Linkuri accesibilitate

De la golanii lui Iliescu la golanii lui Rus: efectul asupra moțiunii de cenzură


Situația guvernului social-democrat, condus de Victor Ponta nu se schimbă după demisia de astăzi a lui Ioan Rus, ministrului Transporturilor.

În România, deputații vor dezbate mâine, vineri, o moțiune de cenzură împotriva guvernului premierului Victor Ponta, pe care opoziția îl acuză că ar fi obstrucționat votul românilor din străinătate la alegerile prezidențiale de anul trecut. Despre românii plecați la muncă în străinătate a vorbit aseară la televizor ministrul transporturilor din cabinetul social-democratului Ponta, Ioan Rus – și a vorbit atât de urât, încât astăzi și-a dat demisia.

Situația guvernului social-democrat, condus de Victor Ponta nu se schimbă după demisia de astăzi a ministrului Transporturilor, Ioan Rus. Acesta s-a retras din funcție în urma scandalului și revoltei opiniei publice generate de o declarație în care Rus i-a insultat atât pe cei care merg să lucreze în străinătate, cât și familiile acestora rămase acasă.

Pasămite banii câștigați peste granițe ar fi risipiți în țară de copiii și soțiile de-acasă. Generalizarea abruptă și limbajul vulgar au dus la reacții ostile din partea asociațiilor de români din afară, dar și din propriul guvern.

Fostul ministru și-a cerut scuze post factum, dar folosirea cuvântului „golan” cu câteva zile înainte de comemorarea a 25 de ani de la Mineriada din iunie 1990, readuce în actualitate vechea imagine a unui partid dominat de violență, născut direct din Partidul Comunist. Atunci fostul președinte Ion Iliescu i-a numit „golani” pe manifestanții din Piața Universității. Acum Ioan Rus îi face „golani” pe copiii celor plecați la muncă în străinătate.

Mai mulți colegi ai lui Ioan Rus vorbesc descpre o „coincidență ciudată” în cazul ministrului demisionar. Senatorul social-democrat Șerban Nicolae observă, de pildă, că Rus i-a insultat pe românii din Diaspora, chiar înaintea unei moțiuni de cenzură care-i vizează pe aceștia și crede că nu este o întâmplare.

Subiectul moțiunii este votul prin corespondență, pornind de la nemulțumirea liberalilor, că guvernul și majoritatea parlamentară amână adoptarea unei legi în acest sens. Această temă, cu toate că rămâne de actualitate, după problemele care au avut loc la prezidențialele de anul trecut, când românii din afara țării nu au putut vota, totuși nu a fost aleasă cu prea multă inspirație. În special fiindcă UDMR, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România nu-și dorește această lege și deci parlamentatrii maghiari nu sunt încurajați să susțină moțiunea.

Pentru maghiari, votul prin corespondență ar putea inaugura premiera unui Parlament fără UDMR, pornind de la faptul că odată cu creșterea numărului de votanți, procentul maghiarilor din totalul acestora scade. Pragul de cinci la sută pentru intrarea în Parlament va deveni tot mai greu de atins de către maghiari, cu cât se găsesc mai multe soluții ca românii din diaspora să voteze.

Cu toate că premierul Victor Ponta este cercetat penal în mai multe cauze de corupție, ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, i-au cerut capul mai mulți fruntași social-democrați, nemulțumiți de ritmul prea alert al dosarelor de corupție, iar ministrul Transporturilor a fost nevoit să-și anunțe demisia, moțiunea de cenzură de mâine nu pare să aibă destulă susținere. Aritmetica parlamentară avantajează deocamdată guvernul Ponta: de circa 40 de voturi ar mai avea nevoie PNL pentru a dărâma executivul social-democrat.

Coalția de guvernământ (PSD, UNPR, PC, PLR) plus grupul minorităților (17) ar putea obține 317 voturi. Pentru ca guvernul să cadă, Opoziția are nevoie pe de altă parte de 279 de voturi, adică de o majoritate calificată, ceea ce e destul de complicat. PNL și susținătorii moțiunii ar avea peste 240 de voturi garantate potrivit unor informații (PNL 174, independenții din jurul lui Mircea Geoană 26, PMP și PPDD 14, UDMR 25).

Maghiarii au declarat că nu vor vota împotriva moțiunii, dar nici nu s-au angajat să o susțină, grupul dizidenților din Partidul Social-Democrat (26 de voturi) vor fi de partea Opoziției. Popularii conduși de Eugen Tomac vor vota și ei pentru moțiunea PNL, în vreme ce liberalii încearcă să mai racoleze voturi din tabăra puterii.

Social-democrații și progresiștii avertizează, că deși vor fi prezenți la moțiune, nu vor vota de loc. Tactica e simplă: în acest fel eventualii trădători nu pot face nimic. Votul este secret cu bile, deci social-democrații sau progresiștii care se vor ridica din băncile Parlamentului vor fi considerați trădători. Liberalii sunt astfel dezavantajați, iar unele aranjamentele făcute de ei cu deputații și senatorii din arcul guvernamental ar putea să cadă.

XS
SM
MD
LG