Linkuri accesibilitate

Nicu Popescu: „Este o luptă destul de haotică a tuturor împotriva tuturor”


În Parlamentul de la Chişinău

În Parlamentul de la Chişinău

Analistul senior de la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, răspunde întrebărilor Valentinei Ursu.

Europa Liberă: Domnule Popescu, la Chișinău autoritățile încearcă să acrediteze ideea că ar putea să se reformateze coaliția de guvernare. Cum vedeți din exterior această intenție a guvernării?

Nicu Popescu: „Nu știu exact dacă este vorba de o intenție foarte clară la această etapă. Or, evident, discuții de acest gen s-au mai purtat, inclusiv după alegerile din 30 noiembrie și atunci nu s-a putut crea o astfel de coaliție din cauza unor detalii foarte importante. Nu este foarte clar, la etapa actuală, dacă acele detalii care au făcut imposibilă crearea unei coaliții acum jumătate de an au fost depășite.”

Europa Liberă: Credeți că e o testare a opiniei publice sau se produce acest lucru după ce premierul Gaburici a spus că își va da demisia în decurs de o lună, dacă nu se înlătură de la șefie guvernatorul Băncii Naționale, procurorul general și șeful de la CNPF?

Nicu Popescu: „Poate fi orice. Pe de o parte partidele care au constituit cândva Alianța pentru Integrare Europeană, PD, PLDM și PL, ar avea un interes teoretic la această etapă să se poziționeze ca forțe politice mai responsabile decât au fost în ultimele luni. În cazul PL, este foarte clar că ar spera și ar viza captarea întregului electorat de centru-dreapta. Și astfel de discuții probabil servesc un interes politic pe termen scurt, în ajunul alegerilor locale, chiar dacă această coaliție nu se va materializa. La fel și în cazul PLDM și al PD, pentru care lucrurile nu merg bine nici la capitolul popularitate, nici la capitolul calitatea guvernării și capacitatea de a depăși dezamăgirea electoratului. Deci, pur tactic, acestor partide le-ar conveni să discute acum despre o resetare a coaliției de guvernare și crearea unei majorități.”

Europa Liberă: Dar cum s-ar produce acest lucru? Trebuie să fie demis guvernul? Sau trebuie să existe alte motive, argumente că se reformatează această coaliție?

Nicu Popescu

Nicu Popescu

Nicu Popescu: „Nu, nu e nevoie de reformatări pur formale. Este nevoie de un acord politic între aceste partide și în baza acestui acord politic se recurge la o redistribuție a posturilor în stat. Acum, dacă crearea unei astfel de coaliții se poate face cu păstrarea actualului spicher și a actualului prim-ministru, atunci teoretic nu ar fi nevoie de o demisie a guvernului pentru că o numire a unor noi miniștri dintr-o altă forță politică se poate face și în cadrul actualului guvern și al actualei distribuții de funcții între partide. Practic, principalul obstacol pur tehnic sau politic este lipsa unui consens dintre partidele potențiale participante la o astfel de coaliție, nu unele aranjamente de ordin constituțional sau guvernamental.”

Europa Liberă: Am reținut o declarație pe care o făcea spicherul Andrian Candu, spunând că e nevoie să se producă mari schimbări în ţară, fiindcă există mari dezamăgiri atât pe interior, cât şi în exterior, ce ţin de calitatea clasei politice, mai ales când e vorba de lipsa reformelor în Moldova. Ce mesaj transmite el? Și cui îl transmite?

Nicu Popescu: „La etapa actuală cred că există două tipuri de blocaj. Pe de o parte este acest blocaj în relaţia dintre PD, PLDM, PL, un blocaj reciproc. Chiar dacă formal PD şi PLDM se află în coaliţie, iar PL nu se află în coaliţie, în plan real pe anumite dosare deseori relaţia dintre PD şi PL poate fi mai apropiată, după cum am văzut noi în ultimele zile la Chişinău, decât relaţia cu PLDM. Deci, este o luptă destul de haotică a tuturor împotriva tuturor. Şi apartenenţa formală la coaliţia de guvernare nu neapărat este un indiciu al calităţii relaţiilor din partide. Primul blocaj pentru Republica Moldova la etapa actuală este anume această lipsă a unei majorităţi ferme. Dar al doilea blocaj este mult mai periculos, mult mai profund şi care îmi este greu să înţeleg cum poate fi depăşit. Şi anume acest blocaj ţine de lipsa unei dorinţe ferme practic în toate partidele principale din Republica Moldova de a merge într-adevăr drastic pe implementarea unor reforme care ar minimiza acea dezamăgire a populaţiei faţă de guvernare. Şi aici mă refer, în primul şi în primul rând, la lupta cu corupţia. Or în condiţiile actuale, indiferent de coaliţia formală pe care am avea-o în Parlament, nu cred că în Parlamentul Republicii Moldova s-ar găsit peste 51 de deputaţi care, bunăoară, ar fi de acord să voteze pentru crearea unor instituţii de luptă cu corupţia cu adevărat independente şi cu adevărat scoase de sub influenţa politicului.”

Europa Liberă: Există această presiune a străzii, domnule Popescu, Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr”, care organizează de ceva timp mitinguri de protest împotriva corupţiei din ţară. Acum este şi mai insistentă această Platformă şi cere eliminarea clanurilor mafiotice şi oligarhice de la guvernare. Între timp, vedem că şi mesajul actualului premier devine tot mai dur, toate instituţiile statului sunt ineficiente, spune el. S-au sincronizat aceste mesaje împotriva celor de sus?

Nicu Popescu: „Da, presiunea străzii are efecte diferite în statele autoritare, spre deosebire de statele relativ democratice. Într-un stat autoritar, precum era Ucraina lui Ianukovici, protestele de stradă au dus la o explozie a întregului sistem politic şi la o debarcare a liderului de atunci al Ucrainei. În cazul Republicii Moldova, dar şi în general al statelor cu o politică pluralist democratică, chiar dacă gradul democraţiei este departe de a fi perfect, mesajul străzii trebuie să se transforme în impulsuri politice şi să se cristalizeze în anumite forţe politice sau să devină un mesaj care fortifică forţele politice existente. În acest sens eu nu cred că există paralele dintre forţa şi influenţa străzii din Republica Moldova comparativ cu tipul de erupţie şi izbucnire pe care am observat-o în Ucraina anul trecut. Întrebarea principală faţă de protestele stradale este cum se vor manifesta acestea în plan politic, dacă aceste mişcări de stradă vor duce la crearea unor noi forţe politice sau, din contra, vor ajuta anumite elemente reformiste din sistemul politic actual să bată cu pumnul în masă pentru a obţine unele reforme mai clare? Evident, un lucru care limitează şi inhibă această dezvoltare a alternativei politice ţine de faptul că alegerile parlamentare abia au avut loc şi este foarte probabil că majoritatea forţelor din Parlamentul actual nu ar dori alegeri anticipate, care ar duce la o reprezentare mai bună a clasei politice, a interesului public actual.”

Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre această solicitare a premierului care vine să ceară demisia conducerii Procuraturii Generale, a Băncii Naționale și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare? Nu toți politicienii au luat în serios acest demers și chiar nici șefii acestor instituții cărora li se adresează premierul.

Nicu Popescu: „Pe de o parte, ca substanță, acest mesaj este logic, chiar întârziat cu câteva luni. Or, în condițiile în care din sistemul bancar al Republicii Moldova s-a furat practic un miliard de dolari și practic fiecare cetățean a fost forțat să acopere această gaură din sistemul bancar, care a devenit o gaură în patrimoniul public, apare întrebarea logică dacă persoanele responsabile de monitorizarea sistemului bancar și a realităților financiare din Republica Moldova sau au ratat și nu au înțeles ceea ce se întâmplă, sau au acoperit cu bună știință ceea ce s-a întâmplat în sistemul bancar. În cazul în care ei nu au înțeles ce se întâmplă, atunci ar urma să demisioneze pentru că nu fac față obligațiilor de serviciu, în cazul în care ei au acoperit și au tolerat aceste ilegalități, atunci evident demisia este abia începutul unui potențial răspuns. Deci, mesajul domnului Gaburici este pe de o parte logic, ca substanță, chiar dacă vine cu câteva luni întârziere și pe mine mai mult m-a surprins că aceste opțiuni politice au ajuns să se discute abia acum și nu câteva luni în urmă, când tot scandalul, inclusiv din jurul raportului Kroll, dar nu doar, a răbufnit. Pe de altă parte, evident, forma la care s-a recurs în acest demers al primului ministru Gaburici ridică semne de întrebare atât din punct de vedere instituțional, cât și din punct de vedere al faptului că probabil prim-ministrul și-a epuizat mecanismele și pârghiile de discuții politicoase în spatele ușilor deschise și a mers pe acest tip de mesaj care este în primul și în primul și în primul rând adresat populației, inclusiv maniera de care a fost scris, şi nu neapărat unor altor instituţii în stat. Deci, este o tentativă de a mobiliza sau a se sprijini pe opinia publică în aceste bătălii interinstituţionale care până acum aveau loc în spatele uşilor închise şi care până la urmă sunt una dintre explicaţiile dezastrului politico-economic care este astăzi în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar el vine cu această solicitare tocmai acum, când are un dosar la Procuratura Generală, dosar intentat în baza falsificării actelor de studii, aşa cum s-a anunţat de către cei de la Ministerul de Interne.

Nicu Popescu: „Personal m-am deconectat de la această sagă a diplomelor. Evident nu este un lucru care arată foarte bine pe CV, dacă se pune sub semnul întrebării calitatea şi veridicitatea studiilor. Pe de altă parte cred că şi acest subiect a fost umflat peste măsură în condiţiile Republicii Moldova. Acest subiect a încetat să mai intereseze în condiţiile în care adevăratele eşecuri ale Republicii Moldova, inclusiv în ultimele luni, ţin de niște subiecte mult mai mari decât diploma premierului. Pe mine mă interesează mult mai mult unde e miliardul de dolari, dar mai ales ce va face statul Republica Moldova pentru a elucida acest caz, a preveni astfel de cazuri în viitor. Cred că ar fi mai util pentru interesul public să evaluăm răspunsul autorităţilor la aceste abuzuri enorme atât din sistemul bancar, cât şi din disfuncţionalitatea statului Republica Moldova, atunci când vine vorba de acoperirea corupţiei, încurajarea corupţiei. Și acest tip de subiecte sunt mult mai periculoase, şi până la urmă de un interes public mai mare decât această bălăceală în discuţia cu diploma care pe mine personal deja m-a plictisit.”

Europa Liberă: Domnule Popescu, pe acest fondal, ţinând cont de realităţile din Republica Moldova, se mai gândeşte oare cineva la modul cel mai serios că trebuie soluţionată problema transnistreană, trebuie reunificate cele două maluri ale Nistrului?

Nicu Popescu: „Pe de o parte răspunsul este nu. Pe de altă parte răspunsul este nu, nu doar din cauza Republicii Moldova. Era deja clar după 2008, după războiul ruso-georgian, că este foarte greu să-ţi imaginezi un context în care Rusia ar subscrie unei soluţiei sustenabile reglementării conflictului transnistrean. Or, o soluţie sustenabilă ar însemna independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova. Acest lucru este şi mai evident după Ucraina, este absolut clar că în viitorul previzibil menţinerea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova nu se prea înscrie în paleta de soluţii potenţiale ale conflictului transnistrean care ar satisface şi Rusia. Și este absolut logic că reglementarea transnistreană este pusă deoparte în acest context. Însă, dacă revenim la realităţile de la Chişinău şi din restul ţării, atunci iarăşi vedem o agravare a unei boli mai vechi a clasei politice. Această clasă politică a intrat atât de mult în rolul de actori politici, încât au uitat de audienţă, au uitat de alegătorii care i-au delegat pe aceste posturi. Și începem să observăm că actorii joacă unul pentru altul, marchează puncte, sunt obsedaţi unul de altul şi practic în acest joc şi tangou dintre actorii politici, ei au uitat că de fapt funcţia lor este nu să joace unul pentru altul, nu să-şi marcheze goluri superficiale unul altuia, ci să guverneze în interesul cetăţeanului.”

Europa Liberă: Fostul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, a fost numit de către preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, guvernator al regiunii Odesa. Poate avea această numire anumite consecinţe asupra schimbării macazului în soluţionarea problemei transnistrene?

Nicu Popescu: „Da, este o numire care poate schimba realităţile din regiune, din jurul regiunii transnistrene, dar şi din jurul Republicii Moldova. Este greu să prezicem deocamdată în ce direcţie pot avea loc aceste schimbări. Saakașvili în Georgia s-a dovedit a fi o persoană care într-adevăr nu a tolerat corupţia, a luptat cu succes cu corupţia în Georgia. Or, dacă el abordează cu aceeaşi consistenţă lupta cu corupţia în vama ucraineană şi îi va reuşi acest lucru, va duce la o schimbare drastică a realităţilor corupt-financiare atât în Ucraina, cât şi în jurul regiunii transnistrene, cât şi în Republica Moldova, care şi ea a fost implicată probabil în aceleaşi scheme de contrabandă care se fac prin Transnistria, dar cu cooperarea atât a Moldovei, cât şi a Ucrainei. Și această schimbare şi lovitură potenţială aplicată intereselor corupte din zonă poate duce la consecinţe parţial pozitive, dar pot exista şi riscuri în condiţiile în care acele reţele care legau Moldova de Transnistria şi de sistemele corupte din regiunea Odesa, dacă aceste rețele se simt ameninţate, atunci anumite părţi şi segmente din aceste reţele pot miza pe o destabilizare a situaţiei, pe o eventuală implicare mai mare a Rusiei. Deci, în acest sens, într-adevăr numirea lui Saakașvili în Odesa poate avea repercusiuni serioase asupra regiunii, atât pozitive, dar evident există şi anumite riscuri de securitate legate de această numire.”

XS
SM
MD
LG