Născut la 18 decembrie 1988 în orașul Fălești. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Moldova, facultatea Finanțe, specialitatea Finanțe si Bănci. A continuat studiile de master la aceeași instituție, specialitatea Finanțe Publice și Fiscalitate. În 2011 a obținut Premiul I în cadrul concursului Cel mai bun student ASEM. Din anul 2010 activează în cadrul companiei de consultanță în afaceri Business Intelligent Services, acum fiind șeful al departamentului Studii și Cercetări din această companie. Datorită monitorizării și analizelor a tot ce se întîmplă în economia R.Moldova se întîmplă să apară frecvent în media în calitate de analist economic.
Luni
Săptămâna a început extrem de tumultuos cu motivația de a duce la bun sfîrșit o zi de muncă planificată mai deosebit, cu multe emoții, dar și cu reflecții cauzate de dezamăgirea evenimentelor zilei anterioare.
A fost o zi mai specială de muncă, fiindcă am călătorit pînă la Ungheni - orașul de la frontiera cu frații de dincolo de Prut, pentru a depune ultimul dosar de accesare de grant în cadrul Proiectului MAC-P. Implicarea mea în acest program al Băncii Mondiale ce își propune asocierea producătorilor agricoli și co-finanțarea unor idei de investiții care să îi facă mai competitivi îmi oferă posibilitatea de a interacționa cu agricultorii și de a cunoaște problemele reale ale unui sector cu un profund impact social, dar care pare lipsit de o viziune strategică din partea statului.
A fost o zi cu multe emoții matinale, întrucît fratele meu a susținut primul examen la matematică. Fiind o diferență de ani mai mare dintre noi, influența mea asupra educației și modului său de a gîndi s-a produs de la sine, iar acest test la care a fost supus m-a prins cu pumnii strînși la extrem. Însă inteligența fratelui meu drag e o realitate obiectivă, iar sentimentul de încredere asupra reușitei sale mă face mai liniștit.
Tot luni este ziua care nu mi-a luat gîndurile asupra a ceea ce s-a întîmplat duminică în PMAN. Dincolo de discuțiile despre cine a cîștigat sau a pierdut capital electoral, evenimentele date sunt expresia clară a lipsei de coeziune națională. Din nefericire, eticheta de stat eșuat se conturează tot mai solid în percepțiile mele.
Marți
Am revenit la o zi obișnuită de muncă pierdut prin analize financiare și elaborări de Studii de piață. În procesul analitic am ajuns si la noul site al Băncii Naționale. Inițial eram gata să dau o apreciere negativă ca majoritatea celor care s-au expus asupra noului format, însă la o cercetare mai detaliată am realizat că pagina actuală poate chiar ușura procesul de colectare a informațiilor. Important e sa nu fim superficiali și să alocăm suficient timp.
Este cea mai activă și cea mai lungă zi din săptămînă pentru că mă așteaptă un meci alături de colegi și prieteni. Fotbalul e o pasiune veche, iar la majoritatea celor din cercul de cunoscuți imaginea de microbist este prima care apare atunci cînd se face vreo asociere cu mine. Din acest motiv, programul săptămînal pentru marți seara este bătut în cuie, fiind o posibilitate minunată de a evada un pic din rutina cotidiană.
Nici o zi nu este împlinită pînă la capăt dacă nu îmi aud măcar un pic părinții. Este un obicei ce a intrat puternic în subconștient și de multe ori chiar și la miezul nopții ne sunăm pentru a developa cele mai importante evenimente și trăiri ale zilei. De fapt, în contextul actual dezolant din țară, doar părinții mă mai fac să rămîn aici și să lupt pentru un viitor acasă și nu printre străini.
Miercuri
Simbolic vorbind este ziua ședințelor multiple prin care am reușit să-mi stabilesc pașii de urmat pe mai multe proiecte. După o perioadă mai lungă mi-am rezervat ceva timp și pentru o scurtă radiografie a stării economice în care ne aflăm. Am înțeles că în următoarele luni poate fi și mai rău. Aceste perspective sumbre au fost amplificate la auzul cuvîntului „naționalizare”. În general acest cuvînt este incompatibil cu un sistem economic capitalist funcțional, dar cînd te mai gîndești că noi încă nu am depășit nivelul capitalismului rudimentar și primitiv…. De la imixtiunea politicului în rațiunea economică au de suferit cetățenii, iar proporțiile dezamăgirilor cresc cînd e prea multă politică și prea puțină rațiune.
Seara o discuție pe skype cu un prieten de suflet aflat în Statele Unite. Deși politicienii de la noi ne bagă ostentativ pe agendă teme artificiale, îngrijorările privind instabilitatea din țară și din regiune au ajuns și la conaționalii de peste Ocean. Tot după spusele bunului meu prieten am înțeles că peste ocean nu s-a scris niciodată așa de mult despre Moldova, dar ecoul miliardului furat face subiecte de media chiar și pentru „New York Times” sau „Washington Post”.
Joi
Are loc al doilea examen la limba română. Cea mai bună motivație pentru fratele meu este să-i readuc aminte despre identitatea și convingerile noastre profund pro-române.
Campania electorală este aproape de punctul culminant. În lipsa unei viziuni sau unor argumente palpabile, majoritatea concurenților recurg la mizerii. Cu greu am ascultat o dezbatere electorală pînă la capăt. Este o prăpastie imensă între ceea ce sunt și ceea ce vor să pară că sunt candidații. Ca de obicei, ni se bagă ostentativ clișee false cu Răul cel mai mic sau că candidatul X nu are șanse de parcă nu tot votul fiecăruia din noi dau acele șanse.
Din toată săptămîna, joi gradul de oboseală atinge maximul posibil și atunci un tur pe la Valea Trandafirilor devine o adevărată binecuvântare pentru a mă detașa un pic de grijile zilnice și de a face o resetare, inclusiv a stării de spirit.
Înainte de somn revin la lecturarea uneia din istorioarele din „Suflet românesc” de Dan Puric. Este o carte excepțională pentru liniștea lăuntrică. Pentru că „a fi pentru acest popor nu înseamnă altceva decît a te jertfi, singurul nostru pașaport pe care l-am avut pentru a exista” – un citat care chiar ne definește…
Vineri
Dimineața prins într-un ambuteiaj de proporții. Unul din acele momente cînd îți dai seama că orașul se sufocă, iar problema transportului public este una reală.
Toate sursele media operează cu Breaking News. Este și pentru ce: rămînem iar fără Guvern și cu un sector bancar aproape paralizat. În același timp, după o lungă perioadă de vești proaste și foarte proaste din Est, ajungem să aflăm că embargoul rusesc la fructe este pe cale de a fi ridicat. Cam prea mult pentru jumătate de zi de Vineri…
Week-end-ul îl aștept totuși cu încredere și speranță. Nu e din cauza alegerilor locale, ci pentru că mi-am planificat să merg acasă la părinți și în sat la bunica. Nu există un loc mai bun pentru regenerare sufletească decît acasă alături de cei dragi.
