Linkuri accesibilitate

Speculaţiile din presa rusă privind o pretinsă ameninţare militară la adresa Tiraspolului trezesc îngrijorări la Chişinău.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Asiguratori moldoveni pun la îndoială buna funcţionare a acordului dintre Chişinău şi Tiraspol despre recunoaşterea reciprocă a asigurărilor auto. România numește „profund ridicolă” știrea din presa rusă că ar avea de gând să atace regiunea transnistreană. Speculaţiile privind o pretinsă ameninţare militară la adresa Transnistriei trezesc îngrijorări şi la Chişinău. Şi… ce planuri au elevii din stânga Nistrului după sesiunea de examene de absolvire a şcolii?

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Fermierii din raionul Dubăsari au protestat sâmbătă, 6 iunie, cerând din nou autorităților să-i ajute să ajungă la terenurile agricole aflate pe teritoriul controlat de administraţia regiunii transnistrene. Manifestanţii au adoptat o rezoluţie pe care o vor expedia autorităţilor constituţionale, misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, OSCE şi Delegaţiei UE, iar dacă timp de 30 de zile nu se va lua nicio decizie, vor veni cu proteste la Chişinău, informează IPN. Petru Nirca, fermier din Cocieri, citat de IPN, a spus: „Toate întreprinderile din Cocieri şi Doroţcaia, care au 95% din terenurile agricole după traseul Râbniţa-Tiraspol, sunt în prag de faliment. Ni s-au promis multe – că vom putea fonda sere, livezi, să angajăm masiv oamenii, dar nu s-a făcut nimic. Avem nevoie de surse financiare, credite preferenţiale. Avem nevoie de susţinere”. Fermierii nu au acces la 6500 de hectare de teren agricol situate după traseul Râbniţa-Tiraspol, pentru care administraţia de la Tiraspol cere o taxă de arendă.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a acuzat Moldova și Ucraina că impun „o blocadă socio-economică dură” regiunii transnistrene, dar i-a asigurat pe locuitorii ei că Rusia nu-i va abandona: „Pentru noi e important acum sa arătăm lumii întregi şi în primul rând poporului din Transnistria că și în aceste vremuri grele Rusia va fi mereu alături de Transnistria, când e vorba de securitatea ei şi a întregii regiuni, în a-i oferi stabilitate politică în sensul negocierilor diplomatice. Ne vom înteţi aceste eforturi pentru a ieşi din situaţia în care, din nefericire, unii dintre vecinii Transnistriei încearcă să impună o blocadă foarte dură socio-economică. Cunoaştem întreaga situaţie, şi toate eforturile noastre, o spun încă o data, vor fi intensificate”, a declarat vicepremierul de la Moscova, pe 1 iunie, la o teleconferinţă cu administraţia transnistreană şi deputaţi în Duma de stat care i-au dat raportul despre construcţia obiectivelor sociale în stânga Nistrului din banii Rusiei. În remarcile făcute de Ziua Internațională a Copilului, Rogozin a mai spus că țara sa va „continua politica ridicării de noi instituții medicale și de educație” în regiunea transnistreană.

Şi liderul administraţiei de la Tiraspol Evgheni Şevciuk a declarat, joi, într-o intervenţie la postul TV Rossiya 24 că regiunea transnistreană poate fi comparată cu o cetate asediată:

Evgheni Şevciuk

​ ​„Simţim o presiune crescândă asupra Transnistriei din partea Chişinăului, a Kievului oficial şi în plan economic, şi în cel informaţional şi, practic, în plan militar, pentru că de-a lungul graniţei sunt concentrate forţe şi mijloace suplimentare ale acestor state”. Şevciuk a spus că riscurile cresc, ceea ce forțează autorităţile transnistrene să acorde mai multă atenţie chestiunilor de securitate. El a respins acuzaţiile noului guvernator al regiunii Odesa, Mihail Saakaşvili, care a spus că fluxul de contrabandă spre Ucraina vine prin Transnistria şi a deplâns faptul că presa ucraineană dezinformează populaţia, inflamând spiritele, cum că armata transnistreană şi contingentul militar rus din regiune ar avea intenţia să atace Ucraina. Şevciuk a zis că numirea lui Saakaşvili e privită cu îngrijorare la Tiraspol din cauza asocierii lui cu războiul din Osetia de Sud, iar declaraţiile sale „agresive”, cum le-a numit, ar fi un element al războiului informaţional menit să pună şi mai multă presiune pe Transnistria. Totodată, Evgheni Şevciuk a promis că Tiraspolul îi va asigura cu produsele necesare pe militarii ruşi din regiune, cărora Ucraina le-a interzis să-i tranziteze teritoriul. „Transnistria e un stat agrar. Avem destul produse alimentare. Bineînţeles că le vom împărţi cu colegii noştri”, a mai spus şeful administraţiei de la Tiraspol.

România sprijină negocierile în formatul 5+2 în privinţa Transnistriei, iar rezolvarea conflictului transnistrean „rămâne o prioritate majoră pentru România”, se arata într-un mesaj transmis de preşedintele Klaus Iohannis, joi, cu ocazia unei conferinţe organizate de MAE, citat de site-ul Hotnews.ro. „Sprijinim negocierile în formatul 5+2 (Chişinău, Tiraspol, Ucraina, Rusia şi OSCE ca mediatori, şi SUA şi UE observatori - n.r.) ca unic cadru care garantează transparenţa şi legitimitatea unei soluţii durabile bazate pe respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, conform principiilor agreate la nivel internaţional, inclusiv în cadrul OSCE”, se arată in mesajul preşedintelui de la Bucureşti.

James Appathurai

James Appathurai

Asistentul adjunct al Secretarului General NATO, James Appathurai, s-a aflat miercuri în vizită la Chișinău cu o ofertă de strângere a legăturilor - Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare – care prevede sprijin pentru reforme în domeniul apărării și securității. Într-un interviu pentru Europa Liberă, înaltul demnitar a spus că a discutat şi planurile NATO de a deschide un oficiu permanent la Chișinău. Tot el a ținut să explice nu numai că NATO nu comentează alegerea Moldovei de a fi neutră, dar și care este, în acest punct, diferența între Alianța Nord-Atlantică și Rusia: „Rusia nu oferă vecinilor săi libertatea de a alege. Aici avem diferenţa fundamentală între ceea ce fac Rusia şi NATO”, a declarat James Appathurai.

Parlamentul dse la Kiev a aprobat un proiect de lege care autorizează prezenţa unor forţe militare străine în Ucraina pentru asigurarea „păcii şi securităţii”. În proiectul citat de Interfax se precizează că forțele străine pot fi desfășurate la cererea Ucrainei „pe baza unor decizii ale ONU şi/sau UE”. Votul din Rada Supremă survine pe fundalul escaladării luptelor din estul Ucrainei între separatiștii pro-ruși și forțele guvernamentale. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus că există un „pericol colosal” al reizbucnirii ostilităților „la scară largă”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că alianța are „informații precise” despre prezența militară rusă în estul Ucrainei, acuzând Moscova că ar fi trimis peste 1000 de piese de armament greu avansat. Uniunea Europeană și Statele Unite au spus că sunt alarmate și au cerut Rusiei să ia măsuri pentru aplanarea tensiunilor.

Premierul Chiril Gaburici spune că Rusia ar fi dispusă să reia importurile de fructe și legume din Moldova, dar oficiali ruși se arată mai precauți. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, Gaburici a spus la o ședință a guvernului că „Rusia nu mai este atât de reticentă față de fructele și legumele moldovenești”. Dar tot în aceeaşi zi (pe 1 iunie), potrivit TASS, ambasadorul rus la Chișinău, Farit Mukhametshin, a spus cu ocazia vizitei unei delegații de la Rosselkhoznadzor că „Moldova nu este încă pregătită” pentru ridicarea restricțiilor rusești. Citându-l pe șeful delegației, Alexei Alexeienko, TASS scrie că Găgăuzia va fi prima regiune moldoveană care va relua exporturile agricole spre Federația Rusă. Autonomia găgăuză, a cărei populație s-a pronunțat majoritar într-un referendum nerecunoscut pentru strângerea legăturilor cu Rusia, a fost exceptată și de la restricții impuse vinurilor moldovene pe piața rusească.

***

Europa Liberă: Începând cu 1 iunie, şoferii din regiunea transnistreană sunt obligaţi deja să circule având cu ei şi o asigurare auto obligatorie. Asigurările vor fi eliberate de o singură companie locală şi vor fi valabile pe întreg teritoriul Moldovei. Mecanismul prin care Chişinăul şi Tiraspolul s-au înţeles să-şi recunoască reciproc asigurările auto a fost negociat îndelung, guvernul moldovean susţinând că acordul semnat acum o lună ar fi în interesul tuturor. Faptul că şoferii transnistreni nu erau asiguraţi făcea dificilă recuperarea daunelor, se spune într-un comunicat al Biroului pentru reintegrare. Cu toate acestea, mai mulţi asiguratori moldoveni s-au arătat sceptici că mecanismul de despăgubire va funcţiona perfect, în special în cazurile când se va ajunge în instanţa de judecată. Relatează, Alla Ceapai.

​ ​11 din totalul de 14 companii de asigurări auto de pe malul drept al Nistrului s-au angajat să respecte acordul convenit de Chişinău şi Tiraspol privind recunoaştere reciprocă a asigurărilor auto. Acordul a fost negociat după ce administraţia transnistreană intenţiona să oblige unilateral şoferii din dreapta Nistrului, de rând cu cei din străinătate, să-şi procure polițe de asigurare auto la intrarea în regiune.

Companiile de asigurări care deocamdată nu au semnat acest acord, două dintre care au capital străin, ar urma să ia o decizie după ce vor consulta partenerii lor din exterior, ne-a comunicat Vasile Magu, şef de direcţie la Biroul pentru reintegrare.

Iniţial doar trei asiguratori de la Chişinău au acceptat să semneze acest acord. Marea majoritate însă l-au criticat dur, semnându-l, într-un final, după o întâlnire cu premierul Chiril Gaburici şi vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov. Directorul unei companii de asigurări Vitalie Bodea ne-a spus că a acceptat să semneze acest acord fiind constrâns de circumstanţe.

„Şi azi consider că nu este corect ceea ce s-a făcut. consider că este o ilegalitate. Am fost puţin în imposibilitatea de a alege ceva. Există acel acord cadru, mecanismul practic însă nu este elaborat. Nu este limpede cum o să funcţioneze el în caz de accident. nu este fondul de garantare în cazul în care compania refuză să achite despăgubiri. De exemplu, compania peste jumătate de an decide să se închidă. Cine o să poarte răspundere pentru daunele produse Republicii Moldova? am fost impus să semnez acest document pentru ca să nu aibă clienţii noştri de plătit pentru a-şi procura o a doua asigurare.”

Asiguratorul spune că aparent avantajaţi de faptul că nu vor trebui să-şi cumpere a doua asigurare auto, care e la acelaşi preţ ca în dreapta Nistrului, şoferii din dreapta Nistrului vor avea de pierdut atunci când victime în urma unor accidente rutiere ar urma să ceară despăgubiri de la compania transnistreană. Or limita de răspundere, adică plafonul maxim al despăgubirilor stabilit de asiguratorul transnistrean este de cel puţin cinci ori mai mic faţă de cel de pe malul drept al Nistrului, spune Vitalie Bodea:

„La noi, limita de răspundere e de la 1 la 5 milioane de lei, la ei de 50-80 mii de lei. Suntem puşi în inegalitate. Şi atunci când o să fie accidente şi în loc de 1 milion vor primi doar 50 de mii o să se înceapă toate discuţiile. Nu se ştie cum o să funcţioneze în cazul în care clientul nemulţumit se adresează în judecată. Mai grav e că suntem puși în situaţia să recunoaştem acte emise în regiunea transnistreană, cum ar fi acelaşi proces verbal al poliţiei rutiere. Cu alte cuvinte, o să le legalizăm pe teritoriul Republicii Moldova.”

Vladimir Ştirbu directorul altei companii de asigurări, una din primele care a acceptat din start acordul, spune că şi asiguratorii din dreapta Nistrului vor avea anumite pierderi. Potrivit unor date circa o treime din deţinătorii de autovehicule înregistrate în stânga Nistrului se asigurau pe partea dreaptă, iar acum sunt obligaţi să o facă la asiguratorul transnistrean. Vladimir Ştirbu crede că este o cedare, dar că ea poate fi înţeleasă, pentru că e în avantajul unor cetăţeni până la urmă, a celor de pe malul drept al Nistrului, care nu vor trebui să se asigure dublu:

„În linii generale, nu se schimbă mare lucru decât că noi nu vom mai lua la asigurare vehicule cu numere din regiunea transnistreană. Este o pierdere, dar ar fi fost o altă pierdere atunci când posesorii de autovehicule din Chişinău să fie impuşi să facă dublă asigurare. Într-adevăr, este o cedare, dar în interesul cetăţenilor.”

Şi în regiunea transnistreană există opinii separate privind nu atât mecanismul de recunoaştere reciprocă a asigurărilor auto, cât mai curând privind decretul liderului Evghenii Şevciuk care a stat la baza necesităţii găsirii acestui mecanism. Este vorba de decretul prin care se introduce în Tiraspol asigurarea auto obligatorie. Un deputat al opoziţiei din regiune, Oleg Vasilatîi, citat de portalul newsmaker.md pune la îndoială legalitatea acestei măsuri şi spune că o va contesta la aşa zisa curte constituțională tiraspoleană.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută, presa rusă a abundat de speculaţii privind pretinse planuri de agresiune militară asupra regiunii transnistrene. Unele articole au descris chiar cu lux de amănunte pretinse scenarii puse la cale de armata ucraineană, s-a dat chiar şi numele unor localităţi în care se susţine că ar putea să aibă loc provocări sângeroase pentru a pretexta astfel intervenţia armată. Speculaţiile din presa rusă au coincis cu numirea în fruntea administraţiei regiunii Odesa a fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili. Nu doar Ucraina a fost acuzată că ar pune la cale lichidarea enclavei transnistrene, dar şi România. Informaţia a apărut pe postul de televiziune al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, Zvezda TV, şi a stârnit unele emoţii la Bucureşti. Ştirea a fost negată categoric, joi, de ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, care a numit-o „profund ridicolă”, în vreme ce președintele Klaus Iohannis a amintit într-un mesaj poziția oficială a Bucureștiului față de conflictul transnistrean. Detalii, de la corespondenta Europei Libere la Bucureşti, Sabina Fati:

Klaus Iohannis

​ ​România nu pregătește nicio intervenție militară în Transnistria, e răspunsul ocolit pe care îl dau președintele Klaus Iohannis și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Face parte din propaganda Rusiei din ultimii ani să arunce pe piață informații, fără bază reală, potrivit cărora Bucureștiul ar avea interesul să „destabilizeze” Transnistria.

Vocea Rusiei, apoi Russia Today, site-ul în limba româna a reluat această tactică, completată acum și de postul de televiziune al Ministerului Apărării de la Moscova (Zvezda TV), care insistă că România ar analiza „posibilitatea unei intervenții militare” în Transnistria. „O astfel de afirmație este profund ridicolă” precizează șeful diplomației române, atrăgând atenția că este vorba despre o „provocare”. Bogdan Aurescu este de părere însă că „o continuare a eforturilor de soluționare a dosarului transnistrean în formatul 5+2 este foarte importantă și că acesta este unicul format care poate să aducă o soluție cuprinzătoare”.

În mesajul său cu ocazia marcării a 40 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki, președintele Klaus Iohannis susține la rândul său că rezolvarea conflictului prelungit din Republica Moldova rămâne „o prioritate majoră pentru România”. Președintele român este de asemenea convins că uzatul format 5+2 este „unicul cadru care garantează transparența și legitimitatea unei soluții durabile bazate pe respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.”

România, care s-a retras de la masa negocierilor pentru Transnistria în 1992, nu s-a implicat aproape de loc în acestă chestiune complicată, pretextând mereu că participă la tratative prin intermediul Uniunii Europene. De fapt nici la Ministerul de Externe, nici la președinția română nu există nici un fel de idei sau propuneri de soluții pentru Transnistria. Recent, însă, fostul șef al Statului Major General, profesorul Constantin Degeratu a definit Transnistria ca pe „o gaură neagră a securității europene”, argumentând că există „suspiciuni rezonabile” că în această enclavă s-ar afla „armament chimic și nuclear tactic”, „bombe de aviație, proiectile de artilerie cu muniție chimică și nucleară”.

Fostul șef al Statului Major General din România descrie o situație, nu instigă și nici nu sugerează o acțiune militară, oferă doar argumente pentru ca bugetul armatei să crească din acest an, nu din 2017, așa cum s-a înțeles președintele Iohannis cu partidele parlamentare.

Dincolo de cererile militarilor, care și-ar dori, după cum explică și generalul Degeratu „punerea, în stare de apărare, în sens militar, a frontierei estice a NATO”, Transnistria nu reprezintă un subiect de discuție, nici pentru mediul politic, nici pentru specialiști.

***

Europa Liberă: Şi la Chişinău, abundenţa comentariilor alarmiste din presa rusă despre pretinse scenarii de agresiune militară împotriva regiunii transnistrene a stârnit îngrijorare. Dar nu pentru că ar fi veridice, ci, dimpotrivă. Opinie împărtăşită şi de oaspetele ediţiei, directorul adjunct al Centrului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”, Ion Tăbârţă. Colega mea, Lina Grâu, l-a întrebat mai întâi cum se explică aceste evoluţii?

Ion Tăbârță

Ion Tăbârță: „După ce Federația Rusă a eșuat în crearea Novorosiei terestre, ea oricum dorește să mențină controlul asupra litoralului nordic al Mării Negre, creând un așa-numit „triunghi geopolitic” Donbass-Crimeea-regiunea transnistreană. Oricum, regiunea transnistreană este o fâșie destul de îngustă, ea se dorește a fi fortificată fie prin crearea unui triunghi geopolitic Tiraspol-Odesa-Comrat, fie printr-un alt triunghi geopolitic care are drept scop să acceadă partida pro-rusă la guvernare la Chișinău, astfel fiind creat triunghiul geopolitic Tiraspol-Comrat-Bălți.

Însă recenta decizie a statului ucrainean de a denunța acele acorduri care permiteau tranzitarea trupelor sau a tehnicii militare ruse spre regiunea transnistreană cumva a făcut Moscova să revizuie planurile sale și acum Federația Rusă încearcă să creeze un focar de tensiune aici în regiune.

Iar în contextul acestui focar de tensiune mașina propagandistică a Federației Ruse probabil deja pregătește terenul, ca și în cazul Ucrainei, pentru ca, în cazul unui eventual conflict armat să dea vina pe tot ce doriți, mai puțin pe Moscova. La sigur va fi vinovată Ucraina, la sigur va fi vinovat și Chișinăul. Vedem că mai nou se încearcă implicarea în acest cerc al vinovaților și România. Este evident că propaganda rusă pregătește terenul pentru opinia publică din interiorul țării sale pentru situația unui conflict militar aici, în regiunea transnistreană. În orice caz, semnele sunt foarte, foarte alarmante”.

Europa Liberă: Din punctul Dumneavoastră de vedere, ce îi ghidează pe cei care fac declarații ce încing spiritele? Și am văzut că sunt persoane publice, în unele cazuri sunt jurnaliști sau lideri de opinie. Este vorba de rea-intenție sau oamenii sunt pur și simplu manipulați? Acum un an în Ucraina am asistat la același scenariu, exact după același calapod, a fost tensionată situația și adusă la cote maxime în Donbass și în întreaga țară.

Ion Tăbârță: „Acum vedem că Federația Rusă scoate la rampă fel de fel de agenți ai săi, așa-numita „coloană a cincea”, sau pe așa-numiții „idioți utili”. Noi am văzut, odată cu declanșarea evenimentelor din Ucraina cum o bună parte din armata ucraineană, din structurile de forță ucrainene lucrau de fapt în toată această perioadă pentru Federația Rusă. Și am văzut cum structuri întregi de forță ale statului ucrainean au trecut de partea forțelor separatiste din Ucraina.

Desigur că și la noi agentura Federației Ruse este foarte puternică în statele post-sovietice. Acest lucru se referă într-o măsură foarte mare și la Republica Moldova. Eu nu cred că este întâmplător că acum iese la rampă o serie de persoane care încearcă prin orice mijloace să destabilizeze situația. Se înscenează ceva. Încă nu este exact clar ce anume, dar nu este exclus că această înscenare să aibă și un caracter militar. Desigur, probabil este prematur să vorbim despre anumite scenarii apocaliptice. Însă nici acum un an și jumătate nimeni nu credea că în Ucraina vom aveam evenimentele pe care le-am avut.

​ ​Este evident că Federația Rusă dorește să fortifice această regiune separatistă transnistreană, va dori să rupă acea blocadă, cum o consideră ei, sau acest cerc în care a fost încercuit această regiune. Iar mijloacele vor fi diferite. De la mijloacele politice – de a prelua puterea în Republica Moldova și a o transfera către partida pro-rusă, și vedem că această partidă este foarte aproape de asta, actualele alegeri locale sunt ca niciodată îmbibate de aceste mesaje și de acest spirit geopolitic; și mergând până la scenarii de destabilizare a regiunii Odesa. Am mai avut scenarii de genul „republica populară basarabeană”, li s-a mai promis anumitor foști lideri din sudul Moldovei că vor fi gubernatori ai întregului Bugeac. Nu în zadar Federația Rusă a resuscitat și separatismul găgăuz din sudul țării.

Oricum, este evident că Federația Rusă coace aici ceva în apropierea deltei Dunării.”

Europa Liberă: Ați spus că ceea ce se pregătește acum în regiunea transnistreană ar viza cu precădere regiunea Odesa. Dar probabil că Rusia va folosi acest cap de pod și pentru a influența și controla și Republica Moldova. Cât de vulnerabilă este societatea din Republica Moldova, cât de mult se poate opune puterea de la Chișinău unor astfel de influențe indirecte sau chiar directe militare?

Ion Tăbârță: „Din păcate, societatea Republicii Moldova este încă foarte divizată. Acest lucru se datorează în linii mari faptului că în toți acești peste 20 noi așa și nu au reușit să ne securizăm spațiul nostru informațional. Și spațiul nostru informațional este, în continuare, dominat de propaganda rusească. Acum, în ultimul timp, se observă parcă anumite tendințe de a securiza spațiul informațional, dar și aceste tendințe sunt cumva intercalate de anumite interese de clan pentru a pune monopolul asupra spațiului mediatic din Republica Moldova.

Efectele propagandei rusești în Republica Moldova se văd. Același Vladimir Putin este politicianul cel mai apreciat în Republica Moldova. Mulți dintre cetățenii Republicii Moldova din păcate susțin acțiunile Federației Ruse în estul Ucrainei, în regiunea Donbass și susțin anexarea Crimeii. Și am văzut cum funcționează această propagandă rusă când anul trecut la alegerile parlamentare a fost suficient ca liderii unui partid politic să apară în compania lui Putin pe panourile publicitare din oraș și acest partid să acumuleze cel mai mare scor.

Din păcate, nici la nivelul clasei politice nu avem o unitate. Sondajele arată că partidele de la guvernare se află într-un trend descendent, iar cel mai numeros partid parlamentar servește interesele Federației Ruse și chiar putem spune că acest partid este reprezentantul oficial al Tiraspolului în Parlamentul de la Chișinău.

Partidul Comuniștilor, după alegerile parlamentare de anul trecut, se află în căutarea unei noi identități, după ce a pierdut suportul politic al așa-numitului vot etnic și acum se află în căutarea unei noi identități. Aceștia vin cu fel de fel de proiecte care, așa cum spun ei, doresc să întărească statalitatea moldovenească, însă de fapt ei mai degrabă bat în această statalitate și fac și mai vulnerabil statul Republica Moldova. Aici mă refer la acest proiect al neutralității permanente, la proiectul legat de raionul Taraclia, am văzut ceva mișcări similare și în municipiul Bălți.

Toate aceste lucruri ne vorbesc despre faptul că Republica Moldova, în linii mari, nu este gata, sau este puțin pregătită să facă față unei invazii pe toate dimensiunile a Federației Ruse. Noi deocamdată nicidecum nu putem combate această influență propagandistică din Republica Moldova. Dacă Federația Rusă va declanșa toată mașinăria sa de presiune asupra Republicii Moldova mă tem că scenariile nu sunt pentru noi cele mai roz.

Vedem că Federația Rusă, după ce și-a întărit partida sa aici, în Republica Moldova, trece la următoarea ofensivă. Și această ofensivă va fi după alegerile locale – crearea unei instabilități a guvernării, căderea guvernării, alegeri parlamentare anticipate,iar după aceasta se speră că vor veni partidele pro-ruse la guvernare. Iar după aceasta nu este exclus că Federația Rusă să încerce un fel de „cantonizare” a Republicii Moldova – un fel de versiune adaptată a Memorandumului Kozak, un fel de versiune mai soft, nu hard, cum a fost în 2003. Iar această versiune va presupună că regiunea transnistreană, dar și alte regiuni, vor căpăta un rol influent mai mare asupra centrului. Iar după aceasta, prin intermediul Republicii Moldova, Federația Rusă probabil va viza și controlul asupra regiunii Odesa.

Adică instituțiile statului Republica Moldova trebuie să fie foarte, foarte atente la toate aceste acțiuni propagandistice și destabilizatoare ale Moscovei în regiune.”

Preşedintele Petro Poroshenko (stânga) şi noul guvernator al regiunii Odesa Mihail Saakașvili, 1 iunie 2015

Europa Liberă: Prin ce explicați o reacție atât de acută la numirea lui Mihail Saakașvili în calitate de guvernator al regiunii Odesa?

Ion Tăbârță: „Se explică probabil prin faptul că mass media și strategii Kremlinului văd în această numire a lui Saakașvili o creștere a influenței SUA în regiune. Știm foarte bine cât de sensibil este subiectul SUA în propaganda rusească. De fapt, strategii Kremlinului încă sunt prizonieri ai războiului rece și toate acțiunile lor se conduc anume de acele clișee din perioada războiului rece, preluate acum ca o moștenire și cumva de aici vin foarte multe acțiuni ale Federaţiei Ruse care vorbesc despre o anumită frustrare foarte în rândurile elitei politice de la Kremlin.

Ori, prin această numire a lui Saakașvili Federația Rusă vede o implicare și o creștere a prezenței americane în regiune. Știm foarte bine că Saakașvili a fost și este un politician pro-american, știm foarte bine despre dialogul georgiano-american din perioada în care Saakașvili a fost la cârma Georgiei și știm foarte bine că el este un politician clar anti-rus.

De aici vine toată propaganda rusească care încearcă să transmite responsabilitatea și de a pune în cârcă Georgiei, dar în special SUA, evenimentele din Georgia, războiul din Osetia de sud, din august 2008. Nu întâmplător propaganda rusească face paralele. Și anume uitându-ne la aceste paralele încă o dată ne facem să fim și mai mult îngrijorați de acele scenarii militare care sunt prefigurate aici, în regiune.”

Europa Liberă: Având în vedere aceste scenarii, credeți că se poate vorbi despre o ieșire ușoară din criza economică în care se află regiunea transnistreană?

Ion Tăbârță: „Pentru regiunea transnistreană acum criza este ca niciodată acută. Mie îmi vine greu să-mi aduc aminte când regiunea transnistreană s-a mai aflat într-o astfel de situație. Noi știm foarte bine care este formatul, esența economiei transnistrene, știm foarte bine cât de mult au contat injecțiile Kremlinului acolo - și mă refer la adaosul la pensie, sau surplusurile la salarii. Noi știm cât de mult a contat contrabanda prin regiunea transnistreană și prin portul Odesa, Mariupol, pentru veniturile regiunii transnistrene. Acum, când Moscova nu mai poate întreține financiar regiunea transnistreană, iar Ucraina nu mai permite contrabanda, desigur că și situația economică a regiunii transnistrene se înrăutățește foarte mult.

Regiunea transnistreană este în pragul unei – să nu zic catastrofă umanitară – dar a unei crize foarte și foarte acute.

Republica Moldova desigur că ar trebui să încerce să manevreze foarte și foarte abil aici. Noi trebuie să ținem cont de acele decizii ale Kievului, care până la urmă sunt în ajutorul autorităților de la Chișinău. Dar oricum noi nu trebuie și nu putem să mergem exact în acele politici pe care le adoptă Kievul. Noi trebuie să ne ajustăm și să racordăm pozițiile în problematica transnistreană, în relația cu noastră cu Federația Rusă…

Însă totodată noi trebuie să avem scenariul foarte clar – noi trebuie cumva să ajutăm economic regiunea transnistreană, pentru a face față crizei economice. Însă acest ajutor economic trebuie să fie clar condiționat politic. Cred că noi trebuie să putem pune și anumite condiții Tiraspolului pentru ca la anumite propuneri politice ale Chișinăului să nu mai avem răspunsuri de genul „divorț civilizat”.

Eu nu știu dacă noi avem acum un plan clar de acțiuni. Însă regiunea transnistreană este acum într-o situație foarte dificilă. Și dacă regiunea transnistreană sau autoritățile de acolo, cu permisiunea Moscovei, nu vor merge la anumiți pași în direcția Chișinăului, atunci nu sunt excluse provocări aici, venite din partea Federației Ruse pentru a sparge această izolare – izolare în versiunea Moscovei – a regiunii transnistrene.”

Europa Liberă: Opinia oaspetelui ediţiei de astăzi, Ion Tăbârţă, director adjunct la Centrul de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon” din Chişinău.

***

Europa Liberă: În ciuda tensiunilor din jurul regiunii sau a propriilor probleme economice, viaţa în Transnistria pare să-şi continue cursul său obişnuit. Săptămâna trecută, în şcoli s-a încheiat prima parte a examenelor de absolvire, cu cele două examene obligatorii la limba maternă şi matematică. Responsabili din învăţământ au şi anunţat că rezultatele de anul acesta sunt mai bune decât cele de anul trecut, îndeosebi la matematică. Elevii claselor a 11-a ar urma să primească diplomele de absolvire pe 24 iunie, până atunci însă continuă testările la materiile suplimentare pe care şi le-au selectat. Europa Liberă a încercat să afle ce planuri au tinerii transnistreni după absolvirea şcolii?

- Я хочу поступить на физмат, кафедра прикладная математика и информатика, хочу быть программистом, так как мне нравится, это хороший заработок, это престижно, особенно в наше время, когда технологии идут вперед. Надеюсь, у меня получится. Желательно, конечно, поступить на бюджет, потом что финансово сейчас тяжело. Дай Бог, у меня все получится.

- Я собираюсь поступать в ПГУ у нас в Приднестровье, на инженерно-технический факультет, информатика и вычислительная техника. Другое как-то не смотрел, не интересовался. Мне больше интересны компьютеры. Я бы хотел поступить где-нибудь за рубежом, но в связи с тем, что я буду проходить службу у нас, то я невыездной…

- Я планирую в августе поехать в Петербург, потому что я поступила в высшую школу экономики, на факультет менеджмента, логистика управления цепями поставок. Вступительных экзаменов не было, но было собеседование, квот-набор был.

- Я хочу поступать в ПГУ им. Шевченко, факультет физической культуры и физвос. Я мастер спорта по бейсболу. Занимаюсь уже пять лет, перспективы есть, тренируюсь каждый день. Вступительные экзамены – только биология и физподготовка. В него включается плавание, легкая атлетика и гимнастика.

- В этом году я хочу поступить в Приднестровский государственный университет имени Шевченко на экономический факультет. Надеюсь стать хорошим экономистом.

- Я думаю пойти в наш ПГУ, не знаю, куда решиться – пойти на физмат или на естественно-географический факультет. Это зависит от ЕГЭ, как я его сдам.

- Пойду по строительной специальности.

- Тираспольский строительный лицей…

- В армию...

- Я думаю поступать в тираспольский межрегиональный университет на специальность холодильное оборудование и жизнеобеспечение. Мне интересна более техническая часть, чем юридическая, и я вообще раньше еще хотел поступать в инженерно-технический техникум. Но из-за того, что у меня был низкий балл, не поступил туда.

Europa Liberă: Opinii ale viitorilor absolvenţi ai unor şcoli din Tiraspol şi Bender.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG