Linkuri accesibilitate

Natalia Gherman: Moldova doreşte o perspectivă clară de aderare la UE


Natalia Gherman

Natalia Gherman

Şefa diplomaţiei moldovene, după revenirea de la Forumul Global Wroclaw 2015 din Polonia, în dialog cu Valentina Ursu.

Viceprim-ministra Natalia Gherman consideră că Republica Moldova ar fi dezavantajată în raport cu țările Balcanilor de Vest în domeniul integrării economice cu Uniunea Europeană. Vorbind la o conferință în Polonia, Forumul Global Wroclaw 2015, Natalia Gherman a spus că angajamentele asumate sunt similare, dar Republica Moldova are acces mult mai limitat la fonduri europene pentru reforme. Spre deosebire de Republica Moldova, Țările Balcanilor de Vest au statut de candidate la aderare. Valentina Ursu a stat de vorbă cu şefa diplomaţiei moldovene, după revenirea din vizita în Polonia.

Europa Liberă: Aţi revenit din Polonia, acolo unde aţi vorbit în faţa colegilor dumneavoastră, partenerilor de dezvoltare, spunând că totuşi Republicii Moldova trebuie să îi fie oferită o perspectivă clară de integrare europeană. De ce trebuie guvernarea de la Chişinău să insiste să obţină această perspectivă?

Natalia Gherman: „Perspectiva de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova este acea dezvoltare firească a relaţiei moldo-comunitare pe care ne-o dorim din mai multe puncte de vedere. În primul rând, o perspectivă europeană oferită clar de către Uniunea Europeană ar însemna încheierea mai multor interpretări tendenţioase şi greşite despre vocaţia acestei ţări şi a acestui popor care este eminamente european şi care într-adevăr să pună capăt mai multor interpretări în ceea ce priveşte vectorul de dezvoltare de mai departe a ţării. Nu este niciun secret că şi o parte a societăţii, şi câteva partide politice pledează pentru schimbarea vectorului de dezvoltare a Republicii Moldova. Din punctul meu de vedere, doar modelul european, cel al Uniunii Europene reprezintă acel model de modernizare a Republicii Moldova care este firesc. Pe lângă aceste argumente şi mai ales faptul că perspectiva europeană pentru un popor eminamente european este o soluţie şi o opţiune firească, mai avem nevoie de această exprimare clară pentru a fi eligibili în ceea ce priveşte mai multe programe şi instrumente de finanţare, pentru a continua procesul de reforme pro-europene în Republica Moldova. La Forumului Global de la Wroclaw am vorbit în prezentarea pe care am făcut-o despre situaţia similară în care se află actualmente Republica Moldova cu cea a statelor Balcanilor de Vest...”

Europa Liberă: …care au statut de ţară candidat.

Am vorbit despre situaţia similară în care se află actualmente R.Moldova cu cea a statelor Balcanilor de Vest...

Natalia Gherman: „Deoarece profunzimea şi ambiţia reformelor pro-europene pe care le implementăm noi în Republica Moldova nu se deosebesc cu nimic de reformele ţărilor Balcanilor de Vest, care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană şi se bucură de statut de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar face Republica Moldova mai multe reforme ca să obţină mai multă asistenţă? Sau trebuie totuşi neapărat să obţină acest statut ca să poată să atragă mai multe fonduri europene?

Natalia Gherman: „Acest statut deschide mai multe posibilităţi de finanţare din fondurile structurale ale Uniunii Europene, pe care le gestionează Comisia Europeană şi pentru care sunt eligibile doar acele state care au statut de candidat la aderare. Eu am pledat la Wroclaw pentru deschiderea mai multor instrumente de finanţare în cadrul revizuirii politicii europene de vecinătate, proces care s-a lansat recent, încă până la summitul Parteneriatului Estic de la Riga şi în cadrul căruia mai multe state membre ale Uniunii Europene, dar şi state membre ale Parteneriatului Estic vin cu mai multe propuneri şi iniţiative. Din punctul meu de vedere, noi trebuie să ne concentrăm asupra acelor proiecte transfrontaliere care vor conecta Republica Moldova la spaţiul european prin intermediul României şi care vor schimba radical situaţia pe teren.”

Europa Liberă: V-aţi referit la domeniul transporturilor, sectorul energetic. Dar ziceam: livrarea de reforme sau aplicarea reformelor când va da rezultate mai palpabile, astfel încât să fie Moldova credibilă şi pe interior, şi pe exterior?

Trebuie să ne concentrăm asupra acelor proiecte transfrontaliere care vor conecta R.Moldova la spaţiul european prin intermediul României şi care vor schimba radical situaţia pe teren...

Natalia Gherman: „Pentru această credibilitate trebuie de implementat prevederile Acordului de Asociere, prevederile Zonei de Comerţ Liber între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Angajamentul politic există pentru a face acest lucru. Există şi susţinerea societăţii, că totuşi o mare parte a societăţii întotdeauna au pledat şi au votat pentru partidele pro-europene, care promovează vectorul european de dezvoltare a ţării, însă este nevoie şi de mai multe resurse. Şi atunci când vorbim de domeniul interconectărilor energetice, e nevoie de continuat proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni, care a devenit funcţional din martie anul curent, de extins gazoductul până la capitala Republicii Moldova şi de reabilitat tot sistemul de infrastructură în domeniul energetic în întreaga ţară. Vorbim de domeniul transporturilor. Aici se impune necesitatea reconstruirii podurilor peste râul Prut şi conectării Republicii Moldova la sistemul coridoarelor europene de transport, care, cum am spus, ne va conecta din punct de vedere infrastructural-logistic la spaţiul european, astfel precum gazoductul şi reţelele electrice ne vor conecta la piaţa europeană a gazelor naturale şi piaţa europeană de electricitate. Am mai vorbit şi despre dezvoltarea regională şi rurală, dezvoltarea domeniului agroindustrial. Aici este nevoie de investiţii mult mai mari de care actualmente se dispune prin programele şi instrumentele de finanţare pentru Parteneriatul Estic. Am propus, de asemenea, ca Republica Moldova să fie privită drept o ţară-pilot pentru implementarea unor asemenea instrumente de finanţare inovative. Deja la summitul Parteneriatului Estic au fost prezentate câteva proiecte pentru regiunea noastră în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, consolidarea capacităţilor în domeniul comerţului, implicarea mult mai activă a instituţiilor financiare europene. Noi suntem acum la etapa când toate aceste oportunităţi oferite de către Uniunea Europeană trebuie să fie utilizate la maximum de către Republica Moldova. Aceasta, bănuiesc, cu timpul ne va face şi mai eligibili pentru şi mai multe programe.”

Europa Liberă: Doamnă ministră, l-am auzit în ultimul timp pe domnul Pirkka Tapiola, șeful delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, spunând cu voce tot mai tare că reforma în sectorul justiţiei bate pasul pe loc. Şi el afirmă că s-a ajuns la răscrucea relaţiilor moldo-comunitare, dacă nu se văd şi rezultate concrete pe această dimensiune. Este adevărat că deocamdată aceasta ar fi frâna care pune semne de întrebare?

Domeniul justiţiei este pe cât de complicat, din punct de vedere al reformării, pe atât de important şi necesar...

Natalia Gherman: „Întotdeauna am spus că domeniul justiţiei este pe cât de complicat, din punct de vedere al reformării, pe atât de important şi necesar. Deja e în proces de elaborare, sunt mai multe proiecte de legislaţie, care privesc în mod prioritar reforma Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie, Comisiei Naţionale de Integritate şi multe altele. Atât guvernul, cât şi Parlamentul Republicii Moldova sunt pe deplin conştienţi de importanţa prioritizării acestor acte legislative. Săptămâna trecută, în cadrul şedinţei de guvern au fost aprobate prin hotărâre de guvern mai multe proiecte şi remise în Parlament. La următoarea şedinţă a cabinetului de miniştri încă un număr destul de mare de proiecte de acest gen vor fi discutate, aprobate, remise în Parlament pentru examinări şi aprobări în regim prioritar. După cum cunoaşteţi, mai multe acte legislative a căror aprobare nu s-a reuşit anul trecut în Legislativul precedent au fost întoarse guvernului pentru actualizare. Luna trecută Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene cu Ministerul Economiei şi Ministerul Justiţiei le-au reactualizat. Aceste acte legislative au fost expertizate de către experţii europeni. Noi am remis Parlamentului 149 de proiecte pentru discuţii şi aprobare, care, de fapt, şi reprezintă acea reformă aşteptată şi dorită de cetăţenii Republicii Moldova în primul rând. În conformitate cu obligaţiunile noastre în cadrul Acordului de Asociere şi Zonei de Comerţ Liber avem toată încrederea că deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova le vor examina prioritar şi majoritatea actelor vor fi aprobate în cele două lecturi până la finalizarea sesiunii de primăvară-vară.”

Europa Liberă: Alegerile locale generale de duminică din Republica Moldova au fost un test dacă ţara va continua integrarea europeană?

Mă bucură faptul că în majoritatea consiliilor raionale, partidele pro-europene vor putea crea coaliţii majoritare...

Natalia Gherman: „Aş spune da. Şi mă bucură faptul că în majoritatea consiliilor raionale, partidele pro-europene vor putea crea coaliţii majoritare, ceea ce înseamnă că cetăţenii Republicii Moldova s-au exprimat în favoarea continuării cursului pro-european de dezvoltare a ţării.”

Europa Liberă: Dar ce trebuie să facă guvernarea mai mult, astfel încât politicile de integrare europeană să fie nu mai puţin populare, dar să readucă încrederea cetăţeanului în acest parcurs?

Natalia Gherman: „Intenţiile bune trebuie întotdeauna transformate în rezultate concrete. Şi suplimentar să nu ezităm să comunicăm despre ceea ce facem, ceea ce elaborăm, care sunt dificultăţile pe care le întâmpinăm în procesul elaborării, expertizării anumitor proiecte legislative. Îndată ce proiectele sunt aprobate, din nou trebuie de comunicat în ce va consta implementarea lor întocmai, care este situaţia cu legislaţia secundară ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Lumea pune altfel întrebarea. Dacă se arată că se luptă într-adevăr cu cel mai aprig, cu cel mai înverşunat flagel, corupţia, atunci oamenii ar putea să recâştige încrederea în instituţiile statului, în clasa politică.

Natalia Gherman: „Reforma sectorului de justiţie în primul rând presupune lupta împotriva corupţiei atât în sistemul judiciar, cât şi în toate celelalte instituţii subordonate. Şi, de fapt, trebuie să cuprindă întreaga ţară, mai ales la nivelul instituţiilor publice, acolo unde contactul cu cetăţeanul este direct. Puţină lume cunoaşte câţi judecători, de exemplu, au fost traşi la răspundere în ultima perioadă. 12 la număr, dacă îmi aduc aminte, şase dintre aceşti judecători au deja sentinţă de condamnare, procesul este continuat. Dar responsabilitatea îi revine fiecăruia dintre noi, fiecărui cetăţean. Atunci când se declară toleranţă zero faţă de corupţie în societatea moldovenească, aceasta înseamnă nu dau şi nu iau mită. Şi fiecare dintre noi, atunci când depistează asemenea fenomene, este obligat să le declare şi să nu participe în acest proces.”

Europa Liberă: Dar cetăţeanul trebuie să ia exemplu de la clasa politică. Or, dacă pe parcursul unei jumătăţi de an se vorbeşte despre furtul secolului din Republica Moldova, vă daţi seama că e prea greu să chemi şi cetăţeanul să se implice în a face curăţenie în ţară la capitolul lupta împotriva corupţiei.

Respect foarte mult această atitudine de protest absolut legitim şi sincer care vine din partea cetăţenilor. Aceasta atestă maturitatea noastră politică şi creează o presiune atât de importantă asupra guvernanţilor...

Natalia Gherman: „Eu respect foarte mult această atitudine de protest absolut legitim şi sincer care vine din partea cetăţenilor, din partea societăţii în Republica Moldova. În primul rând, aceasta atestă maturitatea noastră politică. Şi în al doilea rând, aceasta creează o presiune atât de importantă asupra guvernanţilor şi la nivelul central, şi la nivelul local, ca să ia măsuri urgente în vederea eradicării corupţiei din societate şi pentru a face faţă acestui proces absolut important şi urgent de investigaţii care a fost lansat în sfera financiar-bancară. Eu sunt absolut încrezută că, datorită acestei presiuni, autorităţile şi instituţiile implicate în acest proces acum sunt sub presiune de a investiga cât se poate de repede şi de a atrage la răspundere pe cei vinovaţi.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, relaţia Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică se discută iarăşi destul de mult. Unii o interpretează ca una folositoare, alţii au rezerve. Mă refer la cei care reprezintă curente politice, inclusiv în Parlament. De ce e necesară o cooperare mai strânsă între Republica Moldova și Alianţa Nord-Atlantică?

Natalia Gherman: „Moldova cooperează cu Alianţa Nord-Atlantică în cadrul Programului Parteneriatul pentru Pace, implementând Planul individual de acţiuni în domeniul parteneriatului. Şi să nu uităm că Alianţa Nord-Atlantică este un partener important şi necesar pentru noi în domeniul reformării sectorului de securitate. De mai mulţi ani militarii noştri sunt instruiţi la diferite programe de training şi cursuri organizate de partenerii noştri din Alianţă, sunt mai multe exerciţii în ceea ce priveşte atât studierea limbii engleze, care este un element foarte important de interacţiune cu ceilalţi colegi, cât şi interoperabilitatea. Şi aceasta sporeşte nivelul de pregătire a forţelor armate naţionale şi ne profilează mult mai bine atunci când participăm în diferite operaţiuni comune fie regionale, fie internaţionale pentru care suntem eligibili.”

Europa Liberă: Dar Moldova îşi asigură securitatea de una singură, ţinând cont şi de situaţia dificilă din regiune?

Moldova niciodată nu-şi va asigura securitatea de una singură...

Natalia Gherman: „Moldova niciodată nu-şi va asigura securitatea de una singură. Aşa cum niciun alt stat din regiune sau din lume nu-şi poate asigura această securitate în lumea atât de interdependentă şi în condiţiile unor riscuri şi ameninţări transfrontaliere la adresa statelor mai ales din regiunea noastră. Alianţa Nord-Atlantică ne ajută, de asemenea, la procesul de elaborare şi revizuire, mai bine zis, a noii Strategii de Securitate Naţională. În acest exerciţiu au fost invitaţi şi colegii din partea Uniunii Europene. Şi Uniunea Europeană acum se află la etapa lansării unui exerciţiu de revizuire a Strategiei de Securitate în cadrul UE.”

Europa Liberă: Mulţi îşi puneau întrebarea de ce UE are un parteneriat estic şi de ce Alianţa Nord-Atlantică nu a instituit până acum un asemenea parteneriat în imediata sa vecinătate?

Natalia Gherman: „Există Parteneriatul pentru Pace, care, de fapt, este şi el un cadru de politici care implică mai multe state, mai ales din vecinătatea imediată a Alianţei şi în care, a propos, participă şi statele membre ale Uniunii Europene, care nu sunt membre NATO. Noi avem relaţii foarte strânse cu aceste state, precum Suedia, Finlanda, Austria, Malta ş.a. şi învăţăm de la ei cum se cooperează atât de eficient fiind doar membri UE şi nefiind membri deocamdată NATO şi având această capacitate de interoperabilitate sporită, şi contribuind la efortul Alianţei de asigurare a păcii şi stabilităţii. De mai multe ori i-am invitat pe ambasadorii şi reprezentanţii statelor respective în Republica Moldova pentru mai multe seminare şi conferinţe. Deci, studiem experienţa acestor state şi deocamdată încercăm să o implementăm şi pentru Republica Moldova. Eu sunt foarte mândră şi de faptul că Moldova în ultimul timp chiar devine nu doar consumator, dar şi un contribuitor la acest efort comun de asigurare a păcii pe continentul european, participând în operaţiunea KFOR deja cu al doilea contingent naţional.”

Europa Liberă: Este adevărat, comisarul european pentru extindere şi-a anulat vizita la Chişinău?

Vizita comisarului UE pentru extindere este amânată, nu este anulată...

Natalia Gherman: „Vizita este amânată, nu este anulată. Invitaţia pe care i-am transmis-o a fost la Reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre OCEMN, care va avea loc pe 18 iunie la Chişinău. Comisarul urma să fie un oaspete de onoare, participând cu un discurs din partea Uniunii Europene la această reuniune. Acum Uniunea Europeană oricum va fi reprezentată, domnul ambasador Pirkka Tapiola, şeful delegaţiei UE în Republica Moldova, va participa la reuniune, împreună cu un reprezentant de rang înalt al Serviciului European de Acţiune Externă.”

Europa Liberă: Se aşteaptă învestirea unui nou guvern?

Natalia Gherman: „Sperăm în timpul cel mai apropiat.”

XS
SM
MD
LG