Dorin Purice, șeful Poliției de Frontieră a R. Moldova răspunde întrebărilor Europei Libere.
Europa Liberă: Să discutăm despre misiunea de a supraveghea hotarul de la Est și hotarul de la Vest. Este o diferență între felul cum se supraveghează frontiera cu România și cea cu Ucraina?
Dorin Purice: „În linii mari conceptul supravegherii frontierei de stat pentru Republica Moldova sau pentru serviciul nostru nu diferă pe frontiera moldo-română sau acea moldo-ucraineană. Sunt un pic diferite riscurile și amenințările pe aceste două segmente ale frontierei, iar toate eforturile noastre și capacitățile, chiar și resursele umane sunt repartizate uniform cât pe o frontieră, atât pe alta.
Dacă m-aș referi la riscurile care sunt prezente pe aceste segmente, aș putea spune că pe frontiera de stat moldo-română persistă riscurile legate de criminalitatea transfrontalieră, caracterizată prin migrație ilegală, prin contrabanda cu produse de tutungerie în mod preponderent, iar amenințările sunt traficul de ființe umane, mijloacele de transport sustrase din averea proprietarilor, din statele Uniunii Europene, cu acte contrafăcute, spre exemplu, și substanțele stupefiante sau drogurile. Iar riscurile caracteristice pentru frontiera moldo-ucraineană sunt contrabanda cu produsele alcoolice și mărfuri de uz casnic, iar ca principale amenințări ar putea fi situația instabilă în regiune din care derivă foarte multe amenințări, migrația ilegală și mai nou traficul de arme, muniții.
Sigur că urmărim cu îngrijorare cum escaladează criza politică și situația instabilă în partea de est a Ucrainei. În toată perioada dată am avut acțiuni consolidate împreună cu colegii din Ucraina. Avem o comunicare și un schimb de informații operaționale și operative cu omologii noștri. Sigur că și relația mea cu omologul meu, cu șeful Serviciului Grăniceresc de Stat din Ucraina este una foarte bună și aceasta ne permite să întreprindem măsuri în comun pentru securizarea acelui sector de frontieră.”
Europa Liberă: Omologul dumneavoastră de la Kiev, șeful Poliției de Frontieră din Ucraina, recent declara că ar exista o amenințare militară din Transnistria. Cum ați reacționat și ce ați putea întreprinde în acest caz, dacă nu exercitați control asupra acestui segment, transnistrean, la hotarul moldo-ucrainean?
Dorin Purice: „Da. Astfel de declarație a fost făcută. Sigur că nu este lipsită de temei. În general existența unei astfel de zone necontrolate deja prezintă un pericol. A și fost concepută ca să fie o sursă continuă și deschisă de pericol pentru țara noastră. Este adevărat că există anumite amenințări.
Angajații Poliției de Frontieră nu se pot afla în acea zonă de securitate, iar Poliția de Frontieră reprezintă de fapt un atribut al statalității. Aflându-ne acolo, noi într-un fel am recunoaște frontiera oficială pe Nistru. Dar aceasta nu înseamnă că noi nu ne implicăm deloc. Aceasta nu înseamnă că noi nu întreprindem nimic. În primul rând continuă un schimb eficient de date cu colegii din Ucraina. Sigur că sunt întreprinse alte acţiuni operaţionale comune. Dacă în zona de frontieră noi nu ne putem afla, atunci ne putem afla în zona adiacentă, ceva mai înăuntrul ţării.”
Europa Liberă: Existase odată ideea ca Poliţia de Frontieră din Republica Moldova să găsească locaţii comune cu Poliţia de Frontieră din Ucraina şi cumva să-şi sincronizeze activitatea.
Dorin Purice: „Nu este exclusă total această idee. Noi împreună cu colegii din Ucraina în patru puncte de trecere a frontierei deja efectuăm controlul comun, dar aceasta nu se referă la segmentul central sau cel transnistrean. Controlul comun se efectuează în patru puncte – Larga-Chelmenţi, Giurgiuleşti-Reni, Criva-Mămăliga şi Briceni-Rososeni. Şi ceva mai noi, acelaşi control comun va fi efectuat şi în punctul de trecere Palanca-Maiaki-Udobnoe, acolo unde s-a lansat construcţia oficială a acestui punct de trecere nou, care, sper, în doi ani, cu sprijinul Uniunii Europene, să fie dat şi în exploatare. Afară de aceasta avem semnate acorduri şi cu partea română, dar şi cu colegii din Ucraina, care prevăd coordonarea patrulării comune pe teritoriul Republicii Moldova şi pe teritoriul acestor ţări.”
Europa Liberă: Dumneavoastră cunoaşteţi câtă contrabandă se face pe hotarul transnistrean spre Ucraina?
Dorin Purice: „Nu pot spune acum o cifră exhaustivă sau exactă câtă contrabandă s-ar face.”
Europa Liberă: Autorităţile de la Kiev bat alarma că ar fi de proporţii mari această contrabandă.
Dorin Purice: „Această zonă este foarte vulnerabilă, conţine un risc enorm, un risc sporit. Ştiu exact că există acte de contrabandă pe această regiune, cunoscând că acolo sunt fabrici clandestine de producere a ţigărilor contrafăcute, ştiu exact că ar putea fi transportată ilegal producţia alcoolică sau alcoolul etilic şi alte scheme de spălare de bani sau de contrabandă de carne, produse petroliere. Există fenomenul.
Acum cât de bine îl stăpânim noi, mă refer la autorităţile statului, ar putea răspunde la întrebarea aceasta tocmai acei care au dreptul să se afle acolo şi să instrumenteze acele cazuri, să investigheze cazurile de contrabandă pe acel segment central. Noi atunci când avem informaţii sigur că conlucrăm cu inspectoratele de poliţie, cu SIS, cu Procuratura şi cu alte instituţii, oferindu-le aceste informaţii.”
Europa Liberă: Domnule Purice, să vorbim şi despre aceste fenomene urâte care s-au înrădăcinat – traficul de ţigări, de droguri. Care sunt rezultatele în combaterea contrabandei?
Dorin Purice: „Odată ce am vorbit despre ameninţările care persistă la frontieră, contrabanda cu ţigări, contrabanda cu alcool sau droguri, este un risc iminent pentru ţara noastră. Iar ţara noastră, în mare măsură, dacă m-aş referi la droguri, la substanţe stupefiante, se află în calea de tranzitare a acestor substanţe periculoase înspre ţările Uniunii Europene şi dinspre ţările Uniunii Europene spre Comunitatea Statelor Independente.
În cinci luni prin punctele de trecere au fost depistate substanţe narcotice în patru cazuri, patru persoane, în total 80 de kilograme, 156 de grame de droguri, iar ţigări în aceeaşi perioadă, tot prin punctele de trecere, avem 50 de cazuri, 52 de persoane, 35 700 de pachete de ţigări. Pe frontiera verde, în schimb, în aceeaşi perioadă, în cinci luni au fost reţinute 127 500 de pachete de ţigări. Se înregistrează o creştere faţă de anul trecut.”
Europa Liberă: De ce contrabandiştilor nu le este frică să treacă hotarul cu ţigări, cu droguri?
Dorin Purice: „Referindu-mă la contrabanda cu ţigări, legislaţia Republicii Moldova stabileşte o limită. Dacă cantitatea de ţigări care este trecută ilegal, valoarea lor nu depăşeşte 50 de mii de lei, se consideră o încălcare administrativă sau contravenţională şi se pedepseşte doar cu amendă.”
Europa Liberă: Deci, trebuie înăsprită legea?
Dorin Purice: „Ar trebui să fie înăsprită legea, ar trebui să fie sancţiunile mult mai dure şi mai grave, ar trebui să avem dreptul să confiscăm şi unităţile de transport, ar trebui să fie calificate cauze penale. Şi atunci caracterul preventiv sau măsurile aplicate vor fi mult mai puternice împotriva acestor persoane. Iar referitor la droguri nu aş putea spune că persoanele nu se tem să practice, fiindcă nu este vorba de amenzi, dar este răspundere penală cu privaţiune de libertate.
Numai că schemele sau aceste metode de trecere ilegală a drogurilor au nişte scheme mult mai sofisticate şi se face prin persoane care nu ştiu despre conţinutul încărcăturii, se face cu mijloace de transport care sunt luate în arendă, aşa încât să poată evita confiscarea acestor mijloace de transport. Se face prin curierat, prin expedieri poştale, în aşa fel încât persoana să nu fie expusă direct acelui risc de a fi reţinută, arestată ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Unde ajung cantităţile de droguri şi aceste ţigări pe care le confiscaţi?
Dorin Purice: „Drogurile naturale sunt consumate mai puţin în spaţiul nostru, chiar la noi în ţară, şi în străinătate. Vom observa că ele sunt substituite încet-încet cu drogurile sintetice. Tocmai de aceasta, opiumul, de exemplu, apare din ce în ce mai puţin, marijuana şi vedem că sunt mult mai tentaţi, acele structuri criminale, să facă trafic de heroină, cocaină, haşiş. Acele 80 de kilograme de haşiş pe care le-am reţinut anul trecut în punctul de trecere Leuşeni e un exemplu elocvent că se reorientează.”
Europa Liberă: Și unde le-aţi stocat? Ce se întâmplă cu ele mai departe?
Dorin Purice: „În mare măsură sunt destinate, atunci când vorbim de haşiş, era transportat din Portugalia şi era destinat pieţei de desfacere din ţările CSI, Rusia.”
Europa Liberă: Aici, în Moldova, unde le stocaţi? Și ce se întâmplă cu ele mai departe?
Dorin Purice: „În primul rând, le păstrăm atâta timp cât ele sunt corpuri delicte pe cauzele noastre penale, iar după ce este pronunţată sentinţa pe aceste dosare, aceste droguri urmează să fie distruse. Sunt nimicite, distruse în cadrul unei comisii speciale în nişte circumstanţe foarte severe, dure, în aşa fel încât să nu avem surprize sau să nu dispară cumva vreo cantitate a acestor droguri.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, după ce criterii sunt alese maşinile supuse controlului amănunţit la intrarea sau ieşirea din Moldova?
Dorin Purice: „Parţial voi păstra şi o doză de discreţie. Fiindcă dacă am face publice toate metodele de selecţie a mijloacelor de transport, cred, colegii mei, care sunt din domeniul specializat se vor supăra pe mine. Dar în linii mari, controlul amănunţit este, de fapt, controlul, cum îl numim noi la Poliţia de Frontieră, controlul de nivelul doi şi se referă, în primul rând, la persoane, se referă la acte şi la mijloace de transport.
Când mă refer la persoane şi acte, se efectuează control de nivelul doi, atunci este suficient temei sau suspiciuni că actele nu sunt în regulă sau sunt contrafăcute, iar când mă refer la mijloacele de transport, atunci sunt indicatori de risc, sunt informaţii operative sau sunt alţi indicatori că acel mijloc de transport ar putea fi cu anumite serii de şasiu contrafăcute, cu acte contrafăcute sau ar putea fi amenajate în mod special pentru transportarea persoanelor, migranţilor ilegali sau mărfurilor interzise – droguri, ţigări, produse alcoolice ş.a.m.d.
Pentru controlul de nivelul doi sunt prevăzute anumite condiţii, el poate dura mult mai mult decât un control de rutină obişnuit. Ar putea fi o informaţie operativă sau ar putea fi bazată pe o analiză de risc, dar nu se exclude o selecţie aleatorie, fiindcă experienţa ţărilor europene demonstrează că şi controalele aleatorii foarte des aduc rezultate.”
Europa Liberă: Să vorbim şi despre fenomenul migraţiei, despre noile metode pe care le folosesc migranţii pentru a trece ilegal graniţa. Care sunt aceste metode mai des folosite şi care sunt cele mai originale? Pentru că ei pun imaginaţia în aplicare. Și ce păţesc de fapt aceşti migranţi pe care îi reţineţi, îi prindeţi?
Dorin Purice: „Anul trecut, spre exemplu, Poliția de Frontieră a avut de reprimat sau a destructurat trei grupări criminale care se ocupau de organizarea ilegală a migrației, după care acest fenomen a fost diminuat foarte mult. Acum simțim o tendință de creștere a acestui fenomen. Pe parcursul a cinci luni în anul curent au fost pornite 12 cauze penale pe organizarea migrației ilegale și 67 de cazuri de trecere ilegală a frontierei de stat.
Fenomenul migrației ilegale pentru Republica Moldova se datorează și așezării geografice a țării, Republica Moldova fiind folosită ca o țară de tranzit, iar țările cu risc sporit pentru migrație sunt Afganistan, Siria, Bangladesh, Egipt, Iran, Congo, Camerun și unele țări din spațiul CSI.
Metodele care sunt utilizate sunt, spre exemplu, în baza actelor falsificate, iar în caz de depistare a acestui fapt acești migranți ilegali abuzează, prin solicitarea unei forme de protecție pe teritoriul țării noastre, sau trecerea legală a frontierei de stat pentru cetățenii statelor CSI, care nu au nevoie de vize, intră pe teritoriul țării noastre, după care caută anumite pârghii ilegale de a traversa spre Vest frontiera Republicii Moldova. Fiind depistați, aceștia prezintă un pericol permanent pentru țara noastră și pentru siguranța frontierei de stat, deoarece vor urmări totdeauna, cu orice preț, să părăsească țara noastră, să traverseze frontierele și să nimerească în țările vest-europene.”
Europa Liberă: Persoanele care sunt în conflict cu legea aici, în Republica Moldova, cum reușesc să treacă hotarul și ulterior să fie anunțate în Interpol să fie căutate? Cum a plecat fostul general, domnul Papuc?
Dorin Purice: „Față de persoanele care sunt în conflict cu legea sunt anumite proceduri de frontieră sau se pot lua măsuri de frontieră, prin a-i pune la control în baza unor încheieri de judecată, în baza unor adresări oficiale din partea Poliției, Procuraturii sau SIS. Persoanele sunt puse la control și ori de câte ori ar încerca să traverseze frontiera sunt reținute și predate pe mâinile acelor organe care i-au anunțat în căutare sau care îi suspectează de anumite infracțiuni etc.
O persoană care este în conflict cu legea ar putea părăsi teritoriul țării noastre până la momentul în care instanța de judecată sau un organ de anchetă emite o încheiere ca persoana să fie reținută. Deci, întâi părăsește țara, după care Poliția de Frontieră primește o notificare despre faptul că persoana este în căutare și noi ar trebui să o reținem.”
Europa Liberă: Dar dumneavoastră cunoașteți sigur când a ieșit domnul Papuc, când a ieșit domnul Perju din țară?
Dorin Purice: „Noi nu avem cum să cunoaștem când a ieșit domnul Papuc din țară fiindcă el nu a traversat segmentul controlat de Poliția de Frontieră din Republica Moldova. Deci, nu și-a procesat actul. Prin urmare, putem doar presupune că această persoană a părăsit sau a ieșit prin acea regiune necontrolată de Poliția de Frontieră.”
Europa Liberă: L-am auzit pe premier, domnul Gaburici, spunând că se va încerca să se ducă o luptă aprigă cu corupția. Ați scăpat de acest flagel în cadrul instituției pe care o conduceți dumneavoastră?
Dorin Purice: „Nu aș risca să spun că am scăpat de acest flagel. Dar se muncește mult la acest capitol. Iar toate reținerile de rezonanță care s-au făcut în comun cu Centrul Național Anticorupție, cu Procuratura Anticorupție, cu organele specializate din România au fost niște acțiuni comune, multe dintre ele fiind pornite de la inițiativa și în baza informațiilor deținute de Poliția de Frontieră.
În curând veți auzi și despre alte descinderi și rețineri de amploare, tot la frontieră, ceea ce înseamnă că sunt făcute cu forțe proprii. Și aceasta nu este altceva decât o autocurățare, nu este altceva decât că găsim forțe suplimentare și forțe suficiente ca să identificăm persoanele implicate și care încalcă normele de integritate. Și le putem administra dosare penale, putem lucra și putem conlucra cu organele specializate în acest domeniu. Eu cred că aceasta nu ne știrbește din imagine, dar, pentru persoanele care înțeleg acest lucru, chiar ne ridică imaginea.”
Europa Liberă: Puteți spune cu fermitate că, dacă se dorește, reforma poate să fie aplicată și să dea și rezultate?
Dorin Purice: „Sigur. Eu consider că reforma ne reușește sau ne-a reușit. Dar nu sunt cred că eu acel care trebuie să dau nota finală a reformei efectuate în Poliția de Frontieră. Despre aceasta ar trebui să vorbească colegii mei…”
Europa Liberă: …și mai ales cetățeanul.
Dorin Purice: „…și nu doar cei din aparatul central, din administrarea centrală, dar cei din teritoriu sau de la nivel tactic. Și în primul rând aprecierea ar trebui să o dea societatea. Eu cred că pe parcursul ultimilor ani calitatea serviciilor prestate de Poliția de Frontieră a devenit mult mai înaltă. Timpul de aflare, de așteptare în punctele de trecere s-a redus la minimum. Conduita etică a polițistului de frontieră cred că la fel s-a schimbat, cel puțin aceasta îmi relatează sursele și din străinătate, dar și din țară. S-au reușit multe.”
Europa Liberă: Dar ce nu ați reușit?
Dorin Purice: „Tot multe nu am reușit să facem, dar nu avem suficiente surse financiare pentru ca să modernizăm infrastructura Poliției de Frontieră, toată infrastructura să o aducem la nivel european. Dar aceasta nu înseamnă că nu se munceşte. Cu acel buget auster noi ne-am permis şi am reuşit să modernizăm trei sectoare de Poliţie de Frontieră şi sunt aduse la nivelul european şi la cele mai bune standarde internaţionale. Sigur că ne dorim mai multe investiţii în infrastructura de supraveghere a frontierei, infrastructură modernă şi vom reuşi să o facem cred că în viitorul cel mai apropiat.
Mai avem carenţe încă la personal, în baza Strategiei Naționale de Management Integrat al Frontierei de Stat pentru perioada 2014 – 2017, care a fost aprobată printr-o hotărâre de guvern, etapizat este prevăzută mărirea personalului Poliţiei de Frontieră. Sper să avem sprijin în acest domeniu. Avem încă carenţe la compartimentul de marcare a frontierei de stat şi tot se datorează lipsei de resurse financiare. Dar sper că acum problema a ieşit din punctul mort sau din impas.
Am avut şi sprijinul Preşedinţiei Republicii Moldova, dar şi al guvernului, prin care s-a indicat tocmai găsirea surselor suplimentare pentru finalizarea procesului de demarcare. Mai avem de lucru. Frontiera într-adevăr este un organism viu şi nu poţi niciodată să te consideri perfect şi să consideri că ai făcut totul.”
Europa Liberă: Este loc pentru mai bine.
Dorin Purice: „Este loc pentru mai bine. Apar noi provocări la care nu te aştepţi şi trebuie să ştii a le administra şi trebuie să ştii a administra şi personalul.”
