Linkuri accesibilitate

Petrişor Gabriel Peiu: „Este normal ca oamenii să fugă de război”


Petrisor Gabriel Peiu
Petrisor Gabriel Peiu

De vorbă cu expertul Fundației Universitare a Mării Negre, pe marginea cercetării Pew despre solidaritatea NATO în confruntarea cu Rusia.

O cercetare dată publicităţii recent de Institutul Pew din SUA cu privire la atitudinile cetățenilor din Occident faţă de NATO, Ucraina şi Rusia a arătat clar că un număr semnificativ de americani şi majoritatea populaţiei în câteva ţări europene se pronunţă hotărât împotriva unei intervenţii in sprijinul unui membru NATO, daca acesta este atacat. 56% dintre americani sunt de acord că Statele Unite trebuie să folosească forţa militară pentru a apăra un aliat în fata unei agresiuni ruseşti, daca va fi cazul. În tari europene ca Italia, Germania si Franța, majoritatea cetăţenilor crede ca ţara lor nu trebuie să intervină în sprijinul unui aliat atacat. In Spania, opinia publica e împărţită, în timp ce în Marea Britanie idea de sprijin este îmbrăţişată de mai mulţi. Unul dintre trei germani este de părere că sancţiunile îndreptate împotriva Rusiei trebuiesc diminuate şi mai puţin de o cincime vor ca NATO sa-i înarmeze pe ucraineni. Am stat de vorbă despre aceste constatări cu Petrişor Gabriel Peiu, expert al Fundației Universitare a Mării Negre.

Petrişor Gabriel Peiu: „Pe undeva este normal ca oamenii să fugă de război, pentru că s-a modificat şi structura populaţiei în ţările occidentale în sensul că majoritatea familiilor au un singur copil şi au dispărut şi excesele naţionaliste din perioada interbelică. Pe de altă parte, trebuie să înţelegem că acest sondaj este făcut în contextul crizei din Ucraina. Şi europenii, şi americanii s-au gândit dacă ar fi de acord cu o intervenţie într-o ţară gen Ucraina sau chiar în Ucraina. în momentul în care s-ar pune problema unei intervenţii pentru apărarea unei ţări din inima Europei sigur că lucrurile ar sta cu totul şi cu totul altfel.”

Europa Liberă: Dar iată cu această reticenţă foarte explicabilă, sigur nu vrea nimeni să moară pe front, ce au de făcut, ce opţiuni de securitate au state care sunt mai aproape de Rusia, în primul rând, Georgia, Ucraina, Republica Moldova şi apoi cele care sunt membre NATO?

Petrişor Gabriel Peiu: „Trebuie să înţelegem că ţările care sunt deja membre NATO nu au altă opţiune decât să-şi crească bugetele pentru apărare naţională în limita convenită şa summit-ul din Ţara Galilor, adică peste 2 la sută, cât mai curând. Ţările care sunt în parteneriat cu NATO şi sunt în imediata apropiere a Federaţiei Ruse, din păcate, nu prea au multe opţiuni de securitate. În mod evident ele nu pot rezista unei eventuale agresiuni hibride din partea unui atacator gen Federaţia Rusă şi nici nu pot primi un sprijin foarte extins din partea statelor NATO. Sprijinul ar putea să fie mai mult logistic, informatic, tehnic, dar nu poate să fie un sprijin nici militar, nici în tehnică de luptă foarte sofisticată. Ceea ce rămâne de făcut pentru aceste ţări este să participe la eforturile întregii comunităţi internaţionale de a determina Rusia să renunţe la o politică gen cea care este desfăşurată acum în Crimeea. Asta înseamnă înteţirea controlului internaţional asupra activităţilor în această parte de Europa.”

Europa Liberă: Toată lumea occidentală, americană când vine aici, în zonă, sau când se duc emisari din Moldova, din Ucraina, din Georgia, şi în România îmi amintesc că a fost vicepreşedintele american şi zicea că eliminaţi corupţia, factorul intern cel mai puternic care deteriorează securitatea unui stat. Nu e naiv să credem totuşi că dacă am elimina corupţia am fi mai asiguraţi în faţa unui agresor dacă s-ar gândi că vrea să se întindă peste statele acestea?

Petrişor Gabriel Peiu: „În mod cert nu ajunge doar să elimini corupţia, însă asta este baza de la care poţi pleca. În momentul în care se elimină corupţia dispare o vulnerabilitate majoră. Companiile americane nu pot să intre în pieţe dominate de corupţie, spre deosebire de companiile estice care sunt mari generatoare de corupţie şi care se mişcă foarte natural într-un mediu foarte corupt. Sfatul sau presiunea oficialilor americani este de a se elimina corupţia pentru a favoriza pătrunderea capitalurilor vestice. Pe de altă parte, eliminarea corupţiei este prima etapă care ne lasă să ne angrenăm într-un mecanism de apropiere cu UE şi cu NATO. Bariera esenţială astăzi pentru state gen Republica Moldova în desenarea unei perspective europene indiferent care o fi aceea este corupţia. Din cauza apărării unor fapte corupte, unor teritorii corupte politicienii din aceste ţări iau decizii greşite faţă de propriile lor ţări. Ceea ce vedem că s-a întâmplat în ultima perioadă în Republica Moldova, de exemplu. Ceea ce s-a întâmplat în Ucraina şi a generat acel celebru Maidan. Până la urmă corupţia regimului Ianukovici, corupţia de dinaintea regimului Iuşcenko şi Timoşenko au generat acea stare de nemulţumiri majoră în rândul populaţiei. Datele primului tur din alegerile locale din R. Moldova trebuie înţelese în acest fel – corupţia aduce la putere personaje gen primarii recenţi din oraşele numărul 2 (Bălţi) şi numărul 3 (Orhei) din Republica Moldova.”

Europa Liberă: A devenit Republica Moldova mai vulnerabilă, în sensul securităţii, după alegerile locale?

Petrişor Gabriel Peiu: „Sigur că da. pe de o parte, este clar că la Bălţi, de exemplu, se poate genera o discuţie despre un grad de autonomie mai mare. Pe de altă parte, a apărut un nucleu de vulnerabilitate într-un oraş care nu avea o astfel de problemă, cum este Orheiul. Vulnerabilitatea majoră o reprezintă incertitudinea. Un viitor eventual guvern de coaliţie este incert. Echilibristica în interiorul unei eventuale coaliţii va fi foarte dificilă şi încă nu ştim cum se poate asigura o coaliţie care să poată desemna un şef al statului, de exemplu.”

Europa Liberă: Cum e cu Ucraina în acest sens? Aveţi impresia că politicile care se derulează acolo au şanse de succes, că se luptă cu corupţia, chiar şi cu un război?

Petrişor Gabriel Peiu: „Nu este foarte clar în ce direcţie merge Ucraina acum. Multe din acţiunile noului guvern sunt destul de riscante. Nu sunt chiar în sprijinul valorilor transatlantice clasice. Nu pot să nu remarc faptul că preşedintele Poroşenko ameninţa cu dezgheţarea conflictului transnistrean ceea ce nu cred că va ajuta foarte mult Ucraina în raporturile sale cu Rusia. nu este foarte clar cu din punct de vedere economic Ucraina poate să facă faţă cerinţelor pe care ea însăşi şi le-a asumat faţă de comunitatea internaţională. Nu sunt deloc foarte limpezi direcţiile pe care merge economia ucraineană, deocamdată este o corecţie foarte puternică, o ajustare structurală foarte puternică a economiei ucrainene. să vedem cât va rămâne din această economie şi cum va putea să renască. Lucrurile mi se par mult mai dificile de îndreptat spre un făgaş de economie liberală decât au fost în Georgia pe vremea lui Saakaşvili.”

Europa Liberă: În privinţa Transnistriei aveţi vreo certitudine? Ar putea să se dezgheţe acest conflict?

Petrişor Gabriel Peiu: „Este cert că ajutorul pe care Rusia i-l dă acestei regiuni s-a setat deja şi în anii următori va fi mai mic cu aproximativ 25 la sută faţă de cel de până la 2014. Asta face ca împreună cu blocada pe care partea ucraineană o realizează face ca economia regiunii să se contracte foarte mult anul acesta. Probabil va creşte fluxul de cetăţeni care pleacă la muncă sau poate definitiv în alte părţi.”

XS
SM
MD
LG