Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruţa: Naţionalizarea Băncii de Economii - un mesaj al guvernării către donatorii externi şi de autoizolare a R. Moldova


Interviul matinal la EL cu fostul ministru de finanţe.

Liderii coaliţiei de guvernare, liberal-democratul Vlad Filat şi democratul Marian Lupu, au anunţat că au decis la consiliul alianţei pe care o reprezintă naţionalizarea Băncii de Economii şi că vor depune în curând un proiect de lege în acest sens. Punctul de vedere al fostului ministru de Finanţe Veaceslav Negruţa asupra acestei intenţii de naţionalizare.

Europa Liberă: Aşadar, coaliţia de la Guvernare, în probabilă solidaritate, neanunţată e-adevărat, cu comuniştii din Parlament s-a declarat decisă să naţionalizeze Banca de Economii. Cum? Se va vederea în proiectul de lege pe care-l vor propune în curând şi care ar trebui să-i reducă la tăcere pe adversarii unei asemenea soluţii. Din punctul Dvs. de vedere, de ce s-ar dori acest lucru – naţionalizarea Băncii de Economii?

Veaceslav Negruţa

Veaceslav Negruţa

Veaceslav Negruţa: „Probabil că trebuie să punctăm din start că a fost o decizie politică și una extrem de pripită. Nu știu dacă naționalizarea este cu adevărat opțiunea chiar și a acestei alianțe, dar cert este faptul că decizia de ieri este un mesaj adresat Guvernului și în primul rând primului ministru Gaburici care, de fapt, îl lipsește de spațiu de manevră în negocierile care urmează să înceapă săptămâna viitoare cu Fondul Monetar.

De fapt, alianța arată foarte clar că dacă subiectul și condiția venită de la FMI este sistemul bancar, atunci Guvernul Gaburici nu are spațiu de discuții și negocieri, naționalizarea fiind opțiunea alianței. Naționalizarea nu poate fi făcută peste noapte. Vă dați seama, e vorba de o lungă durată, or sunt sute și mii de acționari care trebuie să fie convinși într-un fel să cedeze acțiunile în favoarea statului. Naționalizarea poate fi făcută de fapt pe trei căi, fie brutal să fie lipsiți acţionarii de aceste acțiuni și atunci pot apărea litigii ulterior, fie o parte din acționari sunt de acord să piardă aceste acțiuni, astfel scăpând și de povara datoriilor, fie a treia opțiune, când statul contra cost, contra plată procură aceste acțiuni, dar toată povoara evident de procurare a unor datorii se așează pe contribuabil și plățile vor fi probabil că suficient de consistente. Zic că decizia de ieri este mai degrabă mesaj adresat prim-ministrului și Guvernului, decât o decizie serioasă. O astfel de decizie nu are la bază nicio evaluare și nicio expertiză a Băncii Naționale, a Guvernului sau a experților internaționali.”

Europa Liberă: Înseamnă oare acest lucru că Guvernul nu mai este autorizat, ca să zicem așa, de coaliție să negocieze cu FMI?

Veaceslav Negruţa: „Da, într-un fel decizia de ieri arată foarte clar că Guvernul nu are spațiu de discuții și negocieri cu FMI pe cazul sistemului bancar și a problemelor din cele trei bănci.”

Europa Liberă: Și în acest caz ce se poate întâmpla cu venirea misiunii FMI care urma să semneze sau să negocieze un acord cu autoritățile cu Guvernul în primul rând? Și ce consecințe mai ales poate avea reticența pe care cu siguranță Fondul o va afișa având în vedere că, de fapt, a pledat pentru lichidarea băncilor nu pentru naționalizare?

Veaceslav Negruţa: „De fapt, mesajul dat dacă ieșim doar din spațiul nostru intern, este un mesaj exact în adresa Fondului Monetar și în adresa partenerilor de dezvoltare. Opțiunea de insolvabilitate și lichidare a acestor trei bănci cu probleme a fost permanent în discuții cu cei de la Fondul Monetar. În plus și alți parteneri, să nu uităm de suportul bugetar care vine de la Uniunea Europeană sau acele fonduri care urmau să fie alocate Republicii Moldova în anul 2015 conform bugetului de stat din partea Băncii Mondiale, sunt sume importante și, de fapt, acest mesaj va crea un oarecare deranj pentru acești parteneri de dezvoltare. Decizia nu are la bază niciun fel de calcule sau evaluări. Nu se știe cât ar costa naționalizarea, nu se știu alte opțiuni cum ar fi recapitalizarea sau lichidarea băncilor cât ar costa? Și în cazul dat pare a fi chiar o decizie și un mesaj prost în adresa partenerilor noștri de dezvoltare. Nu vreau să cred la etapa aceasta că este un mesaj de autoizolare a Republicii Moldova de orice discuții și colaborări cu acești parteneri de dezvoltare, parteneri siguri de fapt și care ne-au fost alături începând cu anul 2009 încoace.”

Europa Liberă: Liderii alianţei au spus, însă, ferm, că vor introduce rapid în Parlament un proiect de lege care să consfinţească naţionalizarea şi că oricine sau orice, inclusiv BNM, vor trebui să se conformeze normei legale. Dvs., care vorbiți de trei metode prin care se poate face naționalizarea, aveți vreo estimare cât ar putea să coste fiecare din aceste trei variante? Dl Igor Dodon, liderul opoziției socialiste, vorbea ieri despre cincisprezece miliarde?

Veaceslav Negruţa: „Nu există la moment vreo cifră exactă și problema nu este atât în cifre, cât este în procedurile legale nefinalizate. Azi nimeni nu cunoaște cât deține statul la Banca de Economii: 56,1% urmarea deciziei CSJ sau totuși este cu 33% plus 1, respectiv cât ar trebuie să naționalizeze statul: 43,9% sau totuși 67%? În funcţie de această problemă de ordin juridic care planează și nu este soluționată depinde și cât va costa valoric această decizie de naționalizare. Dar repet, sunt și alte costuri care sunt de ordin politic. Este gata această alianță să-și asume toate consecințele acestor decizii politice?”

Europa Liberă: Fermitatea cu care s-au prezentat cei doi lideri ai alianței arată o decizie foarte clară și hotărârea lor de a adopta și decizii politice în acest sens. Dl Marian Lupu a estimat că această naționalizare s-ar putea face gratis, nu va costa nimic. Pe ce s-ar baza optimismul atât de consolidat al dlui Lupu?

Veaceslav Negruţa: „Probabil că poziția dlui Lupu reiese dintr-o experiență mai veche a bolșevicilor care au naționalizat proprietățile oamenilor și ale întreprinderilor. Întreprinderi întregi au fost naționalizate pe timpuri și atunci, fără un sistem judecătoresc și de justiție de fapt, lumea a rămas fără proprietăți. Dacă această formulă va fi aplicată aici, mă tem că acele consecințe vor fi mult mai grave, pentru că noi totuși suntem într-un mediu în care justiția internațională poate să fie aplicată și atunci statul Republica Moldova ar avea de pierdut și ca imagine, și ca mijloace financiare mult mai mult în litigii interminabile internaționale. Sincer, tot ce ține de consecințele unor astfel de decizii trebuie să fie foarte bine cântărite și chibzuite în primul rând din punct de vedere legal și instituțional, și prin discuții cu Banca Națională. Banca Națională azi nu a prezentat opțiuni și niciun plan de redresare a situației în sectorul bancar. Aceste opțiuni nu au fost prezentate Guvernului, Guvernul nu știe nimic și nu cunoaște care sunt opțiunile și costurile pentru a veni cu anumite decizii în Parlament. Iar inversarea logicii evenimentelor și a deciziilor politice, ca ulterior să fie împachetate de cei de la Guvern și de Banca Națională, mi se pare irațională și ineficientă, pentru că ideea fixă care a fost ieri lansată de naționalizare ulterior poate să ne coste foarte mult.”

Europa Liberă: În ce condiţii din punctul Dvs. de vedere investigarea „jafului secolului” ar fi mai eficientă? În condiţiile unei bănci naţionalizate sută la sută sau în condițiile unei lichidări a acestor bănci?

Veaceslav Negruţa: „Cu siguranță cea de-a doua etapă de investigare internațională este necesară. Doi, acea investigație lărgită pe care încearcă Procuratura Generală să o aplice la fel este necesară. Și, indiferent de opțiunile politice, de naționalizare sau de lichidare a băncilor, aceste investigații trebuie să fie continuate ca să avem totuși o claritate ce s-a întâmplat în special în anul 2014 când acele miliarde au fost gonite dintr-o bancă în alta ca până la urmă să plece din țară. Cine se face vinovat? Răspunsurile trebuie să fie certe. Este adevărat și alt lucru: dacă totuși se insistă politic pe naționalizare, nu exclud că alianța are ce ascunde și atunci e mai ușor să ascunzi când o bancă este într-un fel naționalizată. Pentru că instituțiile statului, cum ar fi regulatorul Banca Națională, sunt puse într-o situație anume și va fi acea frână în promovarea investigației internaționale pe de o parte, iar Procuratura Generală va tărăgăna investigația veritabilă care se dorește în cazul băncilor.”

Europa Liberă: Luând în considerație că naţionalizare a fost dintotdeauna şlagărul preferat al comuniştilor, în aceste condiţii, un vot favorabil cu comuniștii, inclusiv un vot al celor două partide, este ca și cum asigurat. Cine în asemenea împrejurări s-ar putea opune sau ar putea zădărnici acest vot care și din punctul Dvs. de vedere este extrem de nociv pentru Republica Moldova?

Veaceslav Negruţa: „Eu cred că în primul rând trebuie să se opună cetățeanul care este și contribuabil și pe umerii căruia, de fapt, vor cădea aceste costuri ale naționalizării. Să nu uităm de niște exemple foarte elocvente și recente în cazul Islandei, când s-au luat anumite decizii pentru redresarea situației în sectorul bancar. Atunci toate deciziile s-au luat în bază de referendum, pentru că povara trebuia să fie suportată de către contribuabili. Şi prin referendum 90% populația a decis ceea ce a decis. Decizia de naționalizare nu poate fi luată de doi sau trei, sau patru cetățeni, ca ulterior o întreagă societate și contribuabilii să suporte costurile. Pentru ce? Pentru faptul că în anul 2013 alte decizii politice au lipsit statul de pachetul majoritar? Sau că acum în anul 2015 alte decizii politice pun naționalizarea ca și unica soluție posibilă? Nu este corect față de cetățeni. Respectiv cetățeanul, contribuabilul probabil că va fi acel care trebuie să spună da sau ba dorinței de a plăti pentru greșelile admise de alții. Nu cred că referendumul e necesar şi în cazul republicii Moldova. dar cred că e nevoie de decizii responsabile, bazate pe expertiză şi evaluarea tuturor opţiunilor. Instituţiile statului trebuie să reintre în atribuţiile lor şi atunci se vor evita deciziile politice pripite şi costisitoare pentru cetăţean.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG