Linkuri accesibilitate

Un reportaj de Natalia Sergheev.

Alegerile locale sunt în plină desfăşurare, dar ce fac candidaţii şi susţinătorii lor în acest timp? Natalia Sergheev a căutat să vadă atmosfera din sediile câtorva partide politice, în timp ce moldovenii au ieşit la vot.

„Câmpul de lupte este în teritoriu”, mi-au spus ofiţerii serviciilor de presă care au rămas în faţa calculatoarelor de la serviciu. „Veniţi pe la orele 18-19, atunci se va întoarce lumea şi va fi mai animat”, m-au rugat toţi într-un glas.

La sediul Partidului Liberal am găsit vreo şapte oameni muncind în birouri. Pe una dintre uşi am zărit un abţibild cu citatul celebru al lui Karl Marks, în limba rusă: „Cine nu ştie limba ţării în care trăieşte ori e oaspete, ori e ignorat, ori e ocupant”. PL-iştii nu mi-au spus ce fac cu exactitate, dar m-au asigurat că tot ce fac o fac cu suflet. După care mi-au propus un pumn de cireşe.

La sediul Partidului Comuniştilor m-a întâlnit bustul lui Vladimir Lenin. Venirea mea a luat prin surprindere omul de gardă, pe care l-am prins în timp ce privea televizorul. Mi-a explicat că nimeni nu este la birou şi m-a rugat să revin mai târziu. La ieşire, am zărit un abţibild cu „Jos Alianţa”, încleiat pe întrerupător, la care a zâmbit şi paznicul.

Pe câţiva socialişti i-am prins monitorizând rezultatele de la CEC, în timp ce alţii priveau un post de televiziune rus de divertisment. La intrare, mi-au propus cafea şi ciocolate, după care m-au condus la etajul doi. Acolo, stăteau vreo cinci persoane care munceau cu spor şi nu prea aveau timp de discuţii. „Prelucrează date”, mi-a explicat misterios ghidul.

Cea mai multă lume era la sediului Partidului Nostru, în special femei. La intrare m-a întâlnit un câine mare şi cu ochi blânzi, pe care-l cheamă Hatiko, protagonistul spoturilor publicitare din campanie. „Cu toţii avem grijă de el”, mi-au spus tinerii din curte. La etaj, mai multă lume monitoriza cum au loc alegerile. Am înregistrat foarte multe încălcări, îmi explică cu preocupare în glas doamna de la serviciul de presă. La ieşire, am intrat şi în biroul liderului partidului Renato Usatîi, care mă privea de după ochelarii pătraţi de pe portretul său în ulei.

La Sediul Partidului Liberal-Democrat m-au întâlnit un paznic şi două doamne de la serviciul de presă. Cu scuze în glas, mi-au spus că au rămas doar ei în sediu şi m-au condus în birourile lor. Pe o masă am văzut un teanc de materiale electorale ale PLDM, pe care stăteau două ziare ale Partidului Socialiştilor. „Le studiem”, îmi explică una dintre ele, luându-le repejor la o parte.

N-am reuşit să străbat mai departe de curtea Partidului Democrat. Am găsit doar câţiva tineri care stăteau la taclale într-un foişor. Mi-au explicat că la partid nu e nimeni şi că nu au voie să mă lase înăuntru.

Ce cuvânt ar descrie cel mai bine situaţia pe care am văzut-o, m-a întrebat şeful atunci când am revenit în redacţie? M-am angajat să-l găsesc cât de curând, până se vor anunţa rezultatele.

XS
SM
MD
LG