Linkuri accesibilitate

Interviu cu directorul general al fabricii Palplast din Călăraşi.

În 2005 a acceptat provocarea de a construi fabrica de ţevi de polietilenă în Călăraşi, a pus-o în funcţiune şi în prezent este director general al fabricii Palplast din Călăraşi. Svetlana Dogotaru vorbește despre cât de neprietenos rămâne mediul de afaceri pentru investitorii locali.

Europa Liberă: Este Moldova atractivă pentru investiţii? Mă refer şi la investiţii pe interior, şi la atragerea investiţiilor din exterior.

Svetlana Dogotaru: „Pentru noi, cei care activăm în industrie, este o activitate pe care ne dăm străduinţa să o facem cu succes. Nu ştiu dacă proprietarii noştri mai doresc să investească aici.”

Europa Liberă: De ce?

Svetlana Dogotaru: „Este foarte complicat să activezi pe piaţa Republicii Moldova. Începând cu concurenţa neloială care se întâmplă nu doar în domeniul nostru şi cu piaţa financiară. Ceea ce s-a întâmplat anul acesta ne-a afectat foarte mult. Toate acumulările pe care le-am făcut în bugetul întreprinderii, inclusiv profiturile pe care le-am făcut şi trebuiau să vină sub formă de dividende la proprietari le-a mâncat, practic, diferenţa de curs care a fost în februarie. Noi avem perioada când ne facem plinul cu materia primă şi am fost nevoiţi să cumpărăm la un preţ exorbitant valută în piaţă, ne-au pus pe butuci. Noi ca să ieşim acum de pe linia moartă pe care am trecut-o în februarie trebuie să depunem foarte mare efort. Da, noi reuşim să facem producţie, să o vindem în piaţă, dar efortul este net superior la ceea ce trebuie să facem pentru aşa un tip de activitate.”

Europa Liberă: La nivel declarativ guvernarea insistă şi face aceste apeluri către investitori să vină că e nevoie de locuri de muncă, e nevoie ca rata şomajului să scadă, e nevoie ca să prospere ţara. Iar dacă sunt investiţii vin şi defalcările în buget. De ce este contrastul acesta între ceea ce se declară şi ceea ce e în realitate?

Svetlana Dogotaru: „Noi tot ne dorim acelaşi lucru ce se declară de către guvern. Toată lumea îşi doreşte această activitate.”

Europa Liberă: Dar poate şi mediul de afaceri trebuie să facă presiuni asupra celor care promit una, dar în realitate se constată alta?

Svetlana Dogotaru: „Presiunile noastre rezultă în faptul că noi achităm toate impozitele şi taxele la stat în sume foarte mari pentru întreprinderile pe care le gestionăm noi la Călăraşi. Este o sumă foarte mare. Dacă luăm plata TVA, avem pentru anul trecut 5,5 milioane achitate în buget doar a TVA, plus celelalte impozite încă 1,5 milioane într-un an de zile de la o întreprindere la care activează în permanenţă în jur de 20 de lucrători. Salariile nu se achită în plic, se achită la timp, lucrătorii noştri sunt social protejaţi, fără niciun fel de sindicate, fără nimic. Noi suntem acei care avem grija muncitorilor şi avem grijă ca producţia să fie calitativă. Un alt tip de presiune nu ştiu dacă ne interesează, cu ieşitul în stradă...”

Europa Liberă: Dar un dialog totuşi ar trebui să existe între cei care fac afaceri şi între cei care conduc statul. Pentru că dacă unul trăieşte cu gândurile lui, iar celălalt se descurcă aşa cum poate e haos.

Svetlana Dogotaru: „Vă dau un exemplu de dialog care se produce acum la noi cu Inspectoratul Fiscal. Nu vreau să critic foarte mult. Şefa Inspectoratului Fiscal are o atitudine parcă foarte pozitivă, noi suntem contribuabili oneşti, ne îndeplinim datoriile, dar în fiecare an se întâmplă acelaşi lucru – întreprinderea „Palplast” nimereşte în grupa întreprinderilor de risc, cu unii indicatori care nouă nici nu ni se pun la dispoziţie ca să vedem cu care indicatori ne compară pe noi că nimerim în grupa de risc. Dar unul dintre indicatori totuşi îl cunoaştem – este TVA pe care îl achităm în avans pentru importul de materie primă. Noi importăm materie primă în perioada când fabrica încă nu face vânzări – în decembrie, ianuarie, februarie – când ţeava de polietilenă nu este solicitată. Nu se lucrează, nu se fac lucrări de construcţie, suntem întreprinderea care vinde producţia imediat de pe linie, nu din depozit. Noi nu producem pentru depozit. Şi atunci se întâmplă că avansurile de unu-două milioane de lei pe care le achităm pentru materia primă stau în bugetul statului. Noi aşteptăm să facem vânzările peste trei, patru, cinci luni, când real începem să primim bani pentru producţia vândută şi din acest motiv, că noi nu achităm TVA, dar ni se fac deduceri din suma achitată, din avansurile pe care le-am achitat, ne pun şi în grupa de risc, pentru că în lunile respective nu am achitat nimic în bugetul local şi am achitat anterior în bugetul naţional, la vamă. Deci sunt două entităţi diferite care, nu ştiu, poate nu discută între ele, ne punem întotdeauna întrebarea aceasta. Bine, sunt şi alţi indicatori, dar aş vrea şi eu foarte mult să-i ştiu.”

Europa Liberă: Organele de control vă dau des târcoale?

Svetlana Dogotaru: „Acestea şi sunt târcoalele. Până la urmă explicăm, nu se întâmplă nimic, ne ascultă. Dar mi se pare o chestie anacronică în felul acesta să te porţi cu întreprinderile care depun efort să lucreze şi absolut orice leu să fie evidenţiat.”

Europa Liberă: Doamnă Dogotaru, cât de preţioasă este libertatea în afaceri?

Svetlana Dogotaru: „Foarte preţioasă. Depinde cum o vedem. Libertatea trebuie să fie îngrădită prin buchea legii. Şi atunci, dacă cunoaştem toţi condiţiile... Discutam cu colegii chiar în sensul că noi ne dorim foarte mult să fie acces la credite ieftine, să ne asigurăm cu cash-uri, să putem să producem, pentru că şi clienţii noştri la fel nu au achitări în termen şi noi suntem nevoiţi să dăm cu plata la termen, pentru ca să putem să vindem producţia. Clienţii noştri care sunt din construcţii şi nu primesc avansuri din programele cu care lucrează, ei sunt nevoiţi să se crediteze undeva. Dar discuţia se opreşte într-un loc foarte ciudat. Noi nu dorim să fie totul foarte ieftin, noi dorim pentru noi să fie totul foarte clar. Că e ieftin sau scump este o chestie foarte relativă. Dacă noi ştim că producţia se compune din unele costuri, din unele materii prime care se procură, noi ştim că banii vor costa un anumit procent o perioadă de timp, noi avem o stabilitate. Exact la fel ştie şi constructorii care vor cumpăra de la noi ţeava, ei ştiu că vor avea o vacanţă de plată, nu îi va deranja nimeni. Ei ştiu că după ce vor preda lucrările vor primi banul de la stat sau fondurile din care au realizat lucrarea şi după aceasta se vor achita cu toţi furnizorii. Ceea ce nu se întâmplă. Dacă nu se respectă condiţiile acestea, care de fapt pe hârtie totul e scris, toată lumea participă la licitaţie, toată lumea demonstrează capacitate de plată, toată lumea demonstrează nişte garanţii, dar în realitate este un haos. Cred că este foarte mult de lucrat ca să încercăm în haosul acesta să găsim clarităţi.”

Europa Liberă: Şi atunci răspunsul clar la toate întrebările e voinţa politică care aproape că nu este?

Svetlana Dogotaru: „Trebuie să fie voinţă politică. Dar voinţa politică eu personal nu o văd. Să-i adunăm pe toţi cei care ieri şi-au dat demisia şi să-i întrebăm de ce nu au avut voinţă politică să lucreze, ce s-a întâmplat?”

Europa Liberă: Vă referiţi la demisia guvernului?

Svetlana Dogotaru: „Mă rog, dacă nu pot efectua lucrul, să plece. Dar trebuie să vină imediat alţii. Nu trebuie să se negocieze la nesfârşit cu diferite condiţii, cu tertipuri, cu funcţii. Acuşi se încep valorile şi principiile.”

Europa Liberă: Inexistenţa guvernului se răsfrânge inclusiv asupra bunei activităţi în sfera afacerilor?

Svetlana Dogotaru: „Inexistenţa guvernului se răsfrânge exact la fel ca existenţa unui guvern care nu lucrează. Că este guvernul, că nu-i guvernul... Că este Parlamentul, că nu-i Parlamentul... Eu nu văd rostul. Dacă nu ştii să faci treabă, indiferent în ce poziţie lucrezi, că eşti un director de fabrică, că eşti un muncitor, că eşti un parlamentar, oricine ai fi tu, trebuie să pleci.”

Europa Liberă: Ca reprezentantul al businessului să vă întreb, doamnă Svetlana Dogotaru, care ar trebui să fie priorităţile noului guvern?

Svetlana Dogotaru: „Priorităţile noului guvern ar trebuie să fie rezolvarea crizei. Acum s-a format o criză politică, dar există criza financiară care necesită să fie urgent rezolvată.”

Europa Liberă: Dar cum vedeţi dumneavoastră rezolvarea acestei probleme financiare şi instabilităţii de pe piaţa financiar-bancară?

Svetlana Dogotaru: „În primul rând trebuie să oprească toate fluxurile financiare care s-au pornit prin garanţia bugetului. Pentru că dacă bugetul va fi nevoit să acopere unele cheltuieli interne pe care le-au creat cu garanţiile pentru băncile care acum nu mai înţelegi dacă se lichidează sau se naţionalizează, atunci nu ştiu dacă vor mai fi finanţate programele pornite. Pe noi, ca entitate industrială care activăm în domeniu, ne afectează foarte mult. Pentru că noi acum vindem pentru proiectele care sunt anunţate şi licitate şi nu avem certitudinea că ele vor fi finanţate, atunci noi ce facem? Împrăştiem ţeava pe deal. Şi la fel fac şi ceilalţi care participă în proiectele respective. Adică certitudinea trebuie să vină de la un buget foarte clar şi cu siguranţă că bugetul va fi îndeplinit. Şi dacă nu va fi îndeplinit, atunci trebuie să fie oprite toate cheltuielile care sunt în surplus în acest buget. Şi surplusurile de cheltuieli nu se pornesc de la proiecte. Surplusurile de cheltuieli se pornesc de la întreţinerea alaiurilor, concertelor, maşinilor, divanelor, meselor, scaunelor.”

Europa Liberă: Deci, trebuie nişte optimizări judicioase?

Svetlana Dogotaru: „Da. Optimizări judicioase şi chiar foarte drastice la nivel administrativ. Părerea mea că pentru Republica Moldova avem un corp administrativ foarte stufos.”

Europa Liberă: Pentru economia naţională e nevoie de o terapie de şoc?

Svetlana Dogotaru: „Da, e nevoie de o terapie de şoc. Poate e cazul ca toţi funcţionarii care nu-şi găsesc rostul să treacă în economia naţională şi să-şi încerce puterile, să facă lucruri reale ca să ştie cum se creşte un cartof, cum se produce o ţeavă.”

Europa Liberă: Producţia dumneavoastră este pentru export?

Svetlana Dogotaru: „Nu. Noi lucrăm pentru piaţa Republicii Moldova, cumpărătorii noştri sunt organizaţiile de construcţii care realizează proiecte de apeduct şi canalizare, gazificare, irigare. Pentru transport de fluidităţi sunt mai puţine proiecte. Majoritatea la moment sunt pentru aprovizionarea cu apă, canalizare şi irigare. Sunt multe proiecte din diferite fonduri. În domeniul respectiv, finanţează foarte mult Fondul Ecologic, finanţează Proiectul 2KR, prin care se fac irigaţiile, Fondul Provocările mileniului a avut un proiect foarte mare. Dar feull în care se realizează proiectele, aici avem foarte multe întrebări, atât

Sunt şi jocuri neclare, dar sunt şi paşi de urs. Sunt foarte multe persoane care nu stau la locul lor. Întotdeauna m-am ferit să critic autorităţile publice, deoarece am lucrat şi eu mult timp în autorităţile publice la diferite niveluri şi îi înţeleg pe funcţionari că nu le vine uşor.

noi, cât şi antreprenorii, faţă de beneficiari. Sunt şi jocuri neclare, dar sunt şi paşi de urs. Sunt foarte multe persoane care nu stau la locul lor. Întotdeauna m-am ferit să critic autorităţile publice, deoarece am lucrat şi eu mult timp în autorităţile publice la diferite niveluri şi îi înţeleg pe funcţionari că nu le vine uşor. Nici salariul nu-i prea mare, nici nu prea sunt motivaţi, dar oricum, dacă ai acceptat să faci un lucru, trebuie sau să-l fac calitativ, sau să pleci, să faci altceva. Nu poţi da vina întruna că te plăteşte puţin şi nu trebuie să te dedici. Trebuie să ai o motivaţie să te instruieşti. Lucrul acesta nu-l văd, cu părere de rău. Vin foarte multe persoane tinere de la care aşteptăm să fie mai instruite decât noi.”

Europa Liberă: Deci, lipsa unei bune calificări.

Svetlana Dogotaru: „Nu există o calificare foarte bună la nivelul autorităţilor publice. Eu vorbesc de serviciile beneficiarului, de proiectele care se realizează. Un serviciu al beneficiarului trebuie să fie ca lama, să taie dintr-o parte şi din alta ca în final să se ajungă un obiect realizat calitativ şi nu dublu cost. Aceasta e valabil şi pentru sectorul privat, şi pentru stat. Doar că sectorul privat ştie să-şi calculeze eforturile şi cheltuielile, dar la stat se întâmplă ceea ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Aveți un deceniu de prezenţă pe piaţa Republicii Moldova, doamnă Svetlana Dogotaru, a fost greu la început sau e mult mai greu să vorbeşti despre profit după 10 ani de prezenţă în Moldova?

Svetlana Dogotaru: „A fost foarte interesant la început, deoarece a fost realizarea unei investiţii pe care ne-au pus-o la dispoziţie proprietarii. Şi realizarea investiţiei întotdeauna este un lucru foarte interesant. A fost reconstrucţia unei clădiri, a fost dotarea cu utilaj din linia celor mai moderne utilaje de pe piaţa mondială. Am avut fericirea să lucrăm cu colegii de la Palplast Sibiu, care ne-au ghidat pe tot parcursul achiziţiei utilajului, punerii în funcţie, instruirii personalului pe care l-am pregătit pentru activitate. Deci a fost o perioadă foarte interesantă. Ceea ce putem spune despre activitatea pe parcursul a 10 ani care au trecut – a fost diferit.”

Europa Liberă: Ce pronostic faceţi pentru dezvoltarea afacerii în următorii 10 ani?

Svetlana Dogotaru: „Ne dezvoltăm. Noi avem planuri. În fiecare an avem o mărire de vânzări, adică a cifrei de afaceri, avem îmbunătăţiri şi pe segmentul de angajaţi, şi pe segmentul de calitate. Noi întruna căutăm să ne planificăm dezvoltarea. Avem o capacitate limitată, nu putem produce mai mult decât e capacitatea tehnică. Putem vorbi mai degrabă de o concurenţă neloială.”

Europa Liberă: Ce înseamnă concurenţă neloială?

Svetlana Dogotaru: „Dacă, spre exemplu, ţeava pe care o producem noi o punem la dispoziţie la un preţ care e cu marjă foarte-foarte mică faţă de materia primă calitativă care se vinde şi vine din exterior marfă ţeavă la un preţ mai mic decât preţul materiei prime, trebuie să înţelegem că aici ceva nu e sănătos. Noi nu putem merge, nu lucrăm la Procuratură, să le facem mostre de ţeavă să le demonstrăm cât va dura construcţia aceasta. Unii dintre clienţi ne spun la direct: „Ni s-a spus să cumpărăm de la compania X”. Bine, eu aici rămân fără cuvinte, dacă i s-a spus, sigur că nu mai cumpără de la noi, pentru că nu îi va fi primită în exploatare, nu i se vor semna actele, nu va primi finanţarea. Aici chiar eşti fără replică. Sunt lucruri stranii. Noi zicem că e greu să-i depistezi. Nu-i adevărat. Lucrurile se depistează foarte uşor, dar trebuie să existe voinţă. Nu ştiu, să vină un Saakașvili, mă uitam la un filmuleţ...”

Europa Liberă: Da, cum a vorbit el despre racketul din regiunea Odesa, acolo unde este guvernator, o discuţie cu procurorul şi cu ceilalţi funcţionari, felul cum înţelege redresarea situaţiei în regiune, unde se constată sărăcie, corupţie.

Svetlana Dogotaru: „Chiar e ridicol. Şi mă leg de ucraineni, la noi e acelaşi lucru, doar că în altă formă. Ceea ce spuneam eu despre cât suntem de stufoşi în administrare, stufoși, chiar stufoşi.”

XS
SM
MD
LG