Linkuri accesibilitate

Demisia premierului Chiril Gaburici şi declaraţiile unor deputaţi ruşi privind recunoaşterea Transnistriei.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Demisia premierului Chiril Gaburici, înaintea alegerilor locale din Moldova – un moment de respiro pentru Tiraspol? Înalte oficialităţi de la Moscova vorbesc despre nevoia recunoaşterii Transnistriei, dacă Rusia nu va mai avea acces liber spre militarii săi din Moldova. Şi… unde-şi vor petrece anul acesta concediile locuitorii regiunii transnistrene?

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Premierul Chiril Gaburici și-a anunțat demisia, vineri, după audierile de la Procuratură, spunând că nu dorește să existe vreo suspiciune că ancheta în privința diplomei sale de studii „nu s-a desfășurat corect și transparent”. Gaburici a spus că „în sistemul creat în ţară, acum, un manager nu are putere şi mână liberă în funcţia de prim-ministru”. El şi-a exprimat speranța că demisia sa va ajuta la formarea unei coaliții majoritare de guvernământ. Anunţul a survenit la două zile înaintea alegerilor locale din 14 iunie din Republica Moldova, considerate de mulţi observatori drept „un vot geopolitic”. Chiril Gaburici, în vârstă de 38 de ani, şi-a anunţat demisia după mai puțin de patru luni de la numirea sa în funcţie.

Şeful administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a convocat miercuri așa-zisul consiliu de securitate al regiunii. Potrivit presei locale, Evgheni Șevciuk a spus că nu dispune acum de „informaţii despre o ameninţare militară directă la adresa Transnistriei, chiar dacă, în apropiere de graniţă, Ucraina concentrează forţe şi mijloace militare suplimentare, iar Moldova şi-a activizat pregătirea forţelor sale şi a unităţilor speciale, prin atragerea specialiştilor occidentali”. Şevciuk a spus că Transnistria trece, citez din nou, „printr-o perioadă dificilă, marcată de probleme economice și presiuni informaționale din partea statelor vecine”, şi a repetat că Tiraspolul nu are decât intenţii paşnice. El a îndemnat populaţia să nu creadă zvonurilor vehiculate adesea în presă.

Evgheni Şevciuk

Evgheni Şevciuk

Consiliul de securitate de la Tiraspol a fost convocat pe fundalul unor îngrijorări ale Kievului față de exercițiile militare de amploare din Transnistria. Exerciţii au desfăşurat săptămâna trecută unităţi ale protecţiei civile, dar şi conducătorii organelor executive transnistrene, şefii de administrații şi deputaţi în Sovietul suprem din Tiraspol, care au efectuat trageri la ţintă pe teren, inclusiv din arme anti-tanc. Şi Grupul Operativ de Trupe Ruse a anunţat pe 10 iunie începutul unor exerciţii militare în regiunea transnistreană prin trageri din mitraliere de calibru mare şi mortiere asupra unor ţinte convenţionale de unităţi blindate, tancuri, avioane şi elicoptere militare de atac, exerciţii care vor dura până la sfârşitul lunii iunie.

Reprezentanţi ai filialei din Moldova a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare au discutat miercuri la Tiraspol despre proiectele comune în desfăşurare şi planurile de viitor. Potrivit agenţiei oficiale Novosti Pridnestrovia, responsabili de ocrotirea sănătăţii de la Tiraspol şi experţii ONU au constatat că în urma colaborării din ultimii ani nivelul asistenţei medicale în Transnistria „a crescut vizibil”. UNDP a contribuit în special la pregătirea specialiştilor şi renovarea centrelor mamei şi copilului din Tiraspol, Grigoriopol, Râbniţa, Slobozia şi Bender, cărora li s-a oferit şi echipamente moderne în valoare de 580 de mii de dolari. S-a anunţat că din planurile de viitor fac parte livrarea de echipamente de asistenţă medicală de urgentă pentru centrele perinatale, sprijin în renovarea acestor centre din Slobozia şi Grigoriopol, precum şi continuarea cursurilor de perfecționare pentru medicii din regiunea transnistreană.

Şi tot miercuri, responsabila de finanţe de la Tiraspol Elena Ghirjul a spus, într-o şedinţă operativă convocată de Evgheni Şevciuk, că în cinci luni ale acestui an, veniturile bugetare din impozite au fost mai mici cu 300 de milioane de ruble, aproape 30 de milioane de dolari, faţă de perioada similară a anului trecut. Potrivit ei, suma ar fi practic egală cu cea a datoriei la salariile bugetarilor şi pensii, care din luna martie sunt achitate doar în proporţie de 70 la sută. Elena Ghirjul a spus că datorii sunt în continuare la aprovizionarea cu medicamente şi alimentaţie în instituţii bugetare şi că de la începutul anului, veniturile regiunii provenite din exporturi s-au redus de aproape trei ori, tendinţa de diminuare menținându-se şi în luna iunie.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută, responsabila de relaţii externe de la Tiraspol Nina Ştanski a declarat pentru postul TV Zvezda al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse că „situaţia în jurul Transnistriei s-a acutizat în mod radical”. „Inelul blocadei s-a închis. Ucraina a blocat toate importurile noastre. Noi nu suntem în stare să ne onorăm integral angajamentele sociale în faţa populaţiei. Ucraina a blocat şi libertatea de circulaţie a locuitorilor Transnistriei cu paşapoarte ruseşti”, a spus Nina Ştanski. Potrivit ei, dacă în 2006 Ucraina a restricţionat exporturile companiilor transnistrene, cu excepţia celor înregistrate la Chişinău, acum s-ar fi introdus şi restricţii la importuri. Nina Ştanski a mai zis că masarea continuă de trupe ucrainene la graniţă, chiar în apropierea punctelor de trecere, creează o atmosferă şi mai tensionată. Continuă tema, Iulia Mihailova:

Ludmila Denisova

Ludmila Denisova

Aflată în vizită la Chişinău, miercuri, cu ocazia sesiunii Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră, şefa delegaţiei ucrainene, deputata Ludmila Denisova a reconfirmat poziţia Kievului că regiunea transnistreană ar fi o ameninţare pentru Ucraina. Însă este pentru prima dată, practic, când o oficialitate de la Kiev a folosit cuvântul „blocaj” referindu-se la anumite restricţii în raport cu regiunea transnistreană. Iată ce a declarat Ludmila Denisova într-un interviu pentru Europa Liberă:

„Transnistria este o ameninţate doar pentru că reprezintă o punte de acces a Rusiei în Ucraina. Visul lui Putin este să facă o cale terestră spre Crimeea, care e posibilă prin acest punct. De aceea noi o să facem tot posibilul pentru a lichida o astfel de republică nistreană, deocamdată prin blocaje. Nu avem nici o relaţie cu Transnistria, nu avem circulaţie de mărfuri, nici de servicii, prin urmare blocaj există”, a spus deputata în Rada supremă de la Kiev, Ludmila Denisova, în finalul sesiunii Adunării Parlamentare a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră.

Delegaţia ucraineană s-a declarat însă profund dezamăgită că Chişinăul a sprijinit candidatura Federaţiei Ruse în biroul Adunării - deputatul în Duma de Stat, Roman Hudiakov, originar din regiunea transnistreană. Iată ce a spus în legătură cu acest lucru membrul delegaţiei ucrainene Refat Ciubarov:

Refat Ciubarov

Refat Ciubarov

„Noi ne-am expus îndoiala ca acest membru poate fi de folos şi eficient pentru Adunare. Or el este cunoscut pentru declaraţiile sale tăioase nu doar la adresa Ucrainei şi a Crimeii, ci şi la adresa ţărilor Baltice, a Moldovei şi Transnistriei. În replică, delegaţia rusească a spus că o va bloca aprobarea delegaţia noastre, care este una nouă după alegerile parlamentare din Ucraina”.

Şi, din nou, Ludmila Denisova:

„Dacă noi, reuniţi în acest format, nu vom discuta despre agresiunea Rusiei din Ucraina, nu ne vom opune, atunci nu este exclus că mâine va ajunge şi Moldova într-o situaţie similară. Nu mi-aş dori acest lucru pentru că văd ce se întâmplă în Ucraina. Mai mult de 6 mii de morţi, peste 1,5 milioane de refugiaţi. Tocmai din acest motiv insistăm că în acest format de cooperare să se atragă atenţia şi la acest aspect”, a declarat la Chişinău şefa delegaţiei ucrainene, parlamentara Ludmila Denisova.

Săptămâna trecută, presa rusă a continuat să exploateze subiectul interdicţiei impuse de Ucraina pentru tranzitarea prin teritoriul său a pacificatorilor ruşi din regiunea transnistreană. Cea mai vehiculată opinie pare să fie aceea că Kievul ar încerca să provoace Rusia să intervină militar pentru a-şi croi un coridor de acces spre Transnistria - dovadă indirectă, în opinia unor comentatori ruşi, fiind numirea în fruntea administraţiei Odesa a fostului preşedinte al Georgiei Mihail Saakaşvili, asociat cu războiul ruso-georgian din 2008.

Nu doar experţi, dar şi înalte oficialităţi ruse s-au pronunţat pe această temă, sugerând că în cazul în care Moldova nu va asigura acces liber militarilor ruşi, Moscova ar trebui să se gândească la recunoaşterea independenţei Transnistriei. Bunăoară, cunoscutul politolog şi deputat în Duma de stat a Rusiei, Veaceslav Nikonov, a declarat presei ruse:

Veaceslav Nikonov

Veaceslav Nikonov

„Transnistria este în stare să se apere destul de bine de una singură, dar un ajutor din partea Rusiei va veni în mod sigur, deşi greu de spus în ce formă. De exemplu, noi putem recunoaşte Transnistria şi să începem să livrăm acolo armamentul nostru. Statele Unite, - a mai zis Nikonov, - au fost mereu împotriva acordurilor de pace de la Minsk, pentru că îşi doreau să vadă un război ruso-ucrainean, iar acum ei ar putea să ne implice într-un război nu doar împotriva Ucrainei, ci şi împotriva Moldovei. Sunt sigur însă că acest lucru nu-i convine nici unei puteri regionale şi că Rusia face uz acum de toate canalele posibile pentru a preveni acest scenariu”, a mai spus parlamentar rus Veaceslav Nikonov.

Şi ziarul rusesc de limbă engleză „Moscow Times” a publicat un articol cu titlul interogativ „Va forța criza transnistreană intrarea Rusiei în război?”. Autorul este Vladimir Frolov, președintele Grupului LEFF, pe care ziarul moscovit îl descrie ca o „companie de relații cu guvernul și de PR”. Vladimir Frolov scrie că „occidentul ar trebui să ajute la dezamorsarea situației potențial explozive legate de accesul armatei ruse în nerecunoscuta republică transnistreană, care se profilează ca un nou focar periculos în relația ruso-ucraineană”.

„O eventuală decizie ucraineană de a interzice sau intercepta avioane militare rusești deasupra Ucrainei ar da Moscovei motivul pentru o ripostă militară în toată puterea cuvântului. Deputatul din Duma de Stat Serghei Jelezniak a spus că un atac asupra forțelor rusești din regiunea transnistreană ar însemna aproape sigur război cu Ucraina și „un marș rusesc asupra Kievului”.

„Acesta ar putea avea loc numai în Donbas și poate la Harkov, unde Rusia are controlul asupra frontierei. Mica forță rusească din Transnistria nu este adecvată pentru operațiuni ofensive, iar un asalt amfibiu asupra Odessei din Crimeea depășește capacitățile curente ale armatei ruse. Obiectivul ar fi în acest caz lărgirea zonei sub control separatist, urmată poate de recunoașterea (regiunilor) ca state suverane, ceea ce ar da Rusiei o zonă-tampon mai amplă la granița unei Ucraine sprijinită de occident.”

„Calea de a împiedica asemenea evoluție, - mai scrie Vladimir Frolov, - ar fi ca occidentul să conlucreze cu Moldova pentru ca aceasta să permită reînnoirea forțelor rusești din Transnistria prin aeroportul din Chișinău sub monitorizarea OSCE, care să asigure că nivelul forței (rusești) nu va crește. Dar trebuie acționat rapid”, se spune în articolul apărut în ziarul rusesc de limbă engleză „Moscow Times”.

***

Europa Liberă: În tot acest complicat context regional, demisia premierului de la Chişinău, Chiril Gaburici, pare să ofere un moment de respiro administraţiei de la Tiraspol. Cel puţin aşa consideră politologul transnistrean stabilit la Chişinău, Andrei Safonov. Colega mea, Diana Răileanu, l-a întrebat cum se vede de la Tiraspol această demisie şi ce efecte ar putea avea asupra dialogului politic între cele două maluri ale Nistrului.

Andrei Safonov

Andrei Safonov

Andrei Safonov: „Cred că reacția va fi duală. Pe de o parte, nimeni nu va face declaraţii tranşante pentru că premierul Gaburici n-a fost niciodată considerat drept o figură independentă şi cu greutate politică. El este un manager, a purtat negocieri cu preşedintele transnistrean cu care a semnat anumite înţelegeri. Dar toată lumea înţelegea foarte bine că domnul Gaburici, de exemplu, în comparaţie cu fostul premier Iurie Leancă, nu avea poziţii sigure pe scena politică din Moldova. De aceea, eu cred că demisia sa nu va provoca la Tiraspol zvonuri sau discuţii intense.

Referitor la ce se întâmplă în general şi viitorul procesului de negocieri, în particular, dialogul bilateral Chişinău-Tiraspol, eu cred că acum, întâi de toate Tiraspolul îşi va lua o pauză ca să vadă cu ce se vor încheia lucrurile şi cine va fi numit în locul lui domnului Gaburici. Abia după asta se va putea manifesta o anumită activitate. În general însă se poate spune că pentru următoarele săptămâni conducerea transnistreană a obţinut un fel de time out din partea colegilor săi din Chişinău şi, prin urmare, asta îi permite să nu fie prea activă în domeniul negocierilor”.

Europa Liberă: Prin urmare, nu ar fi de aşteptat mare lucru, până când va fi numit un nou prim-ministru sau eventual un nou vicepremier pentru reintegrare…

Andrei Safonov: „Întreaga logică a negocierilor între Transnistria şi Moldova care în curând vor împlini 25 de ani se bazează pe faptul că atunci când are loc schimbarea unor figuri implicate în proces, acest lucru înseamnă întotdeauna, fără excepţii, o pauză în dialog. Eu nu cred că acum se va produce o excepţie”.

Europa Liberă: Opinia politologului transnistrean Andrei Safonov.

***

Ion Tăbârţă

Ion Tăbârţă

Europa Liberă: Unii experţi de la Chişinău afirmă că demisia premierului cu numai două zile înaintea alegerilor locale de duminică, 14 iunie, ar pune şi mai mult în dificultate partidele pro-europene aflate la guvernare, care au pierdut mult în popularitate, potrivit sondajelor de opinie, în faţa formaţiunilor de stânga pro-ruse. Opinie, împărtăşită şi de directorul adjunct al Centrului de Cercetare şi Analiză Politică „Politicon”, Ion Tăbârţă:

„Trebuie să spunem pe şleau, partidele proeuropene din Republica Moldova nu sunt interesate acum de alegeri parlamentare anticipate. De instabilitate politică sunt interesate partidele pro ruse din Republica Moldova. Acest guvern al lui Chiril Gaburici a fost format în iarna acestui an pentru că apărea riscul să intrăm într-o criză politică. A fost o soluţie de moment, a fost o găselniţă şi am văzut că un guvern minoritar nu poate funcţiona mult timp.”

Că o să cadă guvernul Gaburici în apropierea alegerilor locale din 14 iunie, adversarii coaliției minoritare a partidelor Democrat şi Liberal-Democrat au anticipat încă de la instalarea cabinetului cu sprijin comunist, în luna februarie. Nu s-a anticipat însă sub ce formă o să se producă demisia, pe care premierul Gaburici a anunțat-o la o zi după audierea sa la Procuratura Generală în dosarul privind presupusa falsificare a diplomei sale de studii. Relatează, Liliana Barbăroşie:

Chiril Gaburici

Chiril Gaburici

Chiril Gaburici a spus că-şi dă demisia din cauza anchetei în privința diplomei sale. O investigaţie jurnalistică publicată imediat după investirea sa cu aproape patru luni în urmă pretindea că aceasta ar putea fi falsă, iar Ministerul de Interne a pornit o cercetare pe care a trimis-o recent Procuraturii şi, cu o zi în urmă, Chiril Gaburici a fost audiat pentru prima dată de procurori:

„Vreau să-mi anunţ demisia. Consider că odată cu aceasta nu va exista suspiciunea că ancheta nu s-ar fi desfăşurat corect, iar subiectul diplomei mele, care de fapt este lipsit de importanţă în contextul actul economic în care se află Republica Moldova, va fi scos de pe ordinea de zi.”

Prezentându-şi demisia, Gaburici, care cu doar câteva zile în urmă iniţia un fel de ofensivă împotriva corupţiei, a mai spus că reformele nu mai pot fi mimate și și-a exprimat speranța că demisia sa va ajuta la formarea unei coaliții majoritare de guvernământ:

„În sistemul creat din ţară, acum un manager nu are putere şi mână liberă în funcţia de prim-ministru. Iar eu, pentru a-mi realiza priorităţile, am nevoie de acces la instrumentele necesare şi de voinţa politică a partidelor din cadrul coaliţiei, dar şi ale opoziţiei.”

Chiril Gaburici avertizase încă o săptămână înainte cu plecarea, dacă nu sunt demiși procurorul general, guvernatorul Băncii Naționale și conducerea Comisiei Naționale a Pieței Financiare. El îi acuza pe cei trei că n-ar lua măsuri pentru a apăra sistemul financiar moldovean în fața unor atacuri, dar nu a aşteptat o lună ca aceştia să plece, cum le ceruse, ci a demisionat el peste doar câteva zile. Reacţia ce am urmat din partea liderilor alianţei a fost că doar aceste demisii, cerute de Gaburici, nu sunt suficiente şi că cel mai probabil va urma o reformatare mai complexă a guvernării.

Chiril Gaburici s-a pronunțat pentru lichidarea Băncii de Economii, aflată în centrul schemei creditelor neperformante, prin care autoritățile spun că din trei bănci moldovene au dispărut 450 de milioane de euro. Dar coaliția minoritară PLDM-PD care l-a instalat în funcție în februarie cu ajutorul PCRM a anunțat săptămâna aceasta că dorește naționalizarea Băncii de Economii sută la sută.

Demisia primului ministru poate complica negocierile cu Fondul Monetar Internațional care își trimite o misiune la Chișinău săptămâna viitoare și care, de asemenea, a recomandat lichidarea Băncii de Economii. Unii se aşteaptă acum ca misiunea să nu mai vină, iar negocierile cu FMI să fie din nou amânate.

***

Europa Liberă: Revenind la situaţia de la graniţa moldo-ucraineană, cum se vede ea de la Chişinău? A încercat să afle colega mea Valentina Ursu, discutând cu şeful Poliţiei de Frontieră, Dorin Purice:

Dorin Purice

Dorin Purice

Europa Liberă: Să discutăm despre misiunea de a supraveghea hotarul de la Est și hotarul de la Vest. Este o diferență între felul cum se supraveghează frontiera cu România și cea cu Ucraina?

Dorin Purice: „În linii mari conceptul supravegherii frontierei de stat pentru Republica Moldova sau pentru serviciul nostru nu diferă pe frontiera moldo-română sau acea moldo-ucraineană. Sunt un pic diferite riscurile și amenințările pe aceste două segmente ale frontierei, iar toate eforturile noastre și capacitățile, chiar și resursele umane sunt repartizate uniform cât pe o frontieră, atât pe alta.

Dacă m-aș referi la riscurile care sunt prezente pe aceste segmente, aș putea spune că pe frontiera de stat moldo-română persistă riscurile legate de criminalitatea transfrontalieră, caracterizată prin migrație ilegală, prin contrabanda cu produse de tutungerie în mod preponderent, iar amenințările sunt traficul de ființe umane, mijloacele de transport sustrase din averea proprietarilor, din statele Uniunii Europene, cu acte contrafăcute, spre exemplu, și substanțele stupefiante sau drogurile. Iar riscurile caracteristice pentru frontiera moldo-ucraineană sunt contrabanda cu produsele alcoolice și mărfuri de uz casnic, iar ca principale amenințări ar putea fi situația instabilă în regiune din care derivă foarte multe amenințări, migrația ilegală și mai nou traficul de arme, muniții.

Sigur că urmărim cu îngrijorare cum escaladează criza politică și situația instabilă în partea de est a Ucrainei. În toată perioada dată am avut acțiuni consolidate împreună cu colegii din Ucraina. Avem o comunicare și un schimb de informații operaționale și operative cu omologii noștri. Sigur că și relația mea cu omologul meu, cu șeful Serviciului Grăniceresc de Stat din Ucraina este una foarte bună și aceasta ne permite să întreprindem măsuri în comun pentru securizarea acelui sector de frontieră.”

Europa Liberă: Omologul dumneavoastră de la Kiev, șeful Poliției de Frontieră din Ucraina, recent declara că ar exista o amenințare militară din Transnistria. Cum ați reacționat și ce ați putea întreprinde în acest caz, dacă nu exercitați control asupra acestui segment, transnistrean, la hotarul moldo-ucrainean?

Dorin Purice: „Da. Astfel de declarație a fost făcută. Sigur că nu este lipsită de temei. În general existența unei astfel de zone necontrolate deja prezintă un pericol. A și fost concepută ca să fie o sursă continuă și deschisă de pericol pentru țara noastră. Este adevărat că există anumite amenințări.

Angajații Poliției de Frontieră nu se pot afla în acea zonă de securitate, iar Poliția de Frontieră reprezintă de fapt un atribut al statalității. Aflându-ne acolo, noi într-un fel am recunoaște frontiera oficială pe Nistru. Dar aceasta nu înseamnă că noi nu ne implicăm deloc. Aceasta nu înseamnă că noi nu întreprindem nimic. În primul rând continuă un schimb eficient de date cu colegii din Ucraina. Sigur că sunt întreprinse alte acţiuni operaţionale comune. Dacă în zona de frontieră noi nu ne putem afla, atunci ne putem afla în zona adiacentă, ceva mai înăuntrul ţării.”

Europa Liberă: Existase odată ideea ca Poliţia de Frontieră din Republica Moldova să găsească locaţii comune cu Poliţia de Frontieră din Ucraina şi cumva să-şi sincronizeze activitatea.

Dorin Purice: „Nu este exclusă total această idee. Noi împreună cu colegii din Ucraina în patru puncte de trecere a frontierei deja efectuăm controlul comun, dar aceasta nu se referă la segmentul central sau cel transnistrean. Controlul comun se efectuează în patru puncte – Larga-Chelmenţi, Giurgiuleşti-Reni, Criva-Mămăliga şi Briceni-Rososeni. Şi ceva mai noi, acelaşi control comun va fi efectuat şi în punctul de trecere Palanca-Maiaki-Udobnoe, acolo unde s-a lansat construcţia oficială a acestui punct de trecere nou, care, sper, în doi ani, cu sprijinul Uniunii Europene, să fie dat şi în exploatare. Afară de aceasta avem semnate acorduri şi cu partea română, dar şi cu colegii din Ucraina, care prevăd coordonarea patrulării comune pe teritoriul Republicii Moldova şi pe teritoriul acestor ţări.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cunoaşteţi câtă contrabandă se face pe hotarul transnistrean spre Ucraina?

Dorin Purice: „Nu pot spune acum o cifră exhaustivă sau exactă câtă contrabandă s-ar face.”

Europa Liberă: Autorităţile de la Kiev bat alarma că ar fi de proporţii mari această contrabandă.

Dorin Purice: „Această zonă este foarte vulnerabilă, conţine un risc enorm, un risc sporit. Ştiu exact că există acte de contrabandă pe această regiune, cunoscând că acolo sunt fabrici clandestine de producere a ţigărilor contrafăcute, ştiu exact că ar putea fi transportată ilegal producţia alcoolică sau alcoolul etilic şi alte scheme de spălare de bani sau de contrabandă de carne, produse petroliere. Există fenomenul.

Acum cât de bine îl stăpânim noi, mă refer la autorităţile statului, ar putea răspunde la întrebarea aceasta tocmai acei care au dreptul să se afle acolo şi să instrumenteze acele cazuri, să investigheze cazurile de contrabandă pe acel segment central. Noi atunci când avem informaţii sigur că conlucrăm cu inspectoratele de poliţie, cu SIS, cu Procuratura şi cu alte instituţii, oferindu-le aceste informaţii.”

Europa Liberă: Şeful Poliţiei de Frontieră a Republicii Moldova, Dorin Purice, într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, realizat de Valentina Ursu.

***

Plaja din Tiraspol

Plaja din Tiraspol

Europa Liberă: Schimbările în regimul de trecere a frontierei survenite în legătură cu tensiunile din regiune par să fie acum o problemă serioasă pentru mulţi locuitori ai regiunii transnistrene, care se pregătesc să plece la odihnă în concediu. După cum transmit corespondenţii noştri în regiune, anul acesta, ofertele turistice în Transnistria sunt destul de sărăcăcioase. Există mai multe explicaţii, dar principala cauză pare a fi cererea redusă. În ultimul an, veniturile populaţiei s-au redus drastic – pensiile şi salariile au fost tăiate cu aproape o treime, iar producătorii din regiune sunt într-o criză continuă. O altă cauză, aşa cum am menţionat deja, sunt restricţiile de circulaţie impuse de Ucraina cetăţenilor ruşi – paşapoarte ruseşti în regiunea transnistreană au circa 200 de mii de oameni, iar locul preferat de odihnă al transnistrenilor cu venituri mici şi medii, în mod tradiţional, este litoralul Mării Negre din regiunea Odesa. Cei care preferă odihna în Crimeea, cel mai probabil, vor trebui să renunţe anul acesta la călătoria în peninsula ucraineană anexată de Rusia. Presa a relatat că zilele trecute, Ucraina ar fi interzis accesul turiștilor din Moldova în Crimeea, exceptând persoanele care au acolo rude, proprietăţi sau pe reprezentanţii corpului diplomatic. Şoferii de maxi-taxi de pe ruta Tiraspol-Odesa se plâng că, practic, au rămas fără pasageri. Operatorii turistici cu oferte pentru străinătatea îndepărtată mărturisesc că anul acesta preţurile sunt ceva mai mici decât anul trecut, iar transnistrenii preferă cel mai mult staţiunile din Bulgaria. Alte trei ţări - Turcia, Grecia şi Egipt – sunt şi ele printre destinațiile preferate, dar cererea transnistrenilor pentru ele s-a redus simţitor. Locuri de odihnă la preţuri accesibile în Transnistria nu sunt foarte multe – plajele din localităţile de-a lungul râului Nistru sau lacul de acumulare al Centralei de la Cuciurgan de la hotarul cu Ucraina. Oferta sanatoriului „Nistru” de la Camenca nu se poate spune că-i foarte ieftină, dar este acceptată de transnistreni mai des, se pare, decât ofertele sanatoriilor de peste hotare. Cum au de gând să-şi organizeze odihna anul acesta, i-am întrebat pe mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender:

– Каждый будет рассчитывать на свой бюджет. Есть семьи, которые исходят из местных возможностей. Здесь в Приднестровье очень много достойных мест, которые можно посмотреть и отдохнуть. Та же Каменка, Днестр, Бендеры. И у нас очень климат теплый…

– В общем, конечно, снижение заработной платы и кризисная ситуация, политическая ситуация напрямую будет связана с тем, что многие граждане Приднестровской Молдавской Республики будут вынуждены проводить свои отпуска на территории Приднестровья и будут ездить на тот же самый лиман, отдыхать в черте города, то есть это на Днестре, на природу выходить будут, шашлыки какие-то определенные… Ну, конечно, сжатым поясом, скажем так, и это очень сильно повлияет. Конечно, досадно, обидно, все привыкли ездить недалеко, в Одессу, в Одесскую область на море. Сейчас это сложно, женщинам как бы попроще выехать, мужчинам потяжелее, это всем известно, не секрет. Конечно, тяжеловато будет, но – справимся. Мы не впервой в такие ситуации, когда тяжело жителям Приднестровья, и, я думаю, справимся. Время придет, когда сможем тоже свободно ездить, отдыхать. Ничего, нужно перетерпеть этот момент.

– Урезка зарплаты влияет, в первую очередь; ситуация на Украине, в принципе, нет, не влияет. Я не могу поехать на море…

– Учитывая, какие заработные платы сейчас у нас, мы не можем себе позволить выезд куда-то на море. И в Крым, в сложившейся ситуации с документами. В этом году, наверное, будем отдыхать только на Днестре, в лучшем случае – Днестровский лиман. На пляжи Одессы мы ездили отдыхали, но сейчас это невозможно, и дорого, и сложившаяся ситуация на Украине…

– Раньше я легко ездила на родину на самолете, хоть поездом, но могла поехать на Волгу отдохнуть. Сейчас нет возможности. Посмотрите, какие пенсии – ну что это такое, 1000 рублей? Что я могу на них купить? Плюс заплатить за квартиру – это вообще нереально. Это вообще издевательство, столько лет работать на предприятии и остаться без зарплаты – это обидно. Обидно.

– Даже в советское время ездил очень редко, потому что не получалось – дети, работа, одно, второе, третье…Если бы границ не было, конечно, проще было бы поехать в ту же Одессу. Сейчас, с этой обстановкой, мы, конечно, никуда не выезжаем, потому что здесь гораздо проще и спокойнее.

– Конечно повлияет. Денег нет, дома буду сидеть, никуда не буду ехать, Ну, конечно, правительство в этом не виновно. Виновна Молдова, не выдает сертификаты на вывоз товаров. Украина не пропускает через свою таможню. Так что здесь ни правительство, ни президент в этом не виноваты.

– Я вообще студент, летом как бы подрабатываю для себя, а обычно ездил, конечно, в Одессу на море, там отдыхал. Сейчас, скорее всего, это будет невозможно, так как даже для нашей республики в данный момент, особенно мужчинам, опасен выезд в Одессу в связи с боевыми действиями. В плане сокращения зарплат – это тяжело вообще, даже для моей семьи, недостаточно средств – ну да, скорее всего, связано, все и сразу. Будем отдыхать у нас здесь, на родине.

– В этом году мы никуда не ездим, потому что… Это хорошо, что вот мы двое пенсионеров, и муж работает. Слава богу. Были бы мы на одной пенсии можно было бы сразу повеситься. А если бы я одна была, так это сразу бы – застрелиться и все. Потому что мне не хватило бы даже за квартиру заплатить трехкомнатную. Вот….мы никуда не ездим, дочка из Москвы приезжает к нам.

– Конечно, в связи с событиями на Украине все поменялось, потому что обычно мы, приднестровцы, отдыхаем в Одесской области. В этом году мы поостережемся туда ехать, поэтому отпуск, скорее всего, придется проводить здесь.

Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG