Linkuri accesibilitate

Raportul PE privind situația de securitate din Marea Neagră.

Dacă Rusia nu aplică în integralitatea lor Acordurile de la Minsk și nu retrocedează Crimeea Ucrainei, UE ar trebui să treacă la o nouă etapă a sancțiunilor și să ia în considerare posibilitatea de a furniza Ucrainei arme defensive, se spune în rezoluția unui raport al Parlamentului European privind situația securității în bazinul Mării Negre, după anexarea Crimeei de către Rusia, raport ce va fi supus votului PE joi, 11 iunie.

Regiunea Mării Negre a devenit relevantă economic și contestată politic. Acest lucru este evidențiat de calculele geopolitice din spatele variatelor conducte de gaz sau petrol care traversează regiunea și de opoziția Turciei și Rusiei la penetrarea acestora din exterior. După anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, și includerea Abhaziei și Osetiei de Sud în arhitectura militară a Rusiei, se poate spune că Regiunea Mării Negre revine la ce era acum 20 de ani, Rusia încercând să își apere țărmurile nordice, așa cum făcea URSS acum 20 de ani", a declarat miercurii la Strasbourg raportorul, eurodeputatul român Ioan Mircea Pașcu.

Documentul, care nu va avea efecte legislative dar va servi drept bază documentară pentru viitoarele analize ale diverselor structuri de securitate ale UE, subliniază necesitatea ca statele membre să își îmbunătățească și modernizeze capabilitățile militare.

Deși arată că, pe termen lung, raporturile cu Rusia ar trebui să se bazeze mai mult pe cooperare decât pe confruntare, raportul sugereză ca relațiile de cooperare trebuie să continue numai după ce prevederile acordurilor de la Minsk sunt aplicate integral și necondiționat.

NATO, mai arată raportul, ar trebui să își reasigure partenerii estici de importanța lor strategică.

Pe de altă parte anexarea Crimeii și situația din estul Ucrainei pun la încercare arhitectura europeană de securitate.

Prin evoluțiile militare strategice, inclusiv reînarmarea cu armament greu în Crimeea, Rusia crează o nouă rampă de lansare, de proporțiile Kaliningradului, de această dată în Marea Neagră. Într-un an, forța defensivă care a existat acolo a fost transformat într-o forță ofensivă un instrument foarte puternic, cu care Rusia poate să amenințe Europa Centrală, Balcanii, Europa de Sud și estul Mării Mediterane și, prin urmare, chiar si Orientul Mijlociu ", a spus autorul raportului, Ioan Mircea Pascu.

Totodată raportorul subliniază și îngrijorile Comisiei de Afaceri Externe a PE cu privire la intensificarea presiunii Rusiei la granița de est a UE, inclusiv în România, Polonia și statele baltice.

Pașcu mai observă că în cazul în care Rusia ar stabili un coridor terestru pe care l-ar lega de Crimeea de-a lungul malului vestic al Mării Azov (prin Mariupol) și ar crea un altul din Crimeea în Transnistria, Ucraina ar rămâne fără ieșire la mare.

Poziția Comisiei Europene referitor la acest raport a fost rezumată de Tibor Navracsics, comisar pentru educatie, cultură, tineret și sport. Acesta a spus, între altele că:

UE a adoptat recent strategia de securitate maritimă, iar planul de acțiune are în vedere toate bazele maritime existente. Acest lucru ne va ajuta să abordăm securitatea maritimă într-o manieră integrată, combinând capabilități militare și civile . UE va menține și va intări contactul cu NATO, atât la nivel politic si militar", arată comisarul Nacracsics.

Însă arhitectura de securitate a Europei ,,se bazează pe normele stabilite după Războiul Rece", arată documentul al cărui autor este eurparlamentarul Ioan Mircea Pascu.

Acesta subliniază necesitatea de consolidare a securității Uniunii Europene, a securității maritime, precum și a Strategiei la Marea Neagră, și a Politicii de Vecinătate. UE trebuie să acorde prioritate regiunii Mării Negre și consolidării cooperării în domeniul securității cu statele partenere de pe coasta Mării Negre, iar aici NATO și Statele Unite pot juca un rol important, mai arată raportul..

XS
SM
MD
LG