Linkuri accesibilitate

Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CREDO), Serghei Ostaf, într-o emisiune de dezbateri la EL (ediţia de la ora 18.00), moderată de Natalia Morari şi Vasile Botnaru.

Natalia Morari: Domnule Ostaf, ar fi oamenii atât de dezamăgiţi încât aceasta ar putea să ne influenţeze rezultatele alegerilor?

Serghei Ostaf: „Dacă ne uităm la profilul alegătorului, şi informaţia aceasta a fost publicată de Comisia Electorală Centrală, am văzut că tinerii sunt cei mai dezamăgiţi. Până la momentul actual, până la orele 17.00, sub 5% dintre tineri s-au prezentat la urnele de vot. Aceasta vorbeşte foarte mult despre segmentele sociale care sunt mai puţin optimiste.”

Natalia Morari: Iar vârstnicii, dimpotrivă, sunt foarte activi de dimineaţă.

Serghei Ostaf

Serghei Ostaf

Serghei Ostaf: „Într-adevăr au fost foarte activi. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, peste 60% dintre cei care au votat erau oameni în vârstă. Din ceea ce aţi dat dumneavoastră pe post, foarte mulţi tineri spuneau că le lipseşte din partea politicienilor locali, municipali nişte oferte, nişte programe concrete, cum ar fi „Să ne gândim la un tânăr”. De ce ar avea nevoie? De o „Prima casă”. Într-adevăr să fie foarte accesibil. Are nevoie de anumite servicii pentru copii, de dezvoltare a unor programe ce ţin de petrecerea timpului liber, dar cel mai important sigur că sunt locurile de muncă. Aceste oferte la nivel local sunt mai greu de formulat. Pe de altă parte, ele sunt disponibile în alte state. Şi în sensul acestea, în opinia mea, s-a produs această ruptură între tineret, segmentul electoral de tineret şi politicienii locali.”

Vasile Botnaru: Dar concurenţii au ştiut de starea de spirit. De acum noi vorbim, post-factum practic, că nu au ştiut să-i aprindă pe aceşti tineri. Se putea presupune că îi vor găsi la plajă şi la bar.

Serghei Ostaf: „Exact. Este foarte greu pentru mine să explic formula sau paradigma dominantă de funcţionare a politicului local în Republica Moldova. Dar totuşi dacă încerc, depun un efort, cred că este vorba despre faptul că la nivel local există o tradiţie de a nu face politici pentru tineret deasupra politicilor centrale, care sunt slabe şi ele pentru tineret, pe de o parte. Pe de altă parte, autorităţile publice locale nu au suficiente capacităţi pentru a formula politici care ar fi fost tangibile pentru tineretul local. Deci, în această paradigmă şi politicienii locali nu văd ce ar putea să propună foarte concret, pentru că lipseşte această autonomie locală, lipsesc şi alte aspecte, pe de o parte. Pe de altă parte, în opinia mea, la momentul actual nu este nicio instituţie publică care ar avea unul dintre scopurile în mandat şi mobilizarea şi aducerea votanţilor la urnele de vot. Nu e cazul să obligăm oamenii să vină la urnele de vot, aşa cum este în unele ţări. Pe de altă parte nicio instituţie publică, în afară de anumite asociaţii civice, nu are acest obiectiv, să stimuleze şi să favorizeze, să mobilizeze votul, prezenţa la vot.”

Vasile Botnaru: Ar fi fost ideea lui Ghimpu un stimulent? Mihai Ghimpu, când spunea să coborâm vârsta alegătorului până la 16 ani. Pentru că, fiţi de acord, teenagerii , adolescenţii deja sunt suficient de maturi ca să fie puşi în faţa unor dileme filosofice vitale, adică să se drogheze sau nu, să aleagă un fel de studii sau să ia bani mită, deci, li s-a încredinţat deja o alegere foarte responsabilă. Dar la alegerea primarului cel puţin, dacă nu a preşedintelui, încă nu sunt buni. Ar fi acesta un stimulent?

Serghei Ostaf: „Eu susţin această coborâre a vârstei de la care ar putea să voteze un tânăr. Pentru că de la 16 ani survine deja şi responsabilitatea penală a unui tânăr şi multe-multe altele. În ciclul final liceal este posibil să construieşti anumite programe de educaţie civică şi de importanţă a dreptului la vot. Şi în sensul acesta sigur că am mări segmentul acesta de tineret care ar putea să participe în alegerile locale. Eu susţin această idee. Şi ar exista şi anumite programe guvernamentale implicit prezente şi în curricula liceală.”

Vasile Botnaru: Eu nu sunt foarte sigur că Mihai Ghimpu exact la aceasta s-a gândit.

Natalia Morari

Natalia Morari

Natalia Morari: Puteți fi aproape sigur că Mihai Ghimpu s-a gândit la un anumit profit pentru Partidul Liberal, ca toţi politicienii. Au tot dreptul, de aceea şi sunt politicieni. Domnule Ostaf, se creează impresia că şi de data aceasta votul este mai degrabă geopolitic, decât bazat pe oferte concrete pentru dezvoltarea localităţilor din care provin oamenii. De ce?

Serghei Ostaf: „Eu sunt de acord şi în sensul acesta. Probabil că în municipalităţile mari, cum ar fi Chişinăul, Cahulul, Edineţul, Soroca, Bălţi într-adevăr există influenţă mare a preferinţelor geopolitice, dar eu aş spune că şi la nivelul autorităților publice locale, nivelul doi, adică nivelul raional, probabil votul pentru consilieri este în mare parte un vot geopolitic. Prima explicație este una care într-un fel nu poate fi imputată politicienilor din Republica Moldova, deși sunt și alte argumente care pot fi imputate foarte clar politicienilor din Moldova, dar din cele care nu pot fi imputate, sigur că suntem într-o regiune foarte complicată, extrem de complexă cu foarte multe confruntări și aceasta amprentează foarte mult situația din Republica Moldova. Există actori din afara Republicii Moldova care speculează foarte mult pe acest segment, folosind și media respectivă influentă în Republica Moldova.”

Natalia Morari: Dar și din interiorul Republicii Moldova.

Serghei Ostaf: „Da. Acum în ce privește din interiorul Republicii Moldova, există într-adevăr comportamentul imputabil și al politicienilor pentru că în cea mai mare parte își construiesc mesajele astfel încât cultivă homo sovieticus în mentalitatea cetățenilor din Republica Moldova. Adică cultivă și speculează pe frică, speculează pe anumite nostalgii etc. Deci, aceasta este iresponsabilitatea unui spectru întreg de politicieni din Republica Moldova.”

Natalia Morari: Exact cum fac cei din tabăra opusă.

Serghei Ostaf: „Exact.”

Natalia Morari: Care cultivă frică față de acest trecut.

Serghei Ostaf: „Într-adevăr, frică, nostalgii. Plus folosesc anumite paradigme și anumite branduri din afară.”

Vasile Botnaru

Vasile Botnaru

Vasile Botnaru: Ați atins o strună foarte importantă și sigur că e o discuție de un ceas, două, șapte. Dar nu cumva s-a ajuns exact la situația de tristă pomină când se spunea „Moscova iubită, scumpă capitală” și aceasta era o viață falsă, o vitrină. În spatele vitrinei de fapt e cu totul altceva. Or, după 25 de ani, când era entuziasm, când s-au dat jos zidurile și totul era sincer, totul la vedere, democrație și, când acolo, iarăși, se produce această dedublare. Există simptome pentru așa ceva?

Serghei Ostaf: „Există simptome pentru a crede că există foarte multe nereușite. Paradigma aceasta democratică oferă multiple posibilități, în momentul în care există o clasă politică conștientă, capabilă și puternic dominată de un singur element important cum ar fi credința și interesul public. În momentul în care noi nu avem această încredere, atunci sistemul democratic poate fi utilizat așa încât să creeze anumite realități, virtualități până la urmă care speculează și pe nostalgiile trecute.”

Vasile Botnaru: Tocmai aceasta vreau să întreb, dacă politicienii își dau seama că au călcat pe aceeași greblă, din a cărei cauză a murit Uniunea Sovietică.

Serghei Ostaf: „Eu cred că, în mare parte, nu conștientizează. Clasa politică din Moldova nu conștientizează aceasta. Și din două perspective. Există un anumit cerc de persoane publice care speculează pe probleme. Și există pe de altă, parte un cerc de politicieni care își văd de treburile lor, de interesele departamentale, neavând capacitatea de a vedea lucrurile peste interesele departamentale individuale. Plus, lipsește capacitatea de a înțelege că ai patru, opt ani, în perioada aceasta trebuie să demonstrezi. Democrațiile funcționează așa: un ciclu maxim de patru ani, în cazuri excepționale de opt…”

Vasile Botnaru: …să demonstrezi sau reușești să-ți faci o poartă de fontă, să-ți tragi o casă, să-ți iei o mașină…

Natalia Morari: Probabil e prea devreme să facem totalurile zilei de vot, dar deja putem să vorbim despre campanie în întregime. Domnule Ostaf, cum o caracterizați? A fost o campanie corectă în primul rând?

Serghei Ostaf: „Din ce am văzut din comunicatele Comisiei Electorale Centrale, există mai multe situații și incidente cu caracter individual mai degrabă, atunci când au fost depistate cazurile de afișaj incorect, ilegal în anumite localități sau anumite probleme legate de utilizarea votului pentru că existau anumiți candidați care influențau. Și o altă organizație care monitorizează alegerile la fel a avut cam același spectru de situații identificate individuale, care nu poartă un caracter sistemic. Și Comisia Electorală Centrală a arătat că peste 35-40 la sută din alegători deja au participat la vot. Prin urmare, probabil nu ar exista motive substanțiale pentru a pune la îndoială calitatea și corectitudinea de principiu a acestor alegeri.”

Vasile Botnaru: Să vorbim despre un amănunt, de exemplu la noi a fost în vizită Pavel Postică de la Promo-LEX și ne-a dat niște cifre, că urmare a unor redistribuiri, manevre, au apărut mai mulţi alegători în anumite circumscripţii.

Serghei Ostaf: „În Băcioi.”

Natalia Morari: Acest fenomen se numeşte migraţie electorală. În mai multe suburbii ale municipiului Chişinău.

Vasile Botnaru: Şi sigur că dacă s-ar ajunge într-o instanţă să examineze, verdictul e de presupus cum va fi scris – nu a influenţat rezultatul general. Dar această particularitate, iarăşi, vorbeşte despre maturitatea sistemului, a clasei politice, a sistemului electoral, a societăţii care tolerează aceste migraţii.

Natalia Morari: Numai o precizare aici trebuie de făcut, importantă din punctul meu de vedere. Trebuie să ne aducem aminte că în turul doi din 2011 Dorin Chirtoacă a câştigat cu câteva zeci de voturi. Şi atunci când în suburbii numărul aşa-zişilor migranţi electorali a crescut cu mii de voturi în câteva oraşe, de exemplu în oraşul Codru, în altele e vorba de sute de votanţi, ar putea aceasta crea anumite suspiciuni?

Serghei Ostaf: „Într-adevăr există aici o problemă, pentru că nu este reglementat prin lege când poţi să te înregistrezi, să-ţi schimbi locul de domiciliu şi, prin urmare, să exerciți dreptul la vot local, nu există reguli foarte clare în acest sens. Nu există, spre exemplu, o interdicţie: nu mai aproape decât cu o lună sau două până la ziua de vot poţi să-ţi schimbi locul de vot.”

Natalia Morari: Bine, dar când acest lucru se întâmplă în câteva luni? Pentru că domnul Postică astăzi a comparat datele cu luna noiembrie 2014. Deci, au trecut doar cinci-şase luni şi în toate aceste luni mii de oameni şi-au schimbat viza de reşedinţă. Ar fi aceasta o modalitate de a influenţa rezultatul votului?

Serghei Ostaf: „Da, dar se află în limita şi discreţia comportamentului deocamdată neinterzis de Codul Electoral.”

Natalia Morari: Dar cel puţin vă pare suspect acest lucru?

Serghei Ostaf: „Pentru a suspecta ceva, pentru că urmare a unei suspecţii trebuie să urmeze şi anumite concluzii în defavoarea funcţionării sistemului electoral. În cazul acesta pot spune că există anumite circumstanţe care vorbesc despre faptul că există o migraţie în interesul electoral pentru a maximaliza interesele electorale sau ale anumitor cetăţeni care migrează în sensul acesta. Şi aceasta nu contravine legii. Deci în sensul strict al cuvântului, în cazul acesta nu se încalcă regula electorală. Fiecare dintre noi caută în magazin unele produse mai ieftine şi încearcă să se…”

Vasile Botnaru: Dar nu e sursă de fraudă?

Serghei Ostaf: „Nu este o sursă de fraudă, formal vorbind. Pe de altă parte, acesta este un comportament explicabil, perfect şi raţional atunci când unele…”

Vasile Botnaru: Dar un singur caz dacă ar exista, că eu, care m-am mutat de la Chişinău la Ghidighici, şi am vrut să testez sistemul şi am votat şi la Ghidighici, şi la Chişinău...

Serghei Ostaf: „Aceasta e altă situaţie, atunci când este vot multiplu. În cazul acesta e o problemă. Dar eu presupun, reies din bună credinţă, că de fapt persoana care s-a înscris acum la Codru, spre exemplu, sau la Băcioi nu mai poate vota într-o altă localitate, cum ar fi Sângera sau altă localitate. Eu reies din aceasta. În momentul în care ar fi fost vot multiplu, în sensul acesta sistemul electronic, şi aici ne întoarcem la acest registru electronic de voturi, de votanţi, care ar trebui să excludă posibilitatea votării multiple. În cazul dat, dacă domnul Postică se referă la vot multiplu şi persoana care s-a înscris acum două săptămâni sau o săptămână şi votează la Băcioi şi aceeaşi persoană, pentru că este IDN şi poate fi regăsită într-o altă localitate, Puhoi, spre exemplu, e o problemă.”

Vasile Botnaru: Acesta e cazul extrem, domnule Ostaf, dar chiar şi faptul că cineva şi-a făcut socoteală că mai avem nevoie de 500 de alegători la Ghidighici, ia să-i luăm de aici unde votul lor nu contează să-i mutăm la Ghidighici ca să câştige al nostru.

Natalia Morari: Şi să nu uităm că data trecută soarta primarului municipiului Chişinău a fost decisă la diferenţă de câteva zeci de voturi.

Vasile Botnaru: Bine, dar pentru primarul de Chişinău pot să voteze şi acolo unde sunt. Dar anume remanevrarea aceasta a unui efectiv mi se pare cel puţin amorală, dacă nu chiar criminală.

Serghei Ostaf: „În ceea ce priveşte amorală, într-adevăr aici putem pune semne de întrebare, să avem suspiciuni. Pe de altă parte, legea actuală nu interzice acest lucru, legea actuală şi comportamentul alegătorului deocamdată, în afara votului multiplu, este…”

Vasile Botnaru: Noi avem comentariul domnului Iurie Ciocan. Astăzi exact l-am întrebat despre aceasta, cum crede dânsul.

Iurie Ciocan: „Noi nu avem nicio explicaţie şi nici nu ne-am interesat de acest subiect. Pentru că datele din Registrul de Stat al alegătorilor reflectă întocmai datele din Registrul de Stat al populaţiei. Deci, dacă mă întrebaţi că ei s-au îngrijorat că a crescut numărul alegătorilor, eu vă zic că noi primim datele ca atare. Pentru noi nu contează a crescut, s-a micşorat, pentru noi contează alegătorul să vină la votare, să primească buletinul de vot, să voteze o singură dată, în condiţiile legii şi aceasta e tot. Şi dacă alegătorul a venit, s-a prezentat la votare şi a votat o dată, noi l-am bifat în sistemul nostru electronic şi am pus punct. Dacă el nu are dreptul să voteze în alegerile respective în secţia unde s-a prezentat, noi îi recomandăm să se ducă la secţia unde e înregistrat. Şi dacă el are acolo reşedinţă ori domiciliu, votează acolo. Dar cum a căpătat el această reşedinţă ori domiciliu sunt instituţiile statului care se îngrijesc de acest lucru.”

Natalia Morari: Să nu uităm că cetăţenii pot să-şi schimbe viza de reşedinţă nu doar din raza Chişinăului în suburbii, dar şi din alte raioane în suburbii, ceea ce ar însemna că poate fi influenţat cumva rezultatul votului în municipalitate.

Serghei Ostaf: „Da, prin crearea unor votanţi care ar prefera un candidat faţă de alt candidat, într-adevăr. Dar aceasta este în limita unor reguli de joc, care sunt la momentul actual create. Dacă s-ar putea de demonstrat că această schimbare a locului de votare s-a produs urmare a unor influenţe de ordin financiar sau de altă natură, atunci e o problemă în sensul acesta. Însă în ceea ce priveşte aspectul regulamentar de înregistrare, acum nu există o regulă, alta decât cea care funcţionează.”

Vasile Botnaru: De acord. Deci, ceea ce nu e interzis, e aplicabil.

Natalia Morari: E o breşă legislativă care poate fi folosită de orice politician.

Vasile Botnaru: Dar iarăşi mă întorc la mentalul acesta păgubos al politicienilor, care nu doar în cazul acesta, Natalia Morari în fiecare emisiune vorbeşte despre scheme pe care politicienii nu le curmă şi nu le desfac, în speranţa că le vor încăleca. Deci, dacă se poate folosi în beneficiul lor, mai bine să stea la îndemână, în sertarul de deasupra. Aceasta este problema, după mine, a democraţiei acestea în tranziţie, că nu încep într-adevăr de la zero, pe etaloane occidentale, ci se face un fel de struţo-cămilă care poate ne scoate la alegerile acestea, dar mâine vom începe democraţia adevărată, dar la parlamentarele acestea cu orice preţ să câştigăm, pentru că avem nevoie de viitorul european, data viitoare începem altfel... Şi între timp se compromite şi ceea ce a fost, şi ceea nu a venit încă.

Serghei Ostaf: „În sensul acesta eu încerc să mă gândesc în termeni de soluţii. Dacă fenomenul este de amploare, într-adevăr ar fi bine de stabilit: poţi să te înregistrezi în scopul de a vota într-o altă localitate nu mai târziu decât două luni până la ziua votării.”

Natalia Morari: Despre lucrul acesta a vorbit şi preşedintele CEC, Iurie Ciocan.

Serghei Ostaf: „E o soluţie. E important să vorbeşti şi în termeni de soluţii pentru a anihila această schemă.”

Vasile Botnaru: Trebuie să recunoaştem că cei care îşi fac grijă pentru votul exprimat de către moldoveni, în primul rând sunt politicienii. Domnule Ostaf, în contextul demisiei de alaltăieri a premierului Chiril Gaburici, scrutinul de astăzi capătă o tentă mult mai complicată. Ce urmează, începând cu ziua de mâine?

Serghei Ostaf: „Vom avea rezultatele alegerilor locale şi aceste rezultate vor crea anumite realităţi, care vor avea şi un impact în ceea ce priveşte reconstituirea cabinetului de miniştri şi, în special alegerea prim-ministrului. Aceasta cu siguranţă. În opinia mea, această demisie a fost una mai puţin avenită, pentru că trebuia să se producă fie că mult mai devreme, fie că mai târziu, pentru a avea o mai mare claritate şi a reduce din necunoscutele unei ecuaţii noi în ceea ce priveşte cabinetul nou de miniştri. În momentul în care va fi eventual, şi despre aceasta se vorbeşte, reconfigurată majoritatea parlamentară compusă din partidele de centru-dreapta şi în condiţiile în care Partidul Liberal va avea un succes foarte mare în Chişinău, sigur că influenţa acestui partid va creşte foarte important şi prezent în cabinetul de miniştri. Aceasta este concluzia de scurtă durată. Pe de altă parte, o altă concluzie interesantă la care m-am gândit, că în momentul în care vom avea administraţie publică locală de nivelul doi şi unu dominată foarte mult de partidele de opoziţie, atunci probabil că reforma în ceea ce priveşte autonomia financiară ar putea să mai aştepte câţiva ani pe poliţă.”

Vasile Botnaru: Dar vedeți harta Moldovei rehaşurată complet altfel?

Natalia Morari: Vă aşteptaţi la surprize mari?

Serghei Ostaf: „Eu am fost zilele acestea în nordul Moldovei, pentru că am avut deplasări, şi se pare că acolo există şi anumite presiuni, şi aşteptări mai mari că se vor reconfigura, cel puţin în nordul Moldovei substanţial. Aceasta ar însemna că încă 20% se va mişca înspre stânga declarată geopolitic...”

Natalia Morari: Dar oricum, moldovenii mai au încă trei ore la îndemână. Trebuie să se grăbească spre secţiile de vot. Ceea ce am de gând să fac şi eu după această ediţie specială, pentru că încă nu am reuşit să votez.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG