles că vor merge și vor face o școală profesional-tehnică sau un colegiu, sau altceva și nu încearcă să fraudeze. Aceasta este foarte important. Doi, evident că așa am reușit să punem presiune pe toată lumea implicată în procesul de învățare, pe elev, pe profesor, pentru că acum fiecare răspunde pentru rezultatele elevilor lui sau ai ei, pe managerul școlar. Educăm și societatea, părinții în acest fel. Deci, este un început. Acum este important să continuăm cu celelalte lucruri, de exemplu la gimnaziu avem o experiență mai puţin bună. Şi eu mă bucur că îmi scriu foarte mulţi copii care sunt supăraţi că la gimnaziu nu se respectă aceste reguli. Din păcate, Ministerul Educaţiei nu este capabil acum să organizeze acest examen la fel cum organizează bacalaureatul. De examenul final la gimnaziu răspunde administraţia publică locală şi acolo încă este multă dezordine. Dar ne bucură faptul că este cerere pentru corectitudine, faptul că copiii ne scriu, ne scriu şi la bacalaureat, atunci când există anumite probleme că se încalcă anumite reguli. Aceasta înseamnă că avem o mişcare corectă în direcţia corectă.”

Europa Liberă: Cât de mult contează ca şi campania de admitere să fie transparentă? Şi cum veţi organiza admiterea 2015?

Maia Sandu: „Admiterea corectă într-o anumită măsură este asigurată de faptul că se face în baza rezultatelor de la bacalaureat. Deci, copiii care au luat cele mai bune note vor avea prioritate, în special atunci când vorbim de locurile cu finanţare de la buget, sunt mai puţine oportunităţi acum de corupere. În acelaşi timp, noi lucrăm la un sistem informaţional unic pentru admitere. Din păcate, nu va fi disponibil în acest an, dar sperăm că până la anul vom avea acest sistem funcţional şi atunci vom reduce la minimum toate posibilităţile de corupere. Şi vreau să mai spun un lucru aici, pentru că m-aţi întrebat de schimbarea în sistem, tot mai multă lume de la universităţi îmi vorbeşte despre calitatea studenţilor din ultimii doi ani.”

Europa Liberă: Că e o mare diferenţă între tinerii care veneau cu bacalaureatul absolvit acum trei ani şi categoriile de tineri care vin acum.

Maia Sandu: „Acum este important să le asigurăm studii de calitate acestor copii care au venit în universităţi ca să înveţe după aceleaşi rigori. În primul rând să nu admitem corupţia. Şi doi, să nu piardă timpul tinerii în aceste instituţii de învăţământ, să înveţe lucruri care sunt cu adevărat utile şi relevante.”

Europa Liberă: Per ansamblu aţi reuşit să îmbunătăţiţi imaginea şi statutul profesorului, să-i motivaţi financiar pe aceşti dascăli, dar şi să le creaţi condiţii adecvate de muncă?

Maia Sandu: „Cred că aici cel mai puţin am reuşit. Nu vreau să vin cu scuze, e un subiect destul de dificil, pentru că am zis că trebuie să o luăm de la capăt – cine vine la pedagogie astăzi, de la calitatea acestor tineri. Şi ştim că nu neapărat cei mai buni tineri ajung la pedagogie sau cel puţin nu toţi cei care ajung acolo sunt buni. După aceea, ce facem cu oamenii care deja sunt în sistem? Şi toate lucrurile pornesc de la un sistem de motivare. Noi lucrăm la un sistem mai bun de motivare. Noi ne gândim şi la nişte soluţii neortodoxe, cum ar fi să avem un fond special care se alimentează din fundaţii private pentru a stimula cei mai buni profesori. Aceasta este restanţa noastră cea mai mare, că nu am reuşit încă să punem pe roate un mecanism prin care să identificăm, să punem în valoare şi să motivăm, inclusiv financiar, cei mai buni profesori. Dar acesta este subiectul cel mai important pe care îl avem acum pe agendă, împreună cu revizuirea curriculară, sunt aceste două subiecte. Şi sper eu că în următoarele luni, poate chiar săptămâni, vom începe să facem publice una câte una iniţiativele la care lucrăm în acest sens.”

Europa Liberă: Optimizarea şcolilor a fost parte din reforma pe care v-aţi propus să o faceţi în educaţie. Cum evaluaţi succesele şi dacă sunt şi eşecuri când vorbim despre această parte a reformei?

Maia Sandu: „Această reformă, din păcate, nu s-a finalizat. Ea depinde de factorul demografic. Şi atâta timp cât vom avea scăderea numărului de copii, şi din păcate prognozele noastre arată că lucrurile nu se vor opri aici, altfel încercăm să administrăm corect situaţia. Avem raioane unde reţeaua s-a ajustat şi vedem care sunt rezultatele folosirii mai eficiente a acestor bani care merg în educaţie, pentru că avem mai puţine instituţii, dar ele sunt finanţate mai bine. Şi nu sunt doar eu cea care vede această îmbunătăţire a condiţiilor de studii. Veţi putea discuta şi cu profesori, şi cu elevi, şi cu părinţi. În alte raioane lucrurile nu s-au schimbat, avem încă foarte multe şcoli cu puţini elevi. Aceasta înseamnă finanţare proastă pentru toate şcolile, şi pentru cele cu mai mulţi elevi şi mai puţini elevi şi, respectiv, calitate proastă şi acolo, şi dincolo. Aici e un subiect care ţine de responsabilitatea administraţiei publice locale. Avem uneori şi situaţii în care consiliul raional ia decizii populiste. Avem situaţii în care consiliul raional în genere încearcă să ia banii de la şcoli şi să-i folosească pentru alte scopuri. Discutăm şi căutăm o soluţie, pentru că ne dorim un sistem descentralizat, dar pe de altă parte, vrem ca toate şcolile şi toţi copiii să aibă parte de decizii corecte, nu de decizii iresponsabile.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG