Linkuri accesibilitate

Un proiect de modificare a Codului Muncii a stârnit controverse între adepții și oponenții unei proceduri mai simple de concediere a angajaților bugetari.

Un proiect de modificare a Codului Muncii a stârnit controverse între adepții și oponenții unei proceduri mai simple de concediere a angajaților bugetari. Controversele s-au iscat nu din cauză că proiectul simplifică procedură, ci dimpotrivă, pentru că o lasă neschimbată, menținând piedicile în calea celor care doresc să curețe instituțiile de funcționari ineficienți sau lipsiți de integritate.

Proiectul a primit aviz pozitiv de la guvern şi este rezultatul unor dezbateri de aproape doi ani între Ministerul Muncii, patronate, sindicate şi alţi actori sociali. În varianta de compromis la care s-a ajuns, sindicatele au obţinut dreptul salariatului de a desface contractul de muncă, în cazul în care acesta nu şi şi-a ridicat plata în ultimele două luni. De cealaltă parte, a fost acceptată propunerea patronatelor, de a concedia fără acordul sindicatelor angajatul care lipseşte de la locul de muncă patru ore la rând.

Viceministrul muncii, Sergiu Sainciuc spune că modificările la Codul Muncii au în vedere şi momentul în care angajatorul vrea să concedieze pe cineva. Actualmente, acesta este obligat să găsească o argumentare juridică pentru nevoia reducerii de personal. La acest articol, bunăoară, s-a adăugat sintagma „sau economic” cu referirea la motivarea nevoii de concediere.

Experţi, dar şi directorii ai instituţiilor publice au atras atenţia în repetate rânduri că angajaţii întâmpină multiple bariere atunci când vor să demită un funcţionar pe motiv de incompetenţă sau probleme de integritate. L-am întrebat pe viceministrul Sainciuc dacă modificările vizează şi aceste observaţii?

„Evident că cineva spune că ar trebui să fie mai simplificate procedurile de angajare, cât mai puţini bani să plătim la disponibilizare, dar nu este corect din punct de vedere social lucrul acesta. Noi ne-am străduit să facem o balanţă a drepturilor şi obligaţiunilor şi responsabilităţilor, atât ale angajatorului, cât şi ale salariatului.”

O poziţie critică faţă de Codul Muncii a fost exprimată de ministra educaţiei Maia Sandu, în opinia căreia, acesta „nu apără angajaţii care îşi fac bine treaba, dar lasă tot felul de şanse pentru cei care nu-şi îndeplinesc cum trebuie obligaţiunile”. Ea face referire la mai mulţi angajaţi ai ministerului care au fost demişi şi mai apoi repuşi în funcţie de instanţa de judecată. Sergiu Sainciuc notează că proiectul de lege păstrează obligativitatea angajaţilor de a se conforma deciziilor judecătoreşti:

„Este obligat, pur şi simplu ulterior îl angajează şi mai apoi trebuie respectate procedurile pentru a fi disponibilizat. Foarte multe restabiliri se fac din simplu motiv că nu s-a respectat procedura de disponibilizare, care este foarte clar stabilită. Deci este prevenirea, în cazul în care nu corespunde sau încalcă legislaţia muncii, se fac avertizările respective.”

Viorica Antonov, expertă la Institutul „Viitorul” spune că are rezerve faţă de acest proiect. Ea remarcă faptul că modificările nu iau în vizor evaluarea cadrelor la locul de muncă, lucru care i-ar permite angajatorului să-şi motiveze decizia de concediere:

„Şi atunci angajatorul, instituţia publică, fie minister sau guvern, o să aibă prilej să vadă că una este la evaluare şi astea sunt părţile tale bune ca specialist, şi dacă pe parcursul primelor trei luni de probă nu faci faţă, înseamnă că cineva din cei care te-au evaluat, te-au supraevaluat.”

În opinia expertei, Codul Muncii ar trebuie să indice la etapa de angajare, necesitatea organizării unor concursuri publice şi transparente. După procedură, actualul proiect de modificare a Codului Muncii, ar urma să ajungă în legislativ, unde va fi supus dezbaterilor în comisiile parlamentare şi ulterior propus spre aprobare.

XS
SM
MD
LG